REVISTA PRESSEI

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt Curios

Ajută-ne să existăm. Dacă te abonezi cu doar 3€ pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

Donează

Pentru sugestii de materiale sau colaborări, scrieți-ne la adresa: contact@pressone.ro.

Pentru parteneriate media, proiecte sau dacă doriți să fiți partenerul nostru și să susțineți PressOne: marketing@pressone.ro.

Prefectul de Cluj a fost membru PNL de la 18 ani FOTO PressOne

Omul partidului

Noul prefect al județului Cluj, Mircea Abrudean, a încheiat în ultimii 12 ani sute de contracte de consultanță cu primăriile comunelor din județ. Toate contractele au un numitor comun: au fost obținute de firmele actualului prefect prin atribuire directă.

Abrudean trăiește visul românesc: a intrat în PNL la 18 ani, la 20 s-a angajat în sistemul de stat, apoi a creat firme care au început și ele să încaseze bani din contracte publice.

A fost constant membru în consiliile de administrație ale unor companii de stat, poziții din care a încasat, din nou, indemnizații din bani publici. La finalul anului trecut a fost numit prefect interimar.

Aceasta este povestea unui om al partidului prin excelență, care a făcut avere din contracte cu statul și a fost pus în fruntea județului datorită relațiilor sale de partid și alianțelor politice. Ironic, legea spune că prefectul este apolitic.


Prefectul și contractele publice

Mircea Abrudean are 35 de ani. Este secretar general al PNL Cluj și absolvent de Studii europene. 2019 l-a găsit în fruntea Consiliului de Administrație al companiei de stat Tetarom, care administrează o serie de parcuri industriale. În esență, oferă cu chirie spațiu și utilități investitorilor interesați.

Declarația sa de avere arată că încasează venituri de peste 150.000 de lei din salarii, dividende și chirii. Deține un autoturism Mercedes și bijuterii în valoare de 5000 de euro.

Și totuși, peste toate aceste surse de venit, Abrudean își mai adaugă o sinecură politică: un loc în Consiliul de Administrație al Companiei de Termoficare din Cluj, plătit cu câteva sute de lei pe lună.

În privat, firmele Siab Development și Napotech Proiect, pe care le deține împreună cu unul din partenerii săi de afaceri, Alexandru Gabriel Simu, derulează nu mai puțin de 35 de contracte plătite din bani publici, încheiate în 2017 și 2018.

Clienții companiilor conduse de Abrudean sunt primării de comune clujene – unele conduse de colegi ai acestuia de partid.

Iată lista contractelor pe care firmele sale le derulează cu statul, în 2019:

Ce înseamnă atribuire directă?

Septimius Pârvu de la Expert Forum a explicat pentru PressOne că vorbim de o procedură de achiziție, adică de cumpărare, foarte simplificată.

„Autoritățile publice care apelează la această procedură își aleg cu ce companii lucrează, fără o competiție între ele. Marele risc al achizițiilor directe este că nu ai aceeași transparență ca în celelalte cazuri. De multe ori se apelează la această metodă pentru a da bani unei firme sau alteia”, a explicat Pârvu.

Cu alte cuvinte, primăria alege cu ce firmă lucrează, fără să mai organizeze licitație.

Serviciile de consultanță, pe de altă parte, presupun că firma oferă primăriilor expertiză în ceea ce ele nu știu să facă. De pildă, să organizeze o (altă) achiziție publică.

Sunt primării mici care nu știu să facă această achiziție, și atunci angajează pe cineva să o facă pentru ei. Sau studiile de fezabilitate – adică acele studii care se fac înaintea unei lucrări propriu zise. Din cercetările noastre, am observat că pe partea de consultanță oferită administrațiilor există un fenomen al politizării – multe din aceste firme aparțin unor politicieni sau foști miniștri”, a mai explicat Pârvu.

Efortul pentru a câștiga acest tip de contract merită, întrucât cea mai mare parte din profit rămâne la firmă, spre deosebire de lucrări de construcții, unde se investește în materie primă sau mâna de lucru. fragment din Raportul Clientelism politic în contractele de consultanță pentru infrastructură, EFOR, 2019

Dar istoria contractelor publice obținute prin atribuire directă de către firmele lui Abrudean merge mult înapoi în timp.

