Grădina Botanică "Vasile Fati" din Jibou. Fotografii: Lucian Muntean

Grădina Botanică "Vasile Fati" din Jibou, județul Sălaj, împlinește jumătate de secol joi, 7 iunie.

Ziua porților deschise, organizată cu această ocazie, include vizitarea gratuită a Grădinii și repunerea în scenă a unor obiceiuri de pe vremea geto-dacilor. În plus, un cuplu româno-olandez, Carmen Todița și Eelke Wiersma, prieteni ai Grădinii, prezintă jocuri tradiționale olandeze.

*

Existența acestei Grădini botanice i se datorează biologului Vasile Fati (1932-2007), care a devenit profesor la Liceul Teoretic din Jibou în 1959.

În acei ani, liceul avea cantină și internat, și funcționa în castelul naționalizat ce aparținuse baronului Miklós Wesselényi.

În 1968, pasiunea lui Vasile Fati pentru botanică și perseverența sa au făcut posibilă înființarea, în parcul de pe domeniul castelului, a acestei Grădini botanice cu caracter didactic.

A urmat un amplu proces de sistematizare a terenului, iar în 1970 a început construirea serelor colecționare − modernizate în câteva rânduri de atunci încoace.

Profesorul Vasile Fati a condus Grădina timp de 39 de ani (1968-2007).

Grădina Botanică "Vasile Fati" și castelul Wesselényi (galerie foto):

Grădina Botanică devine unitate de sine stătătoare în 1971, iar în 1974 primește denumirea de Stațiunea Tinerilor Naturaliști.

Tot în 1974, datorită schimburilor de semințe cu alte grădini botanice din țară și din străinătate, se editează pentru prima dată catalogul de semințe Index Seminum.

În 1978 debutează lucrările de amenajare a lacului care captează pârâiașul, cât și sistemul de drenaj de pe versanți, ajungându-se astfel la utilizarea apei de ploaie pentru udarea prin aspersie a sectoarelor exterioare. Acest proiect a fost finalizat între anii 1995 și 2000.

Organizarea primelor laboratoare de cercetare are loc în perioada 1984-1986, avându-l ca șef pe Romeo Fati. În 1990 se înființează Centrul de Cercetări Biologice Jibou, iar Grădina devine parte a sa.

Mai apoi, în 1992-1995, laboratoarele sunt extinse și finalizate. Dotate cu aparatura de cercetare în domeniul biologiei vegetale, laboratoarele funcționează în prezent sub coordonarea lui Cosmin Sicora, directorul Centrului de Cercetări Biologice.

În perioada 2004-2006 se amenajează terenul pentru Sectorul sistematic, unde plantele sunt grupate în ordine filogenetică: clase, ordine, familii.

Chiar dacă este atipic pentru o grădină botanică, aici funcționează și un mic parc zoologic, care a fost creat în 2004, fiind extins în 2013 cu voliere în care trăiesc diferite specii de păsări.

Grădina botanică are în prezent o suprafața totală de 28 de hectare, fiind a doua ca mărime din țară, după cea de la Iași.

Harta Grădinii Botanice.

*

De pe aleea de la intrare se remarcă două cupole din sticlă: aici sunt serele botanice.

Cupola mare, numită Palmarul, adăposteşte o colecţie de palmieri, inclusiv bananieri. În cupola mică, numită Acvariu, trăiesc specii din zona ecuatorială iubitoare de umiditate și căldură, precum faimosul lotus Victoria amazonica, cu ale sale frunze plutitoare gigant, arborele de cacao, papaya sau trestia de zahăr.

Serele botanice și sectoarele Grădinii (galerie foto):

*

După sere se vizitează expoziţia profesională de acvaristică, care include 23 de acvarii cu apă dulce şi sărată.

Aici trăiesc diferite specii de corali, stele de mare, peşti oceanici, dar şi reprezentanţi ai faunei şi florei dulcicole.

Expoziţia profesională de acvaristică (galerie foto):

*

Cine și-ar fi imaginat că tocmai din Jibou se vede Muntele Fuji? Acestă reproducere în miniatură, făcută în 2005, domină sectorul în care se află Grădina japoneză.

Lucrările pentru Grădina japoneză mare au început în 2003 și au durat doi ani. Au fost amenajate două lacuri artificiale și alte construcții decorative, reprezentative pentru Japonia.

S-a avut în vedere o simbioză între natură și artă, în care apa, podurile, pietrele, cascadele și plantele își au propria simbolistică.

Grădina japoneză (galerie foto):

*

În cadrul Centrului de Cercetări Biologice se fac studii în domeniul biologiei vegetale şi moleculare.

În prezent, cercetătorii de la Jibou lucrează la un amplu program de studiere a cianobacteriilor (algele albastre-verzi, microscopice, care sunt prezente în toate mediile acvatice) și a speciilor care au capacitatea de a produce biohidrogen.

"Studiem aceste specii în perspectiva utilizării lor ca sursă regenerabilă a obținerii hidrogenului. În timp scurt se pot obține cantități mari de cianobacterii în bioreactoare.

Această metodă inovativă poate deveni o alternativă la combustibilii fosili din care se obține energie în prezent, dar care sunt în resurse epuizabile", a declarat, pentru PressOne, directorul științific al Centrului, Lia Mladin.

În zona de cercetare tradițională, Centrul are un proiect de conservare a speciilor de pomi fructiferi autohtoni, în special a soiurilor de meri din zona Sălajului.

Din 15 iunie în 15 iulie, Centrul din Jibou va organiza, în parteneriat cu Universitatea "Babeș-Bolyai" din Cluj-Napoca, o expediție științifică în Siberia: RO-CRES (Romanian Climate Research Expedition Siberia).

Laboratoarele Centrului de Cercetări Biologice (galerie foto):

*

Din vara anului 2012, Grădina Botanică din Jibou găzduiește și artiști contemporani, în cadrul Simpozionului de Arte Vizuale "Arta în Grădină".

Pictori, sculptori, graficieni, fotografi, dar și poeți din România și din străinătate au participat la cele șase ediții ale simpozionului coordonat de artistul Radu Șerban.

Lucrările create de ei au fost expuse și au rămas în patrimoniul instituției.

Simpozionul de Arte Vizuale (galerie foto):

Ți-a plăcut acest articol?

Atunci vrem să te rugăm ceva.

Dacă subiectele pe care le alegem ți se par relevante, iar stilul nostru nu te agresează, dacă PressOne este o oază de normalitate pentru tine, înseamnă că faci parte dintre acei oameni la care ne gândim în fiecare zi.

Orice donație va fi un semn că munca noastră își atinge scopul. Îți mulțumim.

Donează