Mituri românești despre asigurarea locuinței

Foto: Sergey Toronto / Dreamstime

Asigurarea obligatorie de locuință este echivalentul RCA-ului de la mașină, însă mai puțin de 20% dintre locuințele din România sunt asigurate, iar numărul celor pentru care proprietarii plătesc asigurare facultativă este și mai mic.

"O asigurare de locuință costă mai puțin și te protejează mai mult decât asigurarea CASCO pentru mașini. Spun asta și pentru simplul motiv că, de regulă, valoarea locuinței este mai mare decât cea a unei mașini.

Avem un paradox în România. Suntem un popor de proprietari și pentru mulți dintre noi, locuința reprezintă cea mai mare parte din averea materială. Din păcate, sub 10% dintre români și-au asigurat întreaga valoare a proprietății", spune Victor Sraer, Managing Partner la Otto Broker.

Viorel Vasile, CEO Safety Broker, explică de ce, în ciuda asemănărilor, asigurările de locuințe sunt în umbra celor pentru mașini:

"Piața auto este mai stabilă, în timp ce piața locuințelor − mai tânără, a suferit mult de pe urma modificărilor legislative.

Ambele forme de asigurare comportă o formă obligatorie și o formă facultativă, dar penetrarea în piață a polițelor obligatorii pentru locuințe este mult inferioară celor RCA.

În esență, consider că este vorba și despre educație, care să formeze și orienteze consumatorii și către acest segment de piață".

Suntem obligați să ne asigurăm casa

Asigurarea obligatorie de locuință sau polița de asigurare împotriva dezastrelor naturale (PAD) oferă acoperire pentru daunele produse de catastrofele naturale, precum cutremure, alunecări de teren și inundații.

În funcție de tipul de construcție, prima de asigurare variază între 10 și 20 de euro pe an.

Suma asigurată nu este echivalentă cu valoarea locuinței. Ea are o valoare fixă de 10.000 de euro sau de 20.000 de euro, tot în funcție de tipul de construcție. Asigurarea de locuință nu acoperă anexele și dependințele, nici bunurile din casă.

Legea spune că proprietarii care nu încheie o astfel de asigurare pot primi amenzi de până la 500 de lei. Totuși, locuințele construite în zone inundabile sau clădirile cu risc seismic ridicat nu pot fi asigurate nici obligatoriu, nici facultativ.

"Atunci când riscul este o certitudine și nu eveniment brusc și neprevăzut, este încălcat un principiu fundamental al existenței asigurărilor", explică Victor Sraer.

Cum se încheie o poliță de asigurare obligatorie

Proprietarul locuinței poate semna polița de asigurare obligatorie a locuinței atât cu un broker de asigurări sau cu o companie de asigurări, cât și direct cu Pool-ul de Asigurare împotriva Dezastrelor Naturale (PAID), care reprezintă o asociere a companiilor de asigurare autorizate.

Pe site-ul PAID există o aplicație prin care pot fi verificate online polițele PAD.

Asigurarea facultativă

Din 2015, cine dorește să încheie o asigurare facultativă (care acoperă o gamă mai mare de daune) trebuie să încheie mai întâi o asigurare obligatorie. Totuși, diferențele dintre cele două piețe sunt semnificative.

"Asigurările obligatorii sunt de trei ori mai numeroase decât cele facultative, însă, în ceea ce privește primele brute subscrise, polițele facultative remontează diferența, astfel încât cele facultative însumau puțin peste 300 de milioane de lei în 2016, iar cele obligatorii mai puțin de jumătate, adică circa 140 de milioane de lei. În principal, motivul este că atâta ne permitem, polița obligatorie", spune Viorel Vasile.

Chiar dacă este mai costisitoare, principalul avantaj al asigurării facultative este că suma asigurată reprezintă valoarea reală a locuinței.

Companiile de asigurări s-au adaptat schimbărilor de lege și oferă polițe facultative care vin în completarea celei obligatorii, prin asigurarea unor riscuri precum furtuna, grindina, furtul, vandalismul, distrugerile provocate de animale sau avariile centralelor termice.

Mituri despre asigurarea de locuință

Deoarece asigurarea de locuință nu este atât de populară ca alte tipuri de asigurări, mulți proprietari nu înțeleg exact cum funcționează această poliță.

Așa s-au născut, potrivit lui Victor Sraer, câteva mituri care circulă printre clienți.

    MIT: La un cutremur mare, nici o firmă de asigurări nu va mai avea bani să plătească daunele.

"Există studii care arată că daunele pe care le-ar produce un cutremur precum cel din 1977 ar putea ajunge spre 10 miliarde de euro, incluzând proprietățile comerciale și industriale, sociale etc.

Presupunând că toate ar fi asigurate (nu uitați că acum avem sub 20% dintre locuințe asigurate obligatoriu), o astfel de sumă nu pune probleme operatorilor serioși din piața noastră de asigurări.

Aceste companii au reasigurări solide și pentru că fac parte din grupuri internaționale foarte puternice, care nu și-ar putea permite luxul de a-și afecta reputația și afacerile de zeci și sute de miliarde de euro la nivel global cu plăți care probabil ar reprezenta o fracție din rezultatele lor financiare anuale".

*

    MIT: Am asigurare pentru că mi-a făcut banca poliță odată cu creditul.

"Aici există un sâmbure de adevăr, care trebuie însă verificat foarte bine, cel puțin pe trei direcții. Dacă polița a fost inclusă în credit, e foarte posibil ca suma asigurată să însemne doar soldul creditului, și nu întreaga valoare a casei.

Ce te faci dacă ai o daună totală? Așa că merită să citești contractul din nou sau să te interesezi ce fel de poliță ai.

De asemenea, e important să știi că piața de asigurări de locuință e foarte competitivă și prețurile au scăzut semnificativ în ultimii ani. Prețul pe care îl plătești tu a scăzut și el ?

Al treilea lucru – ce îți acoperă acea poliță ? Cel mai probabil e că bunurile nu îți sunt protejate sau nu ai și clauze adiționale care ți-ar putea face viața mai ușoară".

*

    MIT: Contractele de asigurări sunt pline de "șopârle" astfel încât companiile să nu despăgubească atunci când este nevoie.

"Adevărul este că, din păcate, limbajul multor polițe de asigurare este încă stufos în multe cazuri și foarte tehnic.

Aici, piața încă își caută un echilibru între simplitate și expunerea la fraude și abuzuri din partea unui număr foarte mic de oameni care știu cum să profite de pe urma unor polițe prea relaxate.

Iar când se produce o astfel de situație, fie prețurile cresc, fie dispare tipul acela de poliță.

În final, clienții de bună-credință au de pierdut, indirect, dacă polițele nu ar avea protecții împotriva fraudelor și abuzurilor. În plus, o poliță de asigurare îți oferă drepturi, dar are și obligații, unele din ele preluate chiar din lege.

Ești proprietar, ești obligat de codul civil să ai grijă de proprietatea și bunurile tale. Dacă ai lăsat ușa deschisă, nu poți cere despăgubire pentru furt, de exemplu.

Soluția aici este să acorzi asigurării de locuință 20-30 de minute pe an și să pui întrebările unui consultant pe care îl simți dornic și priceput să îți explice diferențele între polițe.

O asigurare de locuință nu trebuie să o faci în grabă. Decât așa, mai bine deloc și îți asumi că ești propriul tău asigurator".