Răzgândiri, amânări, bâjbâieli. Haosul fiscal al guvernării PSD

De când a câştigat alegerile parlamentare, PSD şi-a încălcat promisiunile de mai multe ori.

Iată cele mai importante măsuri fiscale pe care PSD le-a anunţat şi apoi s-a dezis de ele sau le-a amânat.

 Impozitul pe cifra de afaceri şi taxa de solidaritate

În campania electorală pentru alegerile parlamentare, dar și ulterior, în declarații publice, Liviu Dragnea a dat asigurări că PSD nu va introduce nicio taxă nouă.

"Noi n-am spus şi nu vom spune că introducem vreo taxă nouă, pentru că n-am introdus niciodată nicio taxă nouă. (…) PSD a redus mereu taxele", spunea Liviu Dragnea pe 25 octombrie 2016, în plenul Camerei Deputaţilor.

Promisiunea a ținut până la instalarea celui de-al doilea Guvern PSD-ALDE, condus de Mihai Tudose, care a anunțat introducerea impozitului pe cifra de afaceri şi a taxei de solidaritate. Ambele măsuri au fost criticate de mediul de afaceri.

A urmat haosul declarațiilor:

17 iulie, Mihai Tudose: "Am reiterat foarte ferm că nu vom introduce acel impozit suplimentar pe cifra de afaceri, că suntem predictibili în ceea ce privește sistemul financiar-fiscal și că, din tot ceea ce înseamnă simulările noastre de acum și așteptările noastre, vom rămâne în ținta de 3%".

25 iulie, Mihai Tudose: "Taxa de solidaritate − concluzia simulărilor este că putem s-o trecem la discutate şi uitate. Era prea mult pentru a obţine ceva şi era prea mare deranjul".

19 octombrie, ministrul de Finanţe Ionuț Mișa: "Această taxă (n.r –de solidaritate) nu este o taxă suplimentară. Am văzut speculații că Guvernul ar institui o nouă taxă. A existat şi până acum această contribuţie (...) Ea va fi aplicată de la 1 ianuarie 2018, este deja în circuitul de avizare".

20 octombrie, Mihai Tudose: "Astăzi, repet, când vă luaţi salariul, angajatorul dvs. plăteşte această taxă de 0,25%. Această taxă se va menţine.

Iniţial, noi am spus că nu va mai fi, că rămân cele două − de sănătate şi de pensie. S-a constatat că această taxă este obligatorie, este o negociere şi la nivel de UE, şi sindicatele o clamează, este responsabilitatea angajatorului pentru locul de muncă.

Au înţeles, va rămâne. Că este 0,25 sau 0,30, Ministerul de Finanţe face calculele necesare pentru ca fondul respectiv să rămână în sumă reală la fel, schimbând baza de raportare".

În cele din urmă, în cazul impozitului pe cifra de afaceri, Guvernul PSD-ALDE a decis să adopte o Ordonanță de Urgență (OUG 79/2017) care prevede că firmele pot opta între impozit pe profit și impozit pe cifra de afaceri.

Senatul a adoptat proiectul de aprobare a acestei Ordonanțe, însă Camera Deputaților este for decizional.

În ceea ce privește taxa de solidaritate, ministrul de Finanțe a declarat că măsura ar urma să fie aplicată de la 1 ianuarie 2018, fiind în circuitul de avizare.

Cu toate acestea, singurele informații despre această taxă au fost publicate pe site-ul Ministerului de Finanțe, într-un comunicat în care se spune că "nu este o taxă nouă, ci o contribuție socială corelată cu măsura privind reducerea numărului contribuțiilor sociale și cu necesitatea asigurării prestațiilor sociale de care beneficiază salariații în conformitate cu principiile care stau la baza sistemelor de asigurări sociale".

Impozitul pe gospodărie

Aceeaşi dezorientare a fost vizibilă când s-a pus problema de a se introduce impozitului global pe gospodărie. Anunțat în mandatul de premier al lui Sorin Grindeanu, acest impozit n-a mai apărut în programul de guvernare al Cabinetului Tudose.

Noul premier a promis însă reintroducerea, în 2018, a impozitului pe venitul global (IVG) la nivelul persoanelor fizice.

În acest moment, aplicarea impozitului pe gospodărie este un pendul între declarații făcute, la finele lunii decembrie, de preşedintele PSD şi de premierul Tudose.

Liviu Dragnea, 28 decembrie: "Impozitul pe gospodărie trebuie să fie implementat în acest mandat".

Mihai Tudose, 30 decembrie: "Impozitul global, impozitul pe gospodărie este o normalitate în toate ţările civilizate. Deocamdată nu este România sufient de pregătită din toate punctele de vedere, uman şi tehnic. Deci, deocamdată… nu, nu. Nu este niciun termen. Din punctul meu de vedere, în 2019, nu".

