Pelerinajul unei fotografe pe urmele lui Buddha

Un sadhu (ascet). Fotografie de Ioana Brănișteanu

Tânăra fotografă Ioana Brănișteanu, studentă la Arhitectură și Psihologie la Iaşi, a însoțit-o anul trecut pe călugărița budistă Robina Courtin într-un pelerinaj prin Asia.

Au mers pe urmele lui Buddha, atingând, printre altele, locul unde s-a născut, unde a cunoscut iluminarea și cel al morții sale.

Pasionată de budism, pictură și fotografie, Ioana povesteşte, în interviul pentru PressOne, cum a ajuns să facă această călătorie şi ce a învăţat pe drum.

Fotografie de Ioana Brănişteanu

De unde pasiunea pentru fotografie?

− Când aveam în jur de 15 ani, am descoperit un Pentax vechi în lucrurile bunicului meu. L-am luat și am mers la un studio foto din apropiere, ca să aflu dacă e funcțional.

Fotograful care se ocupa de studio l-a verificat, i-a pus o rolă de film și mi l-a dat să-l folosesc. În aceeași zi m-am plimbat până seara prin oraș și am făcut poze.

După ce am developat prima rolă, m-am bucurat atât de mult să-mi văd primele imagini, încât m-am hotărât să mai cumpăr una! De data asta m-am hotărât să fiu ceva mai creativă, așa că mi-am sunat câțiva prieteni și i-am rugat să pozeze pentru mine.

Un an mai târziu, mama mi-a făcut cadou primul aparat digital, un Sony, și atunci am descoperit și Photoshop-ul. A fost unul dintre cele mai frumoase cadouri pe care le-am primit vreodată! Și, de atunci, mă țin de făcut poze!

Foto: Ioana Brănişteanu

− Ce subiecte abordezi de obicei?

− În general, mă simt atrasă de fotografia socio-documentară, pe care am descoperit-o în anul întâi de facultate alături de Sorin Onișor.

El a ținut un workshop de fotografie pentru studenții de la Arhitectură. Am mers împreună prin sate, am vorbit cu oamenii, am aflat detalii despre viețile lor și ne-am propus să le înregistrăm vizual.

Îmi place să surprind povestea oamenilor și a locurilor în imagini. Așa percep fiecare poză – ca pe o scurtă poveste vizuală.

Foto: Ioana Brănişteanu

− Cum ai devenit interesată de budism?

− Stră-bunicul meu a fost preot ortodox, așa că, cel puțin la nivel transgenerațional, am crescut cu o oarecare înclinație înspre spiritualitate.

Cu filosofia budistă am intrat pentru prima dată în contact tot în perioada adolescenței, când am citit "Istoria religiilor", a lui Eliade.

Țin minte că am descoperit, la un magazin chinezesc din apropiere, o statuie mică de jad care-l înfățișa pe Buddha. Am cumpărat-o, am dus-o acasă și mi-am propus să încerc și eu să stau la fel, în poziția de meditație.

Cu timpul, interesul meu pentru budism a devenit din ce în ce mai serios și s-a transformat într-o pasiune.

− Cum ai descoperit această călătorie? 

− De câțiva ani, mi-am format un obicei din a asculta învățături budiste din diverse tradiții, majoritatea preluate de pe Youtube. Profesorul cu care rezonam cel mai bine era Venerabila Robina Courtin.

Îmi făcea o plăcere deosebită să-i ascult învățăturile iar și iar, să le analizez, să le întorc pe toate părțile și să încerc să le asimilez într-un mod de a fi.

O urmăream cu mare interes și abia așteptam postări noi. Așa am descoperit, anul trecut, că urma să vină la București pentru o retragere de o săptămână.

Mi-am amânat proiectele din acea perioadă, am luat un bilet de avion și m-am dus cu mare entuziasm să particip la retragere. Ascultând live învățăturile, ele au devenit dintr-odată mult mai reale pentru mine și, întorcându-mă la Iași, am realizat că-mi doresc să dedic mai mult timp studiului filosofiei budiste.

În ultima zi de la Bucureşti, Venerabila Robina Courtin a vorbit despre pelerinajul pe care îl conduce an de an în India și Nepal, un pelerinaj care urmează pașii lui Buddha și povestea vieții sale – momentul nașterii sale, clipa iluminării, primele învățături pe care le-a transmis discipolilor săi, până în momentul morții sale.

De mult timp visam la o drumeție în acea parte a lumii, și atunci m-am hotărât să-mi fac un cadou de ziua mea, care a picat chiar în mijlocul pelerinajului!

Tânăr călugăr de la mănăstirea Kopan, Kathmandu, Nepal. Fotografie de Ioana Brănişteanu

Care este imaginea făcută de tine pe care o consideri apropiată de ce înseamnă esența credinței?

− În budism nu suntem încurajați să credem orbește într-o anume teorie, ci să descoperim, printr-un demers foarte logic și practic, motivul pentru care lucrurile există într-un anume fel, și nu în altul.

După cum spune și Venerabila Robina, în budism nu există conceptele de creator sau de credință. Budismul seamănă cu teoriile științifice, în sensul în care ne prezintă un model psihologic foarte clar, ale cărui presupoziții sau ipoteze pot fi testate și argumentate în mod rațional, prin practica individuală.

O fotografie sugestivă în sensul ăsta ar putea fi portretul unei femei din apropierea Stupei Boudhanath, care aprinde lumânări pe timp de seară, iar flacăra lumânărilor reprezintă mintea iluminată a lui Buddha.

Practica ei constă în a-și dori ca toate ființele vii să cunoască aceeași iluminare și să stăpânească natura de Buddha.

− Acum, când emoţiile s-au aşezat, care crezi că a fost sensul acestei călătorii?

− Sensul călătoriei a fost studiul aprofundat al filosofiei budiste. Mi-am dorit să intru în contact direct cu practica budistă și să am ocazia să practic învățăturile alături de oameni care-mi împărtășesc interesul.

Povestea vieții lui Buddha, întâlnirea cu filosofia și sfera culturală hindusă, experiența Indiei și a Nepalului în afara contextului religios, contactul cu localnicii și cu traiul lor de zi cu zi au venit, toate, ca un mare bonus pentru intenția inițială.

Copacul Bodhi, sub care Buddha a stat în timpul iluminării sale. Foto: Ioana Brănişteanu

*

Mai multe fotografii realizate de Ioana Brănişteanu puteţi vedea pe pagina ei de pe site-ul National Geographic.

Ți-a plăcut acest articol?

Atunci vrem să te rugăm ceva.

Dacă subiectele pe care le alegem ți se par relevante, iar stilul nostru nu te agresează, dacă PressOne este o oază de normalitate pentru tine, înseamnă că faci parte dintre acei oameni la care ne gândim în fiecare zi.

Orice donație va fi un semn că munca noastră își atinge scopul. Îți mulțumim.

Donează