La ce sunt bune știrile false. O privire asupra scandalului Cambridge Analytica

Alexander Nix (în stânga), fostul CEO de la Cambridge Analytica, la un summit din 2017. Fotografie: Sam Barnes. Sursa: wikimedia.org

"...acestea sunt lucruri care nu e neapărat să fie adevărate, atâta timp cât sunt crezute", îi explica fostul director al companiei Cambridge Analytica, Alexander Nix, unui reporter de la postul tv Channel 4, care pretindea că reprezintă un client implicat în alegerile din Sri Lanka.

Înainte de asta, Nix îi propusese să creeze un fals scandal în care să fie implicat contracandidatul clientului.

Scandalul ar fi urmat să fie amplificat pe rețelele de socializare, în ideea că adevărul contează mai puțin decât ceea ce oamenii sunt dispuși să creadă. Cu alte cuvinte, o poveste bine ticluită este adesea preferată adevărului.

Să ne întoarcem puțin în campania electorală din România, în decembrie 2016, când site-ul exclusiv24.ro anunța că premierul Dacian Cioloș este fiul ilegitim al miliardarului George Soros.

Acesta este exact genul de știre falsă la care se referea Alexander Nix, iar, în România, zeci de publicații online au pregătit terenul pentru acest tip de "dezvăluire".

Un întreg ecosistem al dezinformării, axat pe publicarea știri false, pornind de la site-urile care ne avertizează cu privire la existenţa speciei extraterestre a reptilienilor și care publică dezvăluiri despre OZN-uri și energia munților Bucegi și încheind cu site-urile care promovează ura față de străini sau minorități − toate au pregătit terenul pentru informația citată.

De altfel, respectiva "ştire" a devenit în scurt timp virală, chiar dacă a fost dovedită ca fiind o minciună.

Iar cazul nu este unic. Un studiu recent arată că informațiile false se propagă mult mai rapid decât adevărul în rețelele de socializare. Iar dintre toate categoriile de informații, minciunile cu conținut politic se răspândesc cel mai repede.

De ce credem toate aceste minciuni?

Psihologul Mircea Miclea a oferit o explicație destul de consistentă: în reţelele de socializare, primim informații filtrate de algoritmi, bazate pe preferințele pe care le-am arătat anterior. Mai mult, aceste informații vin, de regulă, dinăuntrul grupului nostru de prieteni şi cunoscuţi, deci au deja un prim sprijin pentru a deveni credibile.

În ceea ce priveşte apetitul pentru gogorițe conspiraţioniste, Mircea Miclea dezvoltă:

"Fiind vorba despre informații de acest tip, mai ales despre conspirații, te face să te simți special. Tu știi ceva special. Îți întreține delirul personal – și mai vezi că și alții gândesc la fel...

E ca o gratulare a ego-ului. Adică: eu am înțeles și am acces la informații, nu ca majoritatea banală și stupidă. Așa îmi gratulez ego-ul și îmi întrețin ego-ul.

Plus că mai apare componenta naționalistă. Naționalismul produce emoții by default. Sunt mulți oameni care nu au reușite grozave în activitatea lor personală, și atunci ei nu se identifică cu jobul lor, cu meseria lor. Pentru că, dacă te identifici, ai o identitate slabă".

*

Și acum să ne întoarcem la Alexander Nix și la tacticile sale electorale.

Într-o filmare difuzată tot de Channel 4, Nix spunea că e greşit să îţi bazezi campaniile electorale pe fapte − pentru că ele se câștigă cu ajutorul emoțiilor.

Iar printre cele mai bune generatoare de emoții se numără tocmai aceste știri false.

Mai țineți minte cazul jocului Balena albastră? Şi cum doi politicieni, Gabriela Firea şi Carmen Dan, au profitat de spaima creată în rândul părinților pentru a merge în școli și a-i "educa" pe copii cu privire la riscurile pe care le aduce internetul?

Ați mai auzit de atunci de vreo Balenă?

Ți-a plăcut acest articol?

Atunci vrem să te rugăm ceva.

Dacă subiectele pe care le alegem ți se par relevante, iar stilul nostru nu te agresează, dacă PressOne este o oază de normalitate pentru tine, înseamnă că faci parte dintre acei oameni la care ne gândim în fiecare zi.

Orice donație va fi un semn că munca noastră își atinge scopul. Îți mulțumim.

Donează