Același semn de întrebare se ridică în privința impozitului pe venitul global.

Iată ce declara Liviu Dragnea pe 10 iulie:

"De la 1 ianuarie 2018 nu mai poate rămâne acel impozit pe gospodării, pentru că el deja a fost compromis din cauza sau datorită întârzierilor din ultimele luni de zile.

În schimb, impozitul pe venitul global sau globalizarea veniturilor este o opțiune care e în continuare importantă pentru noi, care poate fi aplicată sau nu anul viitor, dar într-un pachet mai mare de schimbare a sistemului de impozitare, care să elimine birocrația și care să producă mai multe venituri pentru români".

Din declarațiile făcute de Liviu Dragnea reiese că nu există un termen pentru aplicarea impozitului pe venitul global. În programul Guvernului Tudose este prevăzut, în acest sens, anul 2018.

Scăderea TVA

În campania pentru alegerile generale din 2016, Liviu Dragnea promitea că scăderea TVA de la 20% la 19%, eliminarea taxei pe stâlp şi a supraaccizei la carburant vor intra în vigoare la începutul lui 2017.

După mai puţin de o lună, liderul PSD îi solicita premierului de atunci, Dacian Cioloş, să amâne tăierea acestor taxe, prevăzută de la 1 ianuarie 2017.

"Mi s-a părut o abordare responsabilă din partea premierului şi am apreciat asta pentru că, dincolo de supărarea legată de rezultatul alegerilor, s-a gândit ca România să nu intre într-un derapaj financiar anul viitor (...) Am făcut câteva solicitări referitoare la prevederi care trebuiau să intre în vigoare de la 1 ianuarie", declara Liviu Dragnea pe 13 decembrie 2016.

Răspunsul Guvernului Cioloș a fost următorul: "Codul Fiscal se va aplica aşa cum este prevăzut, de la 1 ianuarie 2017".

Pentru PSD au urmat noi dificultăţi în a respecta promisiunile de scădere a TVA. Dacă, în campania electorală din 2016, Liviu Dragnea promitea reducerea TVA de la 19% la 18% începând cu 1 ianuarie 2018, programul de guvernare al Cabinetului Tudose a amânat această măsură pentru 2019.

Dar nici această amânare nu a rămas în picioare: pe 30 decembrie 2017, premierul Mihai Tudose anunţa că micşorarea TVA de la 19% la 18%, la 1 ianuarie 2019, nu va mai avea loc.

"Nu, nu vorbim deocamdată de acest lucru. Deocamdată am făcut tot ce s-a putut, ce am dorit şi ce era în programul de guvernare pe linie de legislaţie fiscală, şi rămâne aşa", declara Mihai Tudose la Antena 3, potrivit Mediafax.

Așadar, la această oră nu se știe exact când va fi redusă TVA de la 19% la 18%.

Majorările de salarii pentru bugetari

Bâlbâielile Guvernului în respectarea termenelor s-au văzut și în privința majorărilor de salarii.

Dacă, în proiectul de buget pe 2017, PSD promitea creșterea, de la 1 iulie 2017, a salariilor tuturor bugetarilor, pe 6 iunie 2017 ministrul Muncii, Lia Olguța Vasilescu, anunța că bugetarii vor avea salariile mărite cu 25% de la 1 ianuarie 2018.

Prin urmare, au fost încălcate și promisiunile față de medici și profesori în privința creșterilor de 100%, respectiv 50%.

"De la 1 martie, încă 25% pentru profesori, care, adăugat la creșterea de 25%, înseamnă de fapt o creștere de 50%. Tot de la 1 martie, medicii și asistenții au creșteri de peste 100%, ajungând la nivelul grilei din 2022 (…)

Varianta finală este cea în care ar urma să facem majorări la toți bugetarii cu 25%, începând cu 1 ianuarie, după care, cu 1 martie, o majorare de încă 25% pentru Educație", declara ministrul Muncii pe 6 iunie.

Recalcularea pensiilor

La capitolul "amânări" trecem și Legea pensiilor. În programul de guvernare al Cabinetului Tudose, această lege avea ca termen "cel târziu 1 octombrie 2017".

De altfel, pe 30 septembrie, Liviu Dragnea anunța că "Legea pensiilor este finalizată practic ca şi document" și că "în perioada următoare se face evaluarea financiară".

Ulterior, pe 18 octombrie, preşedintele PSD avea să declare altceva:

"Este nevoie de o perioadă lungă de recalculare a pensiilor și e vorba despre câteva milioane de dosare.

La vremea la care noi am discutat despre acest lucru, v-o spunem cu sinceritate, niciunul dintre noi nu știa, n-avea dimensiunea grozăviei din interiorul sistemului de pensii din România. Absolut nimeni".

Prin urmare, până la această oră nu există un termen avansat de PSD pentru adoptarea acestei legi.