Rezistența la orice argument. Un studiu NATO trasează implicațiile epocii "post-adevăr"

Mesajele populiste merg mână în mână cu știrile false, arată un studiu al NATO.

Inegalitatea socială și lipsa de viziune a politicienilor tradiționali sunt două dintre cauzele profunde ale ascensiunii populismului bazat pe campanii de știri false, arată un recent studiu științific dat publicității de Centrul de Excelență StratCom al NATO.

Studiul descrie legătura aproape simbiotică dintre amplificarea fenomenului "Fake news" și apariția vedetelor politice populiste. În plus, autorii trec în revistă dezbaterile majore care au avut loc în ultimii cu privire la subiectul citat.

Potrivit studiului, știrile false au patru scopuri strategice.

1. Comercial: se referă la site-urile acelea pe care ajungi pentru că, n-o să-ți vină să crezi, îți dezvăluie cine conduce lumea de fapt, te învață cum să te vindeci de cancer cu diete sau cum să slăbești cu miere și scorțișoară. Costurile de producție pentru acest tip de site sunt minime, iar scopul lor este de a atrage atenția, de a lărgi continuu baza cititorilor și de a câștiga din publicitate contextuală.

2. Politic: sunt site-urile care lansează "ipoteze tulburătoare" sau scandaluri-bombă cu protagoniști din politică, ale căror presupuse fapte nu mai sunt demonstrate niciodată.

Studiul girat de NATO arată însă că scopurile cu adevărat toxice ale dezinformării sunt alte două:

3. includerea anumitor puncte de vedere;

4. excluderea altor puncte de vedere.

Cu alte cuvinte, știrile false devin cu adevărat instrumente periculoase atunci când vin să ne confirme și să ne întărească propriile convingeri ori când ne manipulează să nu mai acceptăm alte idei.

De fapt, rezultatul acestor campanii este rezistența la orice tip de argument, cu efecte devastatoare asupra dezbaterilor democratice. Care, devin, astfel, imposibile.

Studiul trasează o linie directă între răspândirea dezinformării prin știri false și creșterea notorietății populiștilor.

Astfel, autorii arată că politicienii de acest tip capitalizează temerile și angoasele cetățenilor care simt că nu au puterea de a influența deciziile privitoare la viața lor.

Mai departe, populiștii pretind că un politician nu are nevoie de cunoștințe avansate sau specializate pentru a oferi soluții problemelor sociale spinoase.

În acest fel, oamenii ajung să voteze sloganuri precum "Make America great again" sau "Pentru Austria cu sufletul și cu inima".

"Răspândirea știrilor false în folosul și cu ajutorul politicienilor duce la închiderea dezbaterii, din cauză că generează ipoteze de lucru care exclud", arată autorii studiului. Iar cei excluși sunt alții, demonizații, străinii.

Studiul propune și câteva reflecții serioase referitoare la adevăr, minciună, decăderea noțiunii de "încredere" și felul în care tehnologia remodelează relațiile tradiționale dintre putere, mass-media și politică.

Întregul studiu, care oferă poate cea mai amplă perspectivă de până acum asupra implicațiilor fenomenului "fake news", poate fi citit aici.

Ți-a plăcut acest articol?

Atunci vrem să te rugăm ceva.

Dacă subiectele pe care le alegem ți se par relevante, iar stilul nostru nu te agresează, dacă PressOne este o oază de normalitate pentru tine, înseamnă că faci parte dintre acei oameni la care ne gândim în fiecare zi.

Orice donație va fi un semn că munca noastră își atinge scopul. Îți mulțumim.

Donează