O altă declarație de avere, de data aceasta depusă de Abrudean în 2013, când prelua postul de director de proiect în cadrul SC Transelectrica, arată că actualul prefect interimar are relații vechi de colaborare cu aproximativ aceleași autorități publice din județul Cluj.

Potrivit Registrului Comerțului, Siab Development a fost înființată la finalul anului 2008. Mircea Abrudean deține jumătate din acțiuni și este administratorul companiei de la început. În 2009, compania realizează un profit de 135.000 de lei, pentru a ajunge în 2013 la 498.000 de lei profit.

Anii cei mai prolifici sunt 2011-2014, aceeași perioadă în care PNL era asociat cu PSD în coaliția de guvernare USL. Cel mai slab an al companiei este 2018.

Dealtfel asta se poate vedea în lista de contracte încheiate: consultanța pentru achiziții publice pe care Siab o oferea în schimbul a zeci de mii de lei în anii anteriori este redusă la contracte de câte 3000 de lei.

În 2011, Abrudean și asociatul său înființează și SC Napotech Proiectare. Potrivit Registrului, obiectul activității este “activități de inginerie și consultanță tehnică legată de acestea”.

O altă companie de consultanță, de data aceasta deținută exclusiv de Mircea Abrudean, este Mira Consulting, specializată în “activități de consultanță pentru afaceri și management”.

Buget mic, consultanță multă

Comuna Frata din județul Cluj are aproximativ 4000 de locuitori. În ultimii trei ani, a încheiat, prin atribuire directă, 9 contracte de consultanță cu două firme ale noului prefect, Siab Development și Napotech Proiectare.

Revista Pressei

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt curios

Valoarea totală a acestora este de 547.000 de lei, iar obiectul contractelor variază de la consultanță pentru achiziții publice la proiectare de lucrări sau verificarea calității lucrărilor.

Primăria comunei Frata este condusă de liberalul Vasile Trif, care este la al patrulea mandat. El a povestit pentru PressOne că lucrează cu Siab Development încă din 2008, pe tot ce înseamnă proiecte.

O parte din contracte, care s-au încadrat în valoare, le-am acordat prin atribuire directă, dar restul sunt prin licitație (către aceeași firmă, n. red).

Vă spun cum a fost: în 2008 o apărut PNDR-ul și era firma asta, avea sediul în Piața Mihai Viteazu. Am intrat la firmă și am zis: uite, vreau să fac un proiect. În 4 martie l-am pornit, în 28 l-am și depus. De-atunci am zis: uite, firmă serioasă, lucrăm cu ei!”, a explicat Trif pentru PressOne.

El a mai adăugat că l-a cunoscut ulterior pe Mircea Abrudean și că legăturile lor de partid nu au nimic de-a face cu contractele.

Eu nu am pe cine angaja specializat pe proiecte. Cine vine la noi, la țară, la salariul de nimica, unde e de lucru la proiecte și la termene? Mergem cu firma de consultanță înainte, că am văzut că e serioasă”, a mai adăugat primarul.

Un alt partener de cursă lungă este primăria Geaca, care a încheiat, tot în ultimii trei ani, 12 contracte de consultanță sau proiectare cu companiile lui Abrudean. Însumate, valorează 407.543 de lei.

Și Geaca are tot primar liberal – Ioan Miron. În 2016, acesta câștiga al treilea mandat consecutiv. În 2019, la final, în urma unei rectificări bugetare, Geaca înregistra venituri de 13 milioane de lei și cheltuieli de aproape 15 milioane.

Printre primăriile care au mai avut contracte de consultanță prin atribuire directă către firmele lui Abrudean se numără: Câțcău, Mărișel, Beliș, Cuzdrioara, Mintiu Gherlii, Țaga, Gilău, Borșa, Aluniș, Fizeșu Gherlii, Dăbâca.

