Fuga de Ceaușescu și nostalgia sarmalelor maramureșene

Ileana Kilin Pașca a fugit din România la 27 de ani. În Canada s-a specializat în gastronomie.

În 1986, Ileana Kilin Pașca, gestionară la Galeriile de Artă din Baia Mare, a hotărât să riște totul și să plece din țară împreună cu soțul ei.

S-au folosit de o viză turistică de Ungaria, iar de acolo au forțat frontiera spre Austria. Cu puțină șansă, au ajuns să ceară azil politic în centrul de refugiați din Traiskirchen.

Apoi au fost transferați la Viena, unde au stat preț de șase luni, cât au durat formalitățile pentru viza de Canada.

"A fost un an greu, dureros. Cei doi copii rămăseseră în România. Noi am plecat în 1986 tocmai pentru ei, ca să le procurăm un viitor mai bun, dar am fost nevoiți să stăm un an despărțiți. În '87 am obținut reîntregirea familiei, iar după trei ani am primit cetățenia canadiană deplină.

Nu aveam greutăți financiare în România, dar corupția de zi cu zi crea o atmosferă insuportabilă. Pur și simplu nu am acceptat să «cumpăr» portocale pe căi necinstite. În viață, înțeleg că trebuie să ne urmăm conștiința și onestitatea în care am fost crescuți, să fim cinstiți și să ne bucurăm de rezultate după ce muncim din greu".

La 27 de ani, Ileana ajungea în capitala Canadei, Ottawa. A fost obligată să se "reinventeze", cum se spune astăzi. Din fericire, știa să facă ceva.

Gătitul era aproape un ritual în familia ei de la Baia Sprie.

"Îmi admiram părinții. Făceau zilnic pâine proaspătă, puneau murături. După toți acești ani, de Crăciun mai ales, încerc să recreez aroma sărmăluțelor mamei, carnea afumată, cimbrul și mărarul și alte bunătăți clocotind în oala ceramică. După cum am spus, doar încerc, pentru că nimeni nu murează în Canada varza cum o făcea tatăl meu", povestește Ileana.

A studiat rubrica de joburi din ziare și a început la un restaurant italian. Avea să rămână acolo timp de 14 ani. A progresat și a promovat până la statutul de bucătar-șef. De atunci, a condus echipe, a lucrat în hoteluri, săli de banchete și centre de conferințe.

Odată, la un brunch de Ziua Mamei, Ileana a muncit 36 de ore fără pauză. Spune că, în general, nu se gândește la ceas, ci doar la meniul din fața ei și la ceea ce dorește să creeze cu el.

La 58 de ani, continuă să-și noteze rețetele pe hârtie, cu creionul. Spune că descoperă zilnic lucruri în bucătărie și că pasiunea pentru gătit n-o va părăsi niciodată.

Ravioli cu creveți, prosciutto si gălbenuș de ou crud
(rețeta Ilenei Kilin Pașca)

Aluatul: un kilogram și 400 de grame de făină albă, 6 ouă, două lingurițe de apă, patru linguri de ulei de măsline, două lingurițe de sare, coaja și zeama de la o lămâie, o linguriță de curcuma proaspăt rasă sau un vârf de cuțit de praf de curcuma, o lingură de mărar tocat mărunt.

Faceți un aluat fraged și lăsați-l să se odihnească cel puțin o jumătate de oră.

Umplutura: 800 de grame de creveți tocați nu prea mărunt, prosciutto tocat mărunt (200 de grame), zeama de la o lămâie, ardei Pimento (100 de grame) tocat mărunt, brânză Ricotta, mărar tocat (2 linguri), unt, sare și piper (după gust), 3 ouă.

Căliți creveții pe foc iute într-o lingură de unt, sare și piper după gust, zeamă de lămâie. Puneți deoparte să se răcorească. Adăugați apoi restul ingredientelor și amestecați bine.

Ravioli: întindeți fin pasta cu ruloul de mână sau cu mașina, așezați umplutura într-un cerc gol la mijloc, separați gălbenușurile și le așezați cu grijă fără să se spargă. Acoperiți cu o nouă foaie de pastă și apăsați foarte delicat împrejur, ca să nu spargeți gălbenușul. Cu o furculiță, lipiți ravioli după ce i-ați tăiat separat.

În apă cu puțină sare se fierb trei minute.

Sos: Faceți un sos simplu cu două linguri de unt, un pahar de vin alb bun, zeama de la o lămâie, 250 ml. Cremă frișcă (35%), sare, piper și o lingură de mărar.

Reduceți până la o consistență bună după gust.

* Creveții se pot înlocui cu homar