Manuscrisul original al poemului "La steaua" de Mihai Eminescu pare că levitează într-o vitrină. Fotografii: Lucian Muntean

Nu sunt în măsură să scriu despre Eminescu, dar vă invit la o întâlnire inedită cu fragmente din opera sa prin intermediul unor manuscrise, documente, fotografii și obiecte rare aflate în colecția Muzeului Național al Literaturii Române (MNLR).

Generație după generație, întâlnirea cu Mihai Eminescu însemna recitarea, cu privirea ațintită în tavan, a poeziilor din manualul școlar.

La ocazii deosebite, părinții se mândreau cu odrasla care, de voie, de nevoie, trebuia să recite măcar câteva fragmente, dacă nu tot Luceafărul pentru musafiri vădit plictisiți...

Astfel, mai toți trăiau cu impresia că îl cunosc pe Eminescu și îi pomeneau patriotic numele.

Sălile de la parterul Muzeului Național al Literarurii Române

Muzeul Național al Literaturii Române propune însă o întâlnire mult mai profundă cu Eminescu.

În martie 2017 a fost inaugurat noul sediu al instituției, aflat într-o clădire superbă din centrul Capitalei, restaurată exemplar.

O echipă de arhitecți, designeri, muzeografi și filologi au creat un concept deosebit, pentru ca exponatele să fie puse în valoare cu ajutorul noilor tehnologii.

Expuse în vitrine special create, cu spoturi și aparate de monitorizare a aerului,  fragilele manuscrise au fost scanate și pot fi văzute alăturat, în detaliu, prin intermediul unor ecrane tactile.

Astfel, vizitatorul nu mai percepe vitrina de protecție ca pe o barieră discretă; aceasta devine un mod de explorare a conținutului.

Expoziția permanentă nu e structurată cronologic, ci pe un principiu tematic și pe genuri literare majore. Parterul este dedicat poeziei și limbajului poetic. Desigur, la loc de cinste este prezent Eminescu.

Ce te atrage să intri în aceasta sală este o voce care recită o poezie. Recunoști ușor interpretarea poemului La steaua. Acea voce vine dintr-o vitrină high-tech, în care manuscrisul celebrei poezii pare că levitează.

Frumoasa caligrafie s-a păstrat foarte bine pe vechea coală de hârtie (mai mică decât un format A4), datată în 1882-1883. Poemul a fost publicat pentru prima oară în 25 octombrie 1886, în România liberă.

Cu ajutorul unui ecran și al unei oglinzi înclinate la 45 de grade, imaginea manuscrisului este completată de un video special creat, cu imagini cosmice și informații documentare.

O galerie foto cu vitrina multimedia a poemului "La steaua":

Manuscrisul original al poemului "La steaua".

O altă vitrină propune o serie de exponate cu caracter familial.

Este emoționant să descoperi, de pildă, o copie a certificatului de naștere al lui Mihai Eminescu din 1850, o fotografie cu casa din Cernăuți în care a locuit în perioada 1858-1860, manuscrisul poemului de debut − "La mormântul lui Aron Pumnul" (1866), o scrisoare ce i-a fost trimisă de Titu Maiorescu în anul 1874, fragmente din manuscrisul "Luceafărului" (1883) sau o fotografie portret de la vârsta de 19 ani.

O galerie foto cu obiecte personale ale lui Mihai Eminescu:

Vitrină dedicată lui Eminescu.
Tablou reprezentând-o pe Veronica Micle și fragment dintr-o scrisoare în franceză a acesteia către Eminescu.
Cerere pentru obținerea pașaportului, adresată prefectului de Botoșani, 1865.
Volum publicat la Editura Socecu, București 1889, cu notiță biografică de Titu Maiorescu.
Fragmente de manuscris din "Luceafărul", 1883.
Manuscrisul poemului "Mortua est", 1871.
Copie a certificatului de naștere a lui Mihai Eminescu, 1850.
Casa din Cernăuți în care a locuit în perioada 1858-1860.
Manuscrisul poemului de debut "La mormântul lui Aron Pumnul" (1866).
Scrisoare a lui Eminescu către poetul Samson Bodnărescu, Iași, 1876.
Scrisoare a lui Titu Maiorescu către Mihai Eminescu, 1874.
Fotografie portret la vârsta de 19 ani.
Documente care i-au aparținut lui Mihai Eminescu.
Manuscrise cu fragmente din "Amor pierdut" și "Geniul pustiu".
Mihai Eminescu la 19 ani, celebra fotografie de la studioul Bernard Brand din Viena.
Portret al lui Eminescu.
Sala dedicată poeziei.
Manuscrisele poemelor "De-aș avea..." și "Ce te legeni...".
Portret de maturitate din 1884-1885. Fotografie de Nestor Heck, Iași.
Manuscris al poemului "Phylosophia copilei".

Incursiunea în universul lui Eminescu continuă și în mica sală rotundă de la parter, unde pot fi văzute imagini documentare sau pot fi citite fragmente de poezii, ingenios panotate în niște vizoare cilindrice îngropate în perete.

Galerie foto cu imagini și poeme:

Sala de la parter dedicată lui Mihai Eminescu.
Gimnaziul din Cernăuți unde a învățat Eminescu până în 1863.
Universitatea din Viena în vremea studenției lui Eminescu, 1870.
Bilet de la Veronica Micle, 1881.
Veronica Micle.
Fragment din poemul "Ce-i etern?"
Desen de Jean Al. Steriadi reprezentându-l pe Eminescu la masa de lucru.
Desen de Nichita Stănescu, 1982.
Poemul "Odă", fragment din manuscris.
O panotare inedită a poemelor și imaginilor.

Desigur, acestea sunt doar câteva dintre comorile de la MNLR. Poți călători înapoi în timp, prin istoria literaturii române, dacă te lași ghidat de muzeografi, a căror pasiune le sclipește în priviri de fiecare dată când intri înt-o sală din labirintul acestei clădiri.

Așa că, dacă vă e dor de Eminescu sau de oricare dintre scriitori noștri clasici, abateți-vă câțiva pași din Calea Victoriei și intrați, măcar pentru o oră sau două, în Muzeul Național al Literaturii Române.

Sediul MNLR din strada Nicolae Crețulescu nr. 8, București.

Ți-a plăcut acest articol?

Atunci vrem să te rugăm ceva.

Dacă subiectele pe care le alegem ți se par relevante, iar stilul nostru nu te agresează, dacă PressOne este o oază de normalitate pentru tine, înseamnă că faci parte dintre acei oameni la care ne gândim în fiecare zi.

Orice donație va fi un semn că munca noastră își atinge scopul. Îți mulțumim.

Donează