Contactat de PressOne, Abrudean a arătat că s-a retras din acționariatul companiilor vizate în luna decembrie a anului trecut. „Sunt contracte pe mai mulți ani pentru că e vorba de consultanță pe depuneri de proiecte cu finanțare europeană, majoritatea pe rețele de infrastructură, drumuri sau apă, sau puncte de informare turistică.

Pe partea de consultanță de achiziții, noi ne ocupam de organizarea procedurilor de achiziție publică. Ajutam primăriile să asigure procedurile de achiziție, dar obțineam și avizul de la finanțator, care era Agenția de Dezvoltare sau organismele intermediare”, a explicat Abrudean.

El a mai spus că nu crede că apartenența politică i-a adus atâtea contracte prin atribuire directă, cât profesionalismul de care a dat dovadă.

Achiziția directă e o procedură legală, sumele erau sub plafonul impus de lege pentru acest tip de procedură. Nu cred că are vreo legătură apartenența politică.

Dacă firma de consultanță nu livrează, primarul acela nu va mai veni să lucreze cu mine niciodată. Și oricum, când am început, eram foarte puțini pe partea asta. Acum vorbim de un portofoliu de proiecte de 80 de milioane de euro pe care le-am gestionat. Eu cred că nu e puțin”, a mai spus Abrudean.

El a menționat că “nu crede” că se mai întoarce în acționariatul companiilor, după ce nu va mai fi prefect.

De la 20 de ani, fără griji

Mircea Abrudean provine din familia unui preot din comuna Țaga. Termină liceul din Gherla în 2002, iar în 2004, la doar 20 de ani, obține primul său loc de muncă – consilier în cabinetul președintelui Consiliului Județean Cluj, unde este responsabil de relații externe și turism. În paralel, face facultatea de Relații internaționale și studii europene, la Universitatea “Babeș-Bolyai”.

E bine să ne amintim acele vremuri – în 2004, la Cluj, Alianța DA tocmai învinsese PSD. Emil Boc, pe atunci membru PDL, obținea primul mandat de primar al municipiului Cluj Napoca, iar colegul său de alianță, liderul PNL Cluj, Marius Nicoară, devenea președinte al CJ Cluj.

Ambii promiteau o schimbare la față a Clujului, marcat de obsesia pentru tricolor a lui Gheorghe Funar și apetitul pentru bani publici a liderilor PSD care conduseseră județul. A fost o perioadă de relaxare și dezvoltare, dar și de reconfigurare a puterii politice.

În 2008, Marius Nicoară pierde alegerile județene, dar obține un fotoliu de senator de Cluj. La începutul lui 2009, Mircea Abrudean devine șeful de cabinet al lui Nicoară. Senatorul devine și el nașul de cununie al angajatului său.

Senatorul PNL Marius Nicoară a candidat și la primăria Cluj-Napoca, dar a pierdut Foto Mircea Roșca/Agerpres

Este perioada în care firmele lui Abrudean, SC Siab Development SRL și Mira Consulting, încep să semneze constant contracte de consultanță cu primăriile comunelor clujene conduse de liberali.

Chiar și așa, Abrudean mai primește o sinecură: un loc în Consiliul de Administrație al Companiei de Apă „Someș” – retribuit cu aproximativ 11. 000 de lei anual. În 2013, Abrudean este din nou angajat într-o funcție publică: director de program la Transelectrica. Potrivit CV-ului său, a coordonat proiectele cu finanțare externă ale companiei.

Mai târziu, alături de Radu Mihai Oros, fiul actualului ministru PNL al Agriculturii, Adrian-Nechita Oros, și consilierul județean PNL Nicolae Grosan Giulian, Abrudean va investi într-un restaurant cu specific american – Oh, Carol!. Localul s-a închis în 2018.

Toate datele despre companiile administrate sau în care Abrudean deține părți sociale au fost citate conform Registrului Comerțului.

Un dosar de corupție și un accident

Anul 2014 vine cu schimbări pentru naș și fin. Consiliul Județean Cluj era din nou condus de un liberal: Horea Uioreanu. În mai, 2014, acesta este arestat pentru fapte de corupție. În dosarul întocmit de procurori apare și Mircea Abrudean – procurorii notează că acesta i-ar fi propus lui Uioreanu să facă consultanță și proiectare pentru câteva proiecte de infrastructură. Mai precis, niște drumuri.

