Dezavantajele reabilitării termice cu polistiren

Foto: Raul Ștef

30% dintre apartamentele bucureștene au fost reabilitate termic în ultimii opt ani, în timp ce, în țară, ponderea este mai mică de 10%, arată datele Ministerului Dezvoltării Regionale. Lucrările au fost realizate fie prin intermediul programului național dedicat, fie în regie proprie. Indiferent de variantă, un lucru este cert: materialul folosit cu precădere pentru anvelopare este polistirenul expandat.

Pentru că, în ultimii ani, opțiunea a fost tot mai criticată în spațiul public, am invitat mai mulți specialiști la o discuție francă despre avantajele și dezavantajele acestei metode.

În principal, polistirenului i se impută apariția condensului, a igrasiei și un termen scăzut de valabilitate. Totuși, am aflat că adevăratele semne de întrebare ar trebui să ni le ridicăm mai curând în legătură cu modul în care este aplicat decât cu materialul în sine.

Acestea sunt și principalele observații ale unei analize privind programul național de reabilitare termică, analiză realizată de geograful Daniel-Gabriel Vâlceanu, de la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Construcții.

Polistirenul este bun numai dacă este aplicat corect

Daniel-Gabriel Vâlceanu recunoaște necesitatea unei intervenții pentru reducerea pierderii de căldură și a consumului de energie. El spune că polistirenul expandat − deși calitativ inferior celui extrudat, de exemplu − este un material ieftin și ușor de aplicat în orice anotimp, pe toată suprafața unei clădiri de locuințe.

Însă economia de energie de până la 40% pe care o oferă polistirenul este compromisă dacă materialul este aplicat incorect.

"Calitatea slabă a lucrării de reabilitare duce la apariţia condensului, iar incapacitatea de aplicare a materialului termoizolant în toate spaţiile unde se doreşte reducerea transferului de căldură reduce eficienţa întregii lucrări.

De asemenea, necalcularea corectă a punctului de rouă (punctul de întâlnire a frontului de aer rece cu aerul cald sau umed din interiorul clădirii) duce la apariţia igrasiei după montarea plăcilor de polistiren", arată Daniel-Gabriel Vâlceanu.

Igrasia apare şi în cazul schimbării tâmplăriei de lemn, ce permite o ventilare mai intensă, cu geamurile termopan. Acestea etanşează perfect şi nu permit o ventilare corespunzătoare, explică specialistul.

"Termoizolaţia nu reprezintă totuşi o soluţie definitivă împotriva igrasiei, deoarece între plăcile de polistiren şi perete poate apărea umezeala, care în timp duce la apariţia mucegaiului."

"Clădirea rămâne îmbrăcată ca într-un sac de plastic"

Daniel-Gabriel Vâlceanu afirmă că folosirea polistirenului impune și realizarea unui sistem de ventilație, etapă care, de cele mai multe ori, este neglijată în caietele de sarcini.

"Reducerea costurilor lucrărilor de reabilitare termică, pe fondul incapacităţii de plată a populaţiei rezidente, presupune executarea unor lucrări de calitate slabă, cu efecte benefice pe termen scurt."

Adică cel mult 10-15 ani, confirmă și prof. dr. inginer Emilia-Cerna Mladin, președintele Asociației Auditorilor Energetici.

"În 15 ani va fi jale mare. Execuția este problematică. De multe ori, plăcile se aplică doar pe perete, nu și pe glafurile de la ferestre. Mulți dintre cei cu blocuri anvelopate se plâng de umezeala din casă.

Primăriile și proiectanții nu promovează aplicarea grilelor de ventilație pe tocurile ferestrelor, iar clădirea rămâne îmbrăcată ca într-un sac de plastic, fără să poată respira", detaliază Emilia-Cerna Mladin.

Ea spune că, pe lângă sistemul de ventilație, lucrările de anvelopare ar trebui să presupună și diminuarea suprafeței caloriferelor din locuințe:

"Degeaba termoizolezi dacă nu faci și economie la energie. Agentul termic fiind același, se face prea cald în casă, iar oamenii deschid geamul să aerisească. Eficiența crește în final cu 10-15%, în loc de 40%".

Pe de altă parte, Liviu Simion, președintele Patronatului Societăților de Construcții (PSC), subliniază că firmele de construcții nu sunt responsabile nici pentru materialul folosit, nici pentru lucrările trunchiate, atât timp cât respectă dorința clientului.

"Atunci când se lucrează, există un caiet de sarcini. Constructorul nu dă soluții nici în privința materialelor folosite, nici în privința lucrărilor. Din punctul nostru de vedere, pentru o reducere eficientă a energiei, ar fi necesar să schimbăm inclusiv instalațiile de încălzire, care sunt vechi și produc pierderi mari. În final, însă, primăria decide", a spus președintele PSC.

Abuzuri

Mihai Mereuță, președintele asociațiilor de proprietari Liga Habitat, vorbește despre abuzurile pe care le fac primăriile în cadrul lucrărilor de reabilitare.

"Ce nu înțeleg primăriile este că beneficiarul unei lucrări trebuie să fie proprietarul. Implicarea lui este și obligatorie prin lege, și este și o formulă democratică, doar că în realitate nu se face."

Potrivit lui Mereuță, Liga Habitat a solicitat în repetate rânduri, însă fără succes, ca asociațiile de proprietari să primească proiectele înainte să semneze pentru începerea lucrărilor și să aibă dreptul de a angaja un diriginte de șantier care să le reprezinte interesele.

Președintele filialei Transilvania a Ordinului Arhitecților din România, Szabolcs Guttmann, este de acord că polistirenul rămâne "soluția săracului", deși greșelile de aplicare și abuzurile nu-și găsesc nicio scuză.

"Polistirenul este o opțiune individuală și socială, pentru că trăim într-o societate săracă, iar veșmintele sunt pe măsură. Materialul rămâne unul vulnerabil, dar reprezintă o investiție lesne de montat. Cum este montat este discutabil. Verdictul va fi dat de timp", spune Guttmann.

Ți-a plăcut acest articol?

Atunci vrem să te rugăm ceva.

Dacă subiectele pe care le alegem ți se par relevante, iar stilul nostru nu te agresează, dacă PressOne este o oază de normalitate pentru tine, înseamnă că faci parte dintre acei oameni la care ne gândim în fiecare zi.

Orice donație va fi un semn că munca noastră își atinge scopul. Îți mulțumim.

Donează