O criză "fără precedent" amenință Sănătatea: 2300 de medicamente ar putea dispărea de pe piață

2300 de medicamente − dintre care peste jumătate costă mai puțin de 25 de lei − ar putea dispărea de pe piață în viitorul apropiat în cazul în care statul nu îi va sprijini pe producători, avertizează Asociația Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR).

Este vorba despre medicamente pentru tratamentul bolilor cardiovasculare și digestive, al cancerului, al afecțiunilor aparatului respirator și sistemului nervos.

Avertismentul APMGR este însoțit de un apel ferm pentru realizarea unui audit la Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS), în urma anchetei DNA care îl vizează pe șeful demis al CNAS, Marin Burcea.

„Nu putem fi de acord cu furtul”

Conducerea Asociației Producătorilor de Medicamente Generice din România a susținut marți, 5 septembrie, o conferință de presă în cadrul căreia a cerut Ministerului Sănătății și Curții de Conturi să ia măsuri în urma scandalului izbucnit la CNAS.

„Am avertizat autoritățile de ani de zile că sistemul de sănătate din România se îndreaptă către o criză fără precedent. Am vorbit despre efectele negative ale taxei clawback asupra pacienților și industriei și am luptat împotriva lipsei de transparență a statului român în ceea ce privește cheltuielile cu medicamentele.

Aflăm acum de la procurori că, în timp ce statul presa producătorii să finanțeze cheltuielile cu medicamente prin taxa clawback, ignorând faptul că asta ducea la dispariția de pe piață a medicamentelor ieftine și la falimentul producătorilor de medicamente generice, la CNAS acești bani erau furați”, a declarat Laurențiu Mihai, directorul executiv al APMGR.

Taxa clawback li se aplică producătorilor din industria pharma pe profitul realizat din vânzarea de medicamente compensate care depășește un anumit plafon valoric. Din acest motiv, medicamentele prea ieftine ca să genereze profit riscă să dispară de pe piață.

Conducerea APMGR spune că discuțiile pe această temă sunt în același stadiu în care erau și în urmă cu câteva luni, când producătorii de generice au cerut Ministerului Sănătății să ia măsuri pentru ca pacienții români să nu rămână fără medicamente.

Discuțiile continuă, doar că nu au niciun fel de finalitate și nu au cum să aibă finalitate atâta timp cât nu există niciun interes din partea niciunei autorități să facă ordine, pentru că orice cheltuială, repet, e acoperită prin clawback, a mai spus Laurențiu Mihai.

Pe site-ul Agenției Naționale a Medicamentului există, de altfel, o listă a medicamentelor care au dispărut sau vor dispărea în curând din farmacii. Lista cuprinde până acum 344 de medicamente și poate fi consultată aici.)

În dreptul fiecărui medicament este menționat și motivul dispariției de pe piață, iar cele mai multe sunt motive comerciale. Printre medicamentele fabricate în România care se află în discontinuitate se numără unele pentru tratamentul schizofreniei, al diabetului zaharat, al infecțiilor fungice, hipertensiunii ș.a.m.d..

Reprezentanții APMGR atrag atenția și asupra faptului că multe dintre aceste medicamente sunt compensate, însă, pe măsură ce dispar de la raft, pacienții vor scoate mai mulți bani din buzunar, deoarece compensarea se calculează în funcție de cea mai ieftină ofertă de pe piață.

„Doar pentru 8-9% dintre cei care aveau nevoie de îngrijiri la domiciliu se aprobau dosarele”

Prezent la conferința de presă, președintele Asociației Naționale pentru Protecția Pacienților, Vasile Barbu, a vorbit despre frauda de la CNAS, spunând că a semnalat în repetate rânduri acele practici ilegale, însă fără rezultat:

Există dovada că o pacientă cu amputație de membru stâng își plătea singură dezinfectanții, își plătea singură pansamentele, și cu foarfeca ei ruginită tăia pansamentul atunci când venea asistenta medicală doar cu o geantă (…).

Asistenta nu avea tensiometru, nu avea glucometru, deși în proceduri erau recomandate… Arunca pansamentul septic la coșul de gunoi, pleca bine-mersi, venea doar de două ori pe săptămână, deși era plătită zilnic și la vremea respectivă se plăteau 100 de lei pe vizită. 

Vasile Barbu susține că, dintre pacienții care ar fi avut nevoie de îngrijiri la domiciliu, doar 8-9% au ajuns să beneficieze de aceste servicii.

Pe de altă parte, pacienții care primeau servicii medicale acasă erau tratați necorespunzător și, uneori, li se reținea ilegal cardul de sănătate, a mai spus Barbu.

Un pacient nu mai avea cardul pentru că se afla la asistenta medicală care trebuia să îi acorde îngrijiri și care nu venea zilnic, a arătat președintele Asociației Naționale pentru Protecția Pacienților.

În acest context, reprezentanții APMGR au cerut un audit la CNAS, dar și transparentizarea modului în care se calculează taxele plătite de producătorii de medicamente.