„(…) proiectarea, consultanţa şi execuţia lucrărilor urma să se realizeze cu implicarea societăţilor Siab Development SRL, Napotech SRL aparţinând lui Abrudean Mircea şi Eurodrum Com SRL aparţinând lui Lola Liviu Laurenţiu”, notează procurorii în procesul verbal de punere în mișcare a cercetării penale.

Abrudean i-ar fi promis lui Uioreanu 10% din valoarea contractelor pe care urma să le obțină. În urma anchetei, Abrudean a devenit suspect într-un dosar disjuns din cel al lui Uioreanu. Trei ani și jumătate mai târziu, dosarul a fost clasat din lipsă de probe.

Tot în 2014, pe sfârșit de toamnă, în timp ce se întorcea de la o petrecere, noaptea, senatorul PNL Marius Nicoară lovește cu mașina un taximetrist. Expertiza medico-legală a confirmat o alcoolemie de 1,65 gr %. Cu toate acestea, procurorilor clujeni le-a luat doi ani să finalizeze dosarul și să-l trimită în judecată pe Nicoară. Taximetristul rănit de el nu a depus plângere.

Abia în 2018, patru ani după accident, senatorul PNL își primește sentința: un an de închisoare cu suspendare. Criteriile de integritate obligatorii impuse de PNL îl determină pe Nicoară să părăsească PNL și să migreze la ALDE.

Lungul drum către Prefectură

În toamna lui 2019, senator ALDE acum, Nicoară susține moțiunea de cenzură și instalarea guvernului PNL. Surse din filiala clujeană a partidului arată că, în schimbul acestei susțineri, Nicoară a obținut numirea protejatului său în funcția de prefect, după instalarea guvernului Orban.

De altfel a fost clar că Abrudean trebuia să ajungă prefect cu orice preț – pentru a putea fi încadrat drept prefect interimar, el a fost întâi angajat la Primăria Câmpia Turzii, unde i s-a scos un post la concurs, la finalul lunii noiembrie, potrivit actualdecluj.ro.

Dorin Lojigan, primarul care l-a angajat, e liberal și el. După 10 zile în care a muncit ca funcționar public la Câmpia Turzii, între 2 și 12 decembrie, în 13 decembrie, Abrudean a fost detașat și numit prefect interimar.

Printre altele, conform legii, atribuțiile sale vor fi să verifice legalitatea documentelor emise de primăriile locale pe care le-a consiliat până acum contra cost.

Conform art.252 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.57/2019 privind Codul administrativ, în calitate de reprezentant al Guvernului, prefectul îndeplinește, printre altele, următoarele atribuții: * verificarea legalităţii actelor administrative ale autorităţiloradministraţiei publice locale şi atacarea actelor administrative pe care le consideră ilegale;* îndrumarea, la cererea autorităţilor administraţiei publice locale, privind aplicarea normelor legale din sfera de competenţă;

Poțifacediferența.

Dacă te abonezi cu doar 3€ pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

Prin card sau PayPal:
O singură dată
Lunar
3€
5€
10€
Prin Patreon:

Accesând https://www.patreon.com/pressoneRO

Prin cont bancar:
RO54 BTRL RONC RT02 4298 9602

Fundația PressOne
Banca Transilvania, Sucursala Cluj-Napoca

Redirecționează:
20% din impozitul pe profit al companiei

Din taxele pe profitul companiei tale, poți alege ca până la 20% să meargă către echipamente video și reportaje, nu către stat.

Descarcă draft-ul contractului de sponsorizare de AICI. Completează-l cu datele companiei și suma. Trimite-l la marketing@pressone.ro.

*Baza legală poate fi consultată AICI.

3.5% din impozitul pe salariu

Poți redirecționa 3.5% din impozitul tău pe venit folosind formularul de mai jos. Dacă nu se încarcă, poți accesa acest link: https://formular230.ro/fundatia-pressone

REVISTA PRESSEI

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt Curios