RU din RO (2). Memorandumul şi "eroarea" de la Craiova

Există în România oaze unde relațiile cu Moscova sunt ținute la cald. Este vorba mai ales despre centrele universitare, în care diplomația rusă trudește cu succes la cooperări științifice și culturale pe care le numește "diplomație publică".

Aceasta e tema seriei de articole pe care am denumit-o "RU din RO".

În acest episod, lămurim cazul petrecut la Craiova luna trecută, când purtătorul de cuvânt al Ministerului rus de Externe s-a grăbit să anunțe semnarea unui Memorandum cu Universitatea din Bănie.

*

"O eroare regretabilă"

Petrecut în 11 octombrie, cazul de la Craiova a fost îndelung discutat în zilele care au urmat, fiindcă protagonistul său, lectorul universitar Florin Păsătoiu, se află în siajul fostului premier Adrian Năstase.

Ce s-a întâmplat la Craiova seamănă cu intriga din "O scrisoare pierdută".

Purtătorul de cuvânt al Ministerului rus de Externe s-a hazardat să anunțe că Academia Diplomatică a ministerului și Universitatea din Craiova planificaseră un Memorandum privind crearea unei comisii mixte de experţi pentru diplomaţie publică şi dialog ştiinţific.

Ulterior, conducerea Universității a infirmat această informație și s-a arătat "stupefiată" că oficialii ruși făcuseră un asemenea anunț.

De fapt, acordul a fost semnat între un Centru care face parte dintr-un Institut al Academiei Diplomatice din Moscova și un think-tank românesc, denumit Centrul pentru Politică Externă și Studii de Securitate.

Acesta din urmă a fost fondat de lectorul universitar Florin Păsătoiu, care predă cursuri de "Analiza conflictelor internaționale" și "Studii de securitate" la Facultatea de Drept și Științe Sociale a Universității din Craiova.

L-am contactat pe Florin Păsătoiu și l-am întrebat dacă a fost mandatat să reprezinte Universitatea la care lucrează. Ne-a răspuns că ceea ce s-a întâmplat a fost "o eroare regretabilă".

"O posibilă explicație rezidă în asocierea dintre subsemnatul și Universitatea din Craiova. Este rezonabil a nu mă putea prezenta în spațiul public ca electrician la Speranța SA, ca medic la Spitalul 12 sau ca inginer constructor la Constructorul SRL, ci ca lector universitar doctor în cadrul Universității din Craiova", spune Florin Păsătoiu.

Vă prezentăm, în continuare, interviul pe care ni l-a acordat prin email.

− Care au fost discuțiile care au condus la ideea înființării comisiei comune, printr-un acord româno-rus, și care sunt obiectivele de studiu ale acestei comisii?

− Da, acordul s-a semnat între Centrul pentru Politică Externă și Studii de Securitate din Craiova și Centrul pentru Diplomație Publică, Dialogul Culturilor și Cultelor Mondiale al Institutului de Probleme Curente și Internaționale al Academiei Diplomatice a Ministerului Afacerilor Externe al Federației Rusiei.

Comisia bilaterală nu are nici o componentă politică și reunește foști ambasadori, profesori universitari și jurnaliști.

Domeniile prioritare ale cooperării Părților, în conformitate cu scopurile Memorandumului semnat, sunt:

- desfășurarea cercetărilor științifice comune în domeniile politicii mondiale, relațiilor internaționale multilaterale și cele bilaterale;

- susținerea de către Părți a eforturilor reciproce pentru publicarea articolelor în mass-media rusești și românești privind agenda internațională și cooperarea umanitară;

- organizarea cercetărilor științifice comune privind problemele actuale internaționale de interes reciproc, organizarea lecțiilor, master-class-urilor și a altor expuneri;

- schimbul de experiență în pregătirea viitorilor specialiști din domeniul relațiilor internaționale, tinerilor diplomați și a cercetătorilor;

- desfășurarea de către Părți a ședințelor comune, conferințelor și a altor forumuri cu implicarea reprezentaților proeminenți interesați din ambele țări, cu referire la discutarea evenimentelor de natură culturală, științifică, politică, economică și altele din agenda bilaterală, cu scopul elaborării propunerilor privind îmbunătățirea lor.

Structura organizațională care a demarat acțiunile de semnare a Memorandumului este asociația Centrul pentru Politică Externă și Studii de Securitate (Centre for Foreign Policy and Security Studies − CFPSS), structură independentă, cu statut juridic de tip ONG, apolitică și non-profit, ce nu are nimic în comun cu Universitatea din Craiova.

