Cum să reduci efectele secundare ale aerului condiționat

Foto: Dreamstime/Andrey Popov

Vara a devenit de neconceput fără confortul pe care ni-l aduc aparatele de aer condiționat, însă această tehnologie presupune și riscuri medicale − răceli, anchilozări musculare, alergii sau infecții.

Studiile arată că, prin utilizarea unui sistem de climatizare, umiditatea scade, iar aerul din interior devine de 8-10 ori mai poluat decât cel de afară.

Despre aceste efecte secundare am stat de vorbă cu inginerul Teodor Teretean, doctor în Mecanica Fluidelor și fondator al unei companii care activează în domeniul încălzirii și al aerului condiționat.

*

– Sunt sistemele de climatizare periculoase pentru sănătate?

Inginerul Teodor Teretean

– Asistăm, în ultima vreme, la o modificare importantă a spaţiului construit în care trăim, fie în locuinţă, fie la locul de muncă. Există un adevărat asalt de materii şi materiale noi folosite în acest scop.

Toate acestea plus unele modificări de comportament (fumatul excesiv, introducerea animalelor în locuinţe etc.) au mărit semnificativ numărul agenţilor care agresează corpul uman.

În plus, au apărut aparatele de aer condiţionat, care introduc în spaţiul de locuit, pe lângă elementele benefice cunoscute (păstrarea temperaturii şi a umidităţii aerului în anumite limite), un element nou: activarea mişcării aerului în încăpere.

După habitatul tradiţional autohton (de exemplu, cel interbelic), în care încăperile aveau înălţimi de peste 3 metri și suprafeţe relativ generoase, au apărut apartamentele de bloc, cu suprafeţe şi volume de locuit… economice.

Dacă se consideră un living cu un volum de circa 35 m³ (rămas după scăderea volumului ocupat de mobilier), dotat cu un aparat de 12.000 BTU/h (3,5 kWfrig), atunci la un debit de aer recirculat de circa 530 m³/h, se constată că, la fiecare 4 minute, tot aerul din încăpere a fost trecut prin aparat.

Deci, în incintă s-a produs o activare semnificativă a circulaţiei aerului interior.

În aceste condiţii, nu este de mirare că toţi poluanţii "cuibăriţi" în acest spaţiu sunt "vânturaţi" şi inhalaţi activ de către ocupanţii încăperilor, în doze mult mai mari decât în cazul încăperilor neclimatizate.

Să recapitulăm câţiva dintre cei mai frecvenţi poluanţi întâlniţi în încăperile noastre: praf, mirosuri, fum de ţigară, păr de animale (în living, dar, mai nou, şi în dormitoare), microorganisme (acarieni), igrasie (spori de ciuperci), emisii de ozon (de la aparatura electronică), chimicale (în debarale), produse de ardere, mirosuri (în bucătărie) etc.

– Care este, de fapt, temperatura ideală pentru interior?

– Aceasta este, de fapt, o problemă de confort cu referire la microclimat. În ţările civilizate, intens urbanizate, oamenii îşi petrec mai mult de 90% din viaţă în interiorul clădirilor. Pentru omul modern, confortul este preponderent generat de incintele în care se află.

Confortul individual depinde în primul rând de cât de repede îşi pierde corpul nostru căldura produsă prin metabolism. Spunem individual fiindcă fiecare dintre semenii noştri are anumite particularităţi generate de vârstă, sex, starea de sănătate, antrenament, vicii căpătate etc.

De exemplu, vara, temperatura interioară a încăperilor poate varia între +25 și +27 grade Celsius. Iarna – între +18 și +22 grade de Celsius. Ocupanții vor decide ce valoare aleg.

– Sistemele de climatizare au tendința de a reduce umiditatea din încăpere. Care este rolul umidității pentru sănătate?

– Studii epidemiologice au arătat că locatarii clădirilor în care umiditatea relativă a rămas în jurul valorii de 50% s-au îmbolnăvit mult mai rar decât cei care, iarna, au locuit sau au lucrat în încăperi cu umiditate relativă scăzută (de exemplu, sub 30-40%).

Acelaşi lucru se întâmplă şi în cazul în care locuim sau lucrăm în încăperi cu exces de umiditate (de exemplu, peste 60-70%).

Pentru exemplificare, adăugăm câteva date referitoare la felul în care unii agenţi patogeni acţionează asupra omului în funcţie de umiditatea relativă a aerului.

Iată domeniile de umiditate relativă în care agenţii prezentaţi devin mai agresivi:

  • bacteriile: 0-30% şi 60-100%;
  • virusurile: 0-50% şi 70-100%;
  • ciupercile: 60-100%;
  • paraziţii: 50-100%;
  • infecţiile respiratorii: 0-50% (cu date insuficiente la umidităţi de peste 50%);
  • rinitele alergice şi astmul: 0-40% şi 60-100%;
  • interacţiunile chimice: 30%-100%.

Adăugăm că umiditatea relativă are un efect semnificativ în controlul transmiterii infecţiilor pe cale aeriană. Astfel, la valori ale umidităţii în jur de 50%, rata de mortalitate a anumitor microorganisme este maximă, iar virusul gripei îşi reduce drastic virulenţa.

– Ce soluţii există pentru diminuarea efectelor secundare ale sistemelor de climatizare?

– Soluțiile corecte trebuie să ţină seama de alte mijloace de acţiune, cum sunt:

  • păstrarea curăţeniei care trebuie realizată cu alte mijloace decât cele cu care ne-au obişnuit bunicile și, uneori, chiar mamele noastre;
  • ventilarea corectă a încăperilor, adică evacuarea aerului viciat şi înlocuirea acestuia cu aer proaspăt;
  • filtrarea corectă şi completă atât a aerului recirculat, cât şi a celui proaspăt;
  • limitarea sau eliminarea poluanţilor prin evitarea surselor lor (de exemplu, renunţarea la mochete în camerele aglomerate, evitarea lacurilor şi a vopselelor cu emanaţii toxice etc);
  • realizarea unor circulaţii de aer mai atent studiate (pentru evitarea curenţilor şi a salturilor zonale de temperatură etc.);
  • întreţinerea consecventă a instalaţiilor şi a echipamentelor, în special în privinţa curăţării sau înlocuirii filtrelor la timp;
  • evitarea utilizării echipamentelor de aer condiţionat incomplete sau de slabă calitate;
  • realizarea instalaţiilor de ventilare-climatizare de către profesionişti atestaţi şi confirmaţi în meserie de lucrări anterioare reuşite;
  • păstrarea calităţii aerului exterior prin nepoluarea acestuia, ca unică sursă de aer curat pentru a fi introdus în clădiri.

– Ce reguli trebuie să respectăm când montăm un aparat de aer condiționat?

– Alegerea locului de amplasare nu trebuie făcută după ureche sau după alte interese ale montatorilor, cum ar fi scurtimea conductelor de legătură.

În general, trebuie respectat următorul principiu: corpul uman să se întâlnească cu aerul insuflat de aparat numai după ce acesta a parcurs un drum cât mai lung, răsucindu-se practic pe două-trei laturi ale încăperii. În acest fel, jetul de aer îşi pierde din putere, prin frecarea de pereţi, tavan, mobilier etc.

În niciun caz nu lăsaţi ca aparatul să fie montat astfel încât jetul să vă sufle direct la biroul de lucru, în faţă, la ceafă, urechi, ochi, creştetul capului, peste şale, sau să-l devieze spre locurile unde sunt aşezaţi oameni. De regulă, după 6-9 metri de parcurs, cu una-două schimbări de direcţie, jetul îşi pierde capacitatea de a produce senzaţia de curent.

De asemenea, familiarizaţi-vă cu ideea că utilizarea aerului condiţionat vă poate modifica unele obiceiuri. La nevoie, modificaţi poziţiile de amplasare a mobilierului, ­pentru a nu împiedica o ­curgere corectă a aerului şi, eventual, renunţaţi la anumite obiecte de mobilier dacă încăperea este supraîncărcată. ­

Dacă puteţi, este bine să vă procuraţi echipamente ­avansate tehnologic, cum sunt cele cu baleiere (măturare) ­automată a jetului de aer pe orizontală sau cele care asigură o reglare automată.

– Ce se întâmplă dacă nu respectăm regulile de întreținere a sistemului de climatizare, precum schimbarea periodică a filtrului?

– Filtrele trebuie curățate periodic – la schimbarea anotimpurilor – și înlocuite conform datelor furnizate de fabricant. Cercetări recente au arătat că aerul din interiorul incintelor noastre este, probabil, de 8-10 ori mai poluat decât cel din exterior.

Să recapitulăm câţiva dintre cei mai frecvenţi poluanţi întâlniţi în încăperile noastre: aerosoli (praf, fum de ţigară, polen), păr de animale (în living şi în dormitoare), gaze (radon, monoxid de carbon, emisii de ozon de la aparatura electronică), microorganisme (bacterii, spori de ciuperci, acarieni), chimicale (componente organice volatile, spray-uri anti-insecte, solvenţi iritanţi), mirosuri (în bucătărie) etc. Se observă că un rol important în poluarea aerului interior îl au microorganismele.

– Cât de costisitoare este întreținerea corectă a sistemului de climatizare?

– În orice caz, mult mai puțin decât tratamentele medicale la care este supus beneficiarul instalației în caz că nu respectă regulile de utilizare ale acesteia.

Ți-a plăcut acest articol?

Atunci vrem să te rugăm ceva.

Dacă subiectele pe care le alegem ți se par relevante, iar stilul nostru nu te agresează, dacă PressOne este o oază de normalitate pentru tine, înseamnă că faci parte dintre acei oameni la care ne gândim în fiecare zi.

Orice donație va fi un semn că munca noastră își atinge scopul. Îți mulțumim.

Donează