12/11/2015
Sediul trustului Intact de pe malul lacului Băneasa. Foto: Lucian Muntean

Sechestrarea averilor făcute din corupție. Mic ghid explicativ

În România, corupția este mai mult decât profitabilă: o dovedesc din plin cazurile celor condamnați definitiv care, după 2-3 ani de pușcărie, rămân cu averile neatinse.

Pedeapsa cea mai usturătoare – o spun specialiștii, o dorește și populația – este confiscarea: trecerea averii celui condamnat în proprietatea statului.

Procurorul-șef al DNA, Laura Codruța Kövesi, declara în septembrie că, din banii confiscați în urma proceselor de mare corupție, Guvernul ar putea dubla salariile medicilor.

Acesta este contextul în care, miercuri, Camera Deputaților a aprobat, cu 221 de voturi favorabile, 9 abțineri și un vot împotrivă, proiectul Ministerului Justiției privind înființarea Agenției Naționale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate (ANABI).

Proiectul, care trebuie să fie promulgat de președintele Klaus Iohannis pentru a deveni lege, prevede înființarea unei structuri, în subordinea Ministerului Justiției, care se va ocupa de:

– administrarea bunurilor provenite din sau asociate cu săvârșirea de infracțiuni;

– valorificarea acestora – prin vânzare, astfel încât să nu își piardă valoarea în timp;

– gestionarea sistemului informatic care le cuprinde.

Cu alte cuvinte, ANABI va face un inventar al bunurilor care ar putea fi confiscate, va monitoriza procesul și va sprijini autoritățile, acolo unde există blocaje. Pentru asta, va trebui să colaboreze cu ANAF, dar și cu organele judiciare. Directorul Agenției va fi numit de către ministrul Justiției.

Capitolul 1. Știm doar cine, nu și cât a furat

La începutul acestui an, fostul ministru al Economiei Codruț Șereș a fost condamnat la 4 ani și 8 luni de închisoare cu executare în dosarul privatizărilor strategice. El a fost găsit vinovat că a profitat de poziția de ministru pentru a furniza informații esențiale în cazul mai multor privatizări de mare importanță.

Șereș a contribuit la trucarea licitației de vânzare a unui pachet de acțiuni Petrom, a intervenit în procesul de privatizare a Electrica Muntenia Sud, în restructurarea Romaero București și Avioane Craiova, în licitația pentru pachetul de acțiuni deținut de statul român la Romtelecom și în privatizarea Poștei Române.

Pierderile suferite de statul român? Nu se cunosc. Iar Șereș, deși condamnat, a rămas cu averea intactă. În cazul lui, nu s-a luat măsura confiscării, deși, evident, a păgubit atât statul, cât și entitățile private care ar fi putut câștiga licitațiile respective.

Într-un astfel de caz, ANABI ar fi putut acționa pentru depistarea bunurilor sau sumelor rezultate din infracțiuni, înainte de o sentință definitivă. Altminteri, în absența unui traseu clar al banilor pierduți, judecătorii nu pot dispune confiscarea.

Capitolul 2. Recuperăm mult prea puțin

Dacă la Șereș avem de-a face cu o decizie a judecătorilor, care au hotărât să nu se atingă de averea fostului ministru, în alte situații, când justiția a reușit să probeze dobândirea ilegală a averilor și s-a trecut la confiscare, statul s-a lovit de propriile limite.

Mai exact, de ANAF.

Pentru că, în prezent, recuperarea banilor proveniți din infracțiuni intră, teoretic, în atribuțiile Fiscului.

Însă rata de confiscare este extrem de scăzută. Într-un raport din luna iunie al Departamentului de Stat al SUA se preciza și una dintre cauze: ANAF nu avea suficient personal pentru a aplica numeroasele sentințe privind sechestrarea sau confiscarea bunurilor rezultate din infracțiuni.

La finalul lunii septembrie însă, Guvernul a aprobat reorganizarea ANAF și suplimentarea personalului cu 1.000 de posturi.

ANAF nu are însă o evidență a bunurilor care ar trebui confiscate. La nivel național, nu există niciun astfel de inventar centralizat. Aici, noua Agenție ar putea schimba regulile jocului, promovând transparența; în prezent, după sentința de condamnare, recuperarea banilor rămâne o necunoscută.

Un inventar al bunurilor care ar putea fi confiscate ar facilita reutilizarea socială a acestora, au explicat pentru PressOne reprezentanții Centrului de Resurse Juridice (CRJ), un ONG care a sprijinit înființarea ANABI.

Același raport al Departamentului de Stat american arăta, de pildă, că, în primele 7 luni ale anului trecut, judecătorii hotărâseră confiscarea a 28 de milioane de euro. Cât a reușit statul să recupereze din această sumă?

În 2014, rata de executare a ordinelor de confiscare a fost de 14%, potrivit Ministerului Justiției.

Micile tale donații ne ajută să existăm. Dacă cititorii PressOne ar dona doar 5€ pe an, noi am putea aduce în fața ta de cinci ori mai multe soluții la problemele României. Vrei să ne ajuți?

Susține PressOne

14% din 28 de milioane este 3.920.000 de euro.

Ce-i de făcut?

Capitolul 3. Modelul italian

Agenzia nazionale per l’amministrazione e la destinazione dei beni sequestrate e confiscati este structura din Italia care se ocupă de administrarea și valorificarea bunurilor sechestrate.

Am extras, dintr-un raport al CRJ publicat în septembrie, câteva exemple despre modul de acțiune în state unde confiscarea averii celor condamnați a devenit o cutumă.

În Italia, Tribunalul din Roma a inițiat protocoale și parteneriate pentru gestionarea imediată a bunurilor sechestrate în baza Codului Antimafia. Așa au ajuns italienii să facă din Grand Hotel Gianicolo – confiscat de la un grup de crimă organizată – adăpost pentru familiile defavorizate. Un „cămin” de lux cu 48 de camere, piscină și parcare.

O altă vilă confiscată de statul italian a fost transformată în centru cultural: Casa del Jazz dispune de o sală cu 150 de locuri și este utilizată pentru concerte, proiecții, întâlniri, un restaurant și o casă de înregistrări.

Până să ajungă spațiu dedicat artei, superba vilă (foto) aparținea unui membru al grupării Banda della Magliana, responsabilă de numeroase crime și jafuri.

Spaniolii au înființat o structură și mai specializată, care se ocupă doar de confiscarea bunurilor provenite din traficul de droguri. În cazul bunurilor provenite din alte tipuri de infracțiuni acționează instanțele de executare, care virează banii la bugetul de stat.

Din sumele confiscate de la traficanți, spaniolii au finanțat mai multe campanii de prevenire a consumului de droguri – de pildă, Mișcarea pentru Pace, Dezarmare și Libertate.

Capitolul 4. Studiu de caz – dosarul ICA

După 6 ani de la trimiterea în judecată și aproximativ 10 ani scurși de la comiterea faptelor, fondatorul trustul Intact, Dan Voiculescu, a fost condamnat, anul trecut, în dosarul ICA. El a fost găsit vinovat de spălare de bani și folosire a influenței în scopul obținerii de bani sau alte foloase.

Prejudiciul adus statului român a fost stabilit de instanță la 60 de milioane de euro.

Prin sentința dată în acest dosar, în patrimoniul statului ar fi trebuit să treacă turnul Intact din strada Gârlei, alte două terenuri și construcțiile aferente acestora, ambele situate în București, Sector 1.

Judecătorii au mai decis confiscarea sediului Antena 3 situat în Șoseaua București-Ploiești, dar și a peste 3 milioane de dolari, bani încasați de Voiculescu din chirie. În premieră pentru România, s-a dispus și confiscarea a circa 3 milioane de lei de la fiecare dintre cele două fiice ale lui Dan Voiculescu.

Numai că în patrimoniul statului nu a ajuns aproape nimic, deocamdată.

La finalul lunii septembrie, procurorul-șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, critica ANAF pe motiv că, în ultimele opt luni, nu făcuse nimic pentru a recupera prejudiciile din dosarele soluționate în 2014.

Reprezentanții ANAF au răspuns că, din prejudiciul calculat în dosarul ICA, recuperaseră 300.000 de euro, vânzând unul dintre apartamentele deținute de Voiculescu.

Deci, lucrurile nu sunt nici pe departe tranșate.

În urmă cu o lună, ANAF a finalizat evaluarea clădirilor deținute de Voiculescu. Sediul Grivco și cel al Antenei 3 ar valora, potrivit Fiscului, 32,5 milioane de euro.

Pentru ca statul să recupereze această sumă, care înseamnă jumătate din prejudiciul total în dosarul ICA, reprezentanții Fiscului susțin că vor vinde imobilele.

Teoretic, legea permite inclusiv transformarea clădirii în spital.

Capitolul 5. Portița politică

Potrivit proiectului de lege adoptat miercuri, Agenția Națională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate ar urma să-și desfășoare activitatea sub supravegherea unui consiliu format din reprezentanți ai Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, plus câte un reprezentant al Ministerului Justiției, al CSM, al Ministerului Afacerilor Interne, al ANAF și al Ministerului de Finanțe.

Conducerea ANABI va fi asigurată de un director general, judecător sau procuror, ori personal de specialitate asimilat judecătorilor și procurorilor, numit prin ordinul ministrului Justiției.

Există și o modificare care stârnește suspiciuni: dacă, în forma venită de la Senat, legea stipula faptul că directorul nu trebuie să fi făcut parte dintr-un partid în ultimii 5 ani, în forma finală, adoptată miercuri de Camera Deputaților, se precizează, simplu, că șeful ANABI nu trebuie să fie membru de partid.

Cu alte cuvinte, un politician care demisionează astăzi din partid ar putea, teoretic, ca de mâine să fie director al structurii care va administra și valorifica bunurile provenite din infracțiuni.

Micile tale donații ne ajută să existăm. Dacă cititorii PressOne ar dona doar 5€ pe an, noi am putea aduce în fața ta de cinci ori mai multe soluții la problemele României.
Vrei să ne ajuți?
Prin card sau PayPal:
O singură dată
Lunar
5€
10€
25€
50€
Prin cont bancar:
RO54 BTRL RONC RT02 4298 9602

Fundația PressOne
Banca Transilvania, Sucursala Cluj-Napoca

Redirecționează:
20% din impozitul pe profit al companiei

Din taxele pe profitul companiei tale, poți alege ca până la 20% să meargă către echipamente video și reportaje, nu către stat.

Descarcă draft-ul contractului de sponsorizare de AICI. Completează-l cu datele companiei și suma. Trimite-l la marketing@pressone.ro.

*Baza legală poate fi consultată AICI.

2% din impozitul pe salariu

Din taxele pe salariul tău, poți alege ca 2% să meargă către articolele noastre și newsletterul Revista Pressei, nu către stat.

Descarcă formularul de AICI.

Depune-l la ANAF până pe 15 martie sau trimite-l până pe 1 martie la adresa: Bld. Eroilor, nr.1, ap.11, Cluj-Napoca, jud. Cluj. Și îl depunem noi.

REVISTA PRESSEI

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt Curios
Celemaicititearticole
Loading...
Loading...
Loading...
Loading...