"Acțiunile noastre sunt un efort ce ține de normalitate"

− Puteți clarifica legăturile dumneavoastră cu Ministerul rus de Externe? Aveți și alte colaborări cu instituții non-academice din Federația Rusă?

− În fiecare an sunt zeci de tineri, oameni de afaceri și politicieni români care merg în Federația Rusă. Este cel puțin ridicol a face astfel de afirmații.

S-a făcut o citire selectivă a unui CV mai vechi al subsemnatului, omițând să se menționeze și bursele din SUA, Italia, Danemarca, Belgia etc, precum și participarea mea activă la eforturile de integrare ale României în structurile euroatlantice.

Sunt un universitar filo-Român! Și aceasta mă obligă la colaborări cât mai diverse, în termeni de geografie a cercetării, precum și ai tipului de actori, publici și privați, cu care colaborez.

Nivelul și profilul instituțiilor cu care stimulez și augmentez comunicarea atunci când este nevoie demonstrează încredere și respect reciproc. Altfel, tot ceea ce facem la CFPSS este transparent și deschis către toate persoanele și instituțiile interesate.

Comisia bilaterală este o acțiune parte a unui proiect mai mare al CFPSS, de cercetare și dezvoltare instituțională, ce a luat ființă în cadrul unor întâlniri academice găzduite de instituții respectabile de învățământ superior din Vest.

Nu am fost la nici un curs în cadrul MGIMO − Ministerul Afacerilor Externe al Federației Ruse, ci am fost într-un program de cercetare pentru cartea la care lucrez (Emerging World Orders and Great Powers Politics in the 21st Century).

Elaborarea cărții mai cuprinde două etape de cercetare, în Republica Populară Chineză și în Statele Unite ale Americii.

Intenția a fost să merg în Republica Populară Chineză, însă evenimentele din Ucraina au fost un indicator ce m-a determinat să-mi ajustez planul de cercetare.

Devenise mult mai oportun să fii la Moscova în acea perioadă, când interacțiunea dintre marile puteri în relația cu Federația Rusă căpăta o dinamică crescândă.

Mi se pare însă cel puțin riscant ca o instituție a cărei misiune principală este cercetarea și educația să declare ca fiind regretabilă asocierea cu o altă structură similară, mai ales atunci când cea din urmă aparține unei mari puteri.

În fond, nu discutăm despre asociere pentru producția de armament, nici România și nici Federația Rusă nu sunt în război, și aceasta în condițiile în care alte state cu care România are parteneriate strategice înțeleg necesitatea dialogului științific, educațional, cultural etc.

Simplificând, astfel de gesturi pot pune în pericol chiar parteneriatele noastre strategice!

Comisia bilaterală nu este o înțelegere în plan politic, unde agendele sunt diferite.

Este o oportunitate pentru a ne cunoaște, pentru a identifica ce avem în comun și pentru a construi o platformă de a reconstrui încrederea între comunitățile oamenilor de știință, de cultură, artă etc.

Acțiunile noastre au ca obiectiv "democratizarea" și diversificarea politicii externe și de securitate a României. Pluralitatea ideilor, gândirea critică sunt critice pentru ciclul unei politici publice.

Contactul și dialogul sunt baza cercetării, nu poți produce publicații de calitate fără a avea contact cu realitatea. Schimburile de acest gen sunt comune în toată lumea.

Îmi este greu a înțelege de ce a merge câteva luni pentru cercetare academică în Rusia sau a găzdui evenimente academice ar conduce la o prigoană publică și, mai mult, ar fi considerate delict de stat.

Acțiunile noastre la CFPSS nu sunt rezultanta unei atitudini de "curaj", ca revoltă împotriva a ceva/cuiva, sau una de "trădare", prin asumarea unei agende ascunse. Sunt un efort ce ține de normalitate, în general, și de disciplina academică, în particular.

Cred cu tărie că libertățile de asociere pentru cunoaștere, cercetare și educație rămân principii fundamentale specifice oricărui mediu academic din lume, mai ales într-un stat care se pretinde a fi exemplu de democrație liberală în regiune!

Condamn asumarea de poziții politice de către instituțiile de învățământ superior!

"Sputnik România este o acțiune de diplomație publică"

− Ca universitar interesat de analiza relațiilor diplomatice româno-ruse, cum apreciați deschiderea ediției de România a publicației Sputnik?

− E o acțiune de diplomație publică ce se înscrie în politica externă rațională a Federației Ruse. Diplomația publică a Federației Ruse în România apare operaționalizată relativ recent, este destul de fragmentată.

Resursele aruncate în joc de către alte mari puteri pentru a controla opinia publică în România sunt infinit mai mari comparativ cu ceea ce investește Federația Rusă.

Nu cred că trebuie niciodată să ne înspăimântăm de libertatea de opinie sau cea a presei, cu atât mai mult să le îngrădim. Fiecare stat dezvoltat și-a creat instrumente media pentru a-și transmite mesajul în alte state.

A se vedea Al-Jazeera, BBC, CGTV, CNN, Deutsche Welle, France 24, NHK etc. Toate promovează o anumită agendă și favorizează anumite puncte de vedere. De aceea e recomandabilă informarea din mai multe surse.

În același timp, este important să avem acces la perspectiva americană, arabă, britanică, rusă etc. Altfel, demersul academic sau cel al experților ar încălca dogmatica analitică și s-ar transforma în propagandă.

Ceea ce ar trebui să ne preocupe în egală măsură este politica de diplomație publică a României în Federația Rusă: câte acțiuni culturale, ce jurnale în limba română etc sunt produse într-un raport simetric cu ceea ce face Federația Rusă în România?!

− Ce proiecte de cercetare aveți în derulare, ce simpozioane și conferințe legate de politicile româno-ruse au fost organizate de Centrul pe care îl conduceți?

− În 2017 l-am găzduit pe profesorul Alexey Gromyko, director general al Institutului Europa din cadrul Academiei de Știință a Federației Ruse, în cadrul a două conferințe, la București și la Craiova.

Tema discuțiilor a fost "Dillemas of Europe. The Future of Romania and Russia Relations".

În 2018 l-am găzduit pe profesorul Richard Sakwa de la Universitatea din Kent, UK, în cadrul unei discuții organizate în format Chatham House la București, întâlnire la care au participat experți din instituții publice, academia și think-tank-uri, și în format deschis la Craiova.

Tema ambelor întalniri a fost "The World at the Edge. The Struggle to Re-Ordering Security in Europe".

"Refuzul unui minim dialog cu Rusia contribuie la vulnerabilizarea securității României"

L-am mai întrebat pe lectorul universitar Florin Păsătoiu dacă, în opinia sa, România ar trebui să își recalibreze relațiile diplomatice cu Federația Rusă.

A urmat un răspuns de trei pagini, din care redăm principalele idei:

  • Apartenența la structuri multilaterale nu ar trebuie să determine o diplomație bilaterală "în repaus". Consider că a te uita "numai într-o parte", în contextul în care proximitatea te obligă la un comportament de stat mai deschis și inclusiv, contravine statutului de stat suveran cu obligații constituționale față de cetățenii săi și, într-o logică clasică, contrar obiectivului său primar de autoconservare și supraviețuire!
  • Apartenența României la alianța de securitate NATO și la Uniunea Europeană ar fi trebuit să-i consolideze capacitatea de a-și exercita funcțiile de stat suveran în relația cu alte state, inclusiv cu Federația Rusă. Consider că România are, încă, avantaje competitive ce pot fi folosite într-un dialog direct și transparent cu Federația Rusă.
  • Orice discuție asupra bilateralei care nu are în vedere statutul României de membru cu drepturi depline al NATO și UE va menține relațiile dintre România și Federația Rusă blocate și nu va încuraja un rapprochement pragmatic. În contextul actual geopolitic al mișcărilor tectonice între marile puteri, perspectiva bilateralei dintre România și Rusia ar trebui să fie una de tip "grand re-design", când România ar avea nevoie să-și ajusteze politica externă în context mai larg.
  • O țară mică are nevoie de relații bune cu toate statele. Doar marile puteri își permit o politică externă în termeni exclusivi.
  • România poate să-și augmenteze rolul în regiune, însă aceasta nu va fi posibil în opoziție cu Federația Rusă. Mai mult, un minim dialog ar însemna existența unor canale care ar putea preveni tragedii precum cea din Ucraina.
  • Refuzul unui minim dialog cu Rusia, combinat cu antagonizarea Rusiei, contribuie la vulnerabilizarea securității României.

Ți-a plăcut acest articol?

Atunci vrem să te rugăm ceva.

Dacă subiectele pe care le alegem ți se par relevante, iar stilul nostru nu te agresează, dacă PressOne este o oază de normalitate pentru tine, înseamnă că faci parte dintre acei oameni la care ne gândim în fiecare zi.

Orice donație va fi un semn că munca noastră își atinge scopul. Îți mulțumim.

Donează