REVISTA PRESSEI

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt Curios

Ajută-ne să existăm. Dacă te abonezi cu doar 3€ pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

Donează

Pentru sugestii de materiale sau colaborări, scrieți-ne la adresa: contact@pressone.ro.

Pentru parteneriate media, proiecte sau dacă doriți să fiți partenerul nostru și să susțineți PressOne: marketing@pressone.ro.

Imagine: Raul Ştef

Mama Ciorbei rădăuțene

Fotoreporterul PressOne Raul Ştef – un foarte abil șofer, totodată – a condus 300 de kilometri pentru a repara o mare nedreptate.

Și anume, faptul că despre Ciorba rădăuțeană (în semn de respect, o să scriem cu C mare) se spune că ar fi doar un fel de ciorbă de burtă falsă, un surogat nedemn.

Pentru el, Ciorba rădăuțeană e „ciorba primordială”, superlativul din lumea felurilor întâi, punct. Ba chiar era convins că a fost brevetată la Institutul Ana Aslan.

Nevoia presantă a unei clarificări ne-a purtat tocmai până la Rădăuți.

Acolo, am cunoscut-o pe femeia care, în urmă cu 34 de ani (1982), descoperea gustul ajuns între timp celebru. Ea a introdus pentru prima oară într-un rețetar ciorba care a devenit o alternativă excelentă la cea de burtă, considerată simbol al „decadenței” în gastronomia bucovineană.

„În zona noastră nu se prea consuma atunci ciorbă de burtă. Mie nu-mi plăcea chiar deloc, așa că se poate spune că i-am declarat război. Ciorba de Rădăuți a avut un succes imediat în anii ’80. Între timp, a ajuns celebră în întreaga lume. Unde merge românul, merge și ciorba rădăuțeană”, spune Cornelia Dumitrescu (70 de ani), cetățean de onoare, din 2009, al municipiului bucovinean și maestru culinar încă de la începutul anilor ’80.

Cornelia Dumitrescu, inventatoarea Ciorbei rădăuțene, e bucătăreasă din 1963. Foto: Raul Ștef

În prezent, Cornelia Dumitrescu conduce restaurantul la care, pe vremea lui Ceaușescu, a fost mai întâi simplă angajată, apoi bucătar-șef.

Fostul local Nordic a fost redeschis în 1999 ca restaurantul Național, devenind afacerea familiei Dumitrescu. De atunci, vara, cel puțin, la bucătărie se pregătesc zilnic 200 de porții din Ciorba inventată de patroana casei.

Cornelia Dumitrescu spune râzând că n-a mâncat niciunde în România o Ciorbă rădăuțeană care să se apropie măcar de original. Rețeta e aproape secretă: o știu numai bucătăresele care lucrează sub supravegherea ei.

Nu poate divulga cantitățile exacte de smântână, gălbenuș de ou, oțet sau usturoi. Dar ne-a oferit, totuși, câteva indicații.

Reţeta Ciorbei rădăuţene de la mama ei

Revista Pressei

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt curios

*

Doamna Dumitrescu a gătit pentru prima oară Ciorbă rădăuțeană la o aniversare a familiei, cu carne de curcan. Varianta cu pui s-a impus ulterior din rațiuni economice, fiind mai ușor de procurat.

Apoi, a consacrat-o la locul de muncă. Un succes imediat. A fost introdusă în rețetarul oficial al OJT Suceava la data de 14 februarie 1982. I s-a părut nepotrivit să o boteze cu prenumele ei, Cornelia, și așa s-a ajuns să i se spună simplu, Ciorbă rădăuțeană.

Au introdus mai întâi 20 de porții, dar încet-încet a devenit ciorba-vedetă a localului. Începând din ’84-’85, grupurile de turiști dădeau buzna la Nordic pentru a-și potoli foamea și curiozitatea.

Cornelia Dumitrescu și-a petrecut 53 de ani în bucătărie. Bunica și mama ei fuseseră şi ele bucătărese, la țară. Erau de neînlocuit la cumetriile și nunțile din Sinăuți-Mihăileni, sat aflat la vreo 25 de kilometri de Rădăuți.

Cornelia a făcut școală și a parcurs toate etapele, de la bucătar la maestru în arta culinară. Și Nicolae Ceaușescu gusta din mâncărurile gătite de ea, când mergea la Putna sau la Sucevița. Înainte de ’89, Cornelia a mai lucrat în Germania și Grecia, în schimburi de experiență de câteva luni.

Azi, ea spune că gastronomia autohtonă pierde teren în favoarea influențelor externe.

„Bucătăria tradițională românească s-a cam plafonat. Tