Statuetă antropomorfă din cultura Gumelnița, epoca Eneolitic (circa 4500-3900 î.Hr). Foto: Lucian Muntean

Se întâmplă deseori să remarci o siluetă feminină după care, instinctiv, să întorci privirea, ca și cum frumusețea ori poate un aer indefinit te rețin și te opresc să mergi mai departe.

Mi s-a întâmplat recent, pe Calea Victoriei din București. Am văzut-o la Casa Filipescu-Cesianu și, întrebând în stânga și-n dreapta, am aflat că e venită din apropiere de Capitală, din Vidra (Ilfov), și că e trecută de 6.000 de ani.

Câte, la vârsta ei, se mai arată publicului? Căci iată cum o descriu unii care se pricep mult mai bine decât mine:

Picioarele sunt delimitate printr-o incizie adâncă pe spate și printr-o incizie fină pe față. Inciziile au fost încrustate cu o pastă albă. Detaliile anatomice precum genunchi, gleznele, labele picioarelor, șoldurile, fesele și sânii sunt bine evidențiate, unele chiar exacerbate (șoldurile sunt late). Prezintă 6 găurele înscrise în câte un cerc incizat. Câte două pe fiecare laterală a piciorului și două pe față, în zona șoldurilor.

*

Silueta după care am întors privirea este una dintre statuetele care compun expoziția "Zeițe și șamani în credințele străvechi. Plastica antropo-zoomorfă − de la artă la identitate".

Această expoziție este parte integrantă a conceptului prezentat de Muzeul Vârstelor − de la copilărie la senectute, găzduit de impunătoarea Casă Filipescu-Cesianu, restaurată exemplar și redeschisă pentru public în decembrie 2016.

Practic, traseul muzeal începe cu o călătorie în trecutul misterios al civilizațiilor demult apuse care au trăit pe-aici, pe la noi.

Departamentul de Arheologie al Muzeului Municipiului București are o amplă colecție de asemenea piese, care în literatura de specialitate sunt denumite figurine, statuete, idoli sau reprezentări.

Acestea sunt de "importanță deosebită", ca unele secrete de stat 🙂 , fiindcă ne oferă informații despre dezvoltarea societății, despre idealurile, credințele și preocupările oamenilor din trecutul îndepărtat. Ca vârstă, sunt încadrate în perioada neo-eneolitică, dar Muzeul deține și unele datând din epoca bronzului și din cea de-a doua epocă a fierului.

Piesele au fost descoperite în urma unor săpături arheologice efectuate la începutul secolului XX în apropierea Bucureștiului, din așezările Boian-Gumelnița de la Vidra (4900-3900 î.Hr.), Măgura Jilava, Chitila Fermă (4900-4600 î.Hr.), Cernica (4900-4600 î.Hr.), Cățelu-Nou și Popești (1150-400 î.Hr.).

Cu toate că par extrem de fragile, aceste figurine au trecut testul timpului, fiind printre rarele obiecte care au peste 6.000 de ani.

Imagine din expoziția "Zeițe și șamani în credințele străvechi". Foto: Lucian Muntean

La expoziția de la Casa Filipescu-Cesianu, micile zeițe statuete sunt așezate ca și cum s-ar afla pe scenă și ar oferi un mic show.

Ele sunt grupate în funcție de mai multe dimensiuni − religioasă, artistică, ludică, sexuală și identitar-anatomică.

Numeroase figurine sunt legate de viața spirituală a civilizațiilor preistorice. Istoricii consideră că ele aveau funcția de a reprezenta zei, semi-zei, preoți sau preotese, șamani, vraci sau vrăjitoare.

Se presupune că oamenii acelor vremuri apelau la ritualuri magice pentru a cere ajutorul zeilor în preîntâmpinarea unor catastrofe sau, de pildă, pentru probleme de fertilitate. Apar astfel reprezentări antropomorfe în diverse stadii de graviditate.

Dimensiunea religioasă (galerie foto):

*

Unele statuete zoomorfe sau antropomorfe nu par să aibă o funcționalitate directă, ci reflectă mai degrabă o preocupare artistică a celor care le-au creat.

Figurinele de lut sunt delicat modelate și redau realist aspecte anatomice. Au un decor elaborat, cu desene geometrice sau spiralate, încrustate pe suprafața corpului.

Dimensiunea artistică (galerie foto):

*

Mici cât un degetar, unele figurine reprezintă animale − cal, porc, urs sau bovine. Istoricii le atribuie acestor o funcție ludică.

Astfel, se presupune că aceste jucăriile preistorice au fost făcute de părinți, dau uneori chiar și de copii. De la joaca cu lut la cea cu plastilina nu pare o cale atât de lungă, iar rezultatele sunt similare cu cele ale copiilor din ziua de azi.

O categorie aparte sunt "zornăitorile", piese de lut care au înăuntru biluțe ce produc zgomot la mișcare, similare celor pentru nou-născuții din zilele noastre.

Dimensiunea ludică (galerie foto):

*

În cazul numeroaselor reprezentări antropomorfe se disting cu ușurință detalii anatomice care evidențiază organele genitale.

Specialiștii spun că multe dintre figurine sunt asexuate, marcarea pe trup a sânilor și a feselor fiind considerate în egală măsură feminine și masculine.

Cele evident masculine, în care sunt redate penisul sau barba, sunt totuși mult mai rare decât cele feminine, cu forme mai voluptoase, și pe care se disting sânii și triunghiul pubian.

Acest aspect pare neschimbat până în ziua de azi, reprezentările trupului feminin fiind dominante în publicitate și în industria cinematografică.

Dimensiunea sexuală (galerie foto):

*

Figurinele pot fi interpretate și ca o expresie a identității, o reprezentare a unor personaje reale din acele comunități. Acest aspect a evoluat în istoria culturii, fiind desăvârșit la sculpturile grecești, romane și mai apoi în Renaștere.

Piesele zoomorfe sunt redate cu mai puține detalii, ca să poată fi determinată specia, dar suficient cât să fie identificate pe grupe: păsări, animale acvatice, mamifere erbivore sau carnivore.

Dimensiunea identitară (galerie foto):

*

Expoziția "Zeițe și șamani în credințele străvechi. Plastica antropo-zoomorfă – de la artă la identitate" prezintă o parte din colecția de arheologie a Muzeului Municipiului București și poate fi vizitată până în 31 iulie 2018 la Casa Filipescu-Cesianu, pe Calea Victoriei, la numărul 151.

Casa Filipescu-Cesianu de pe Calea Victoriei, București. Foto: Lucian Muntean

*

Articol realizat cu sprijinul Muzeului Municipiului București.

Ți-a plăcut acest articol?

Atunci vrem să te rugăm ceva.

Dacă subiectele pe care le alegem ți se par relevante, iar stilul nostru nu te agresează, dacă PressOne este o oază de normalitate pentru tine, înseamnă că faci parte dintre acei oameni la care ne gândim în fiecare zi.

Orice donație va fi un semn că munca noastră își atinge scopul. Îți mulțumim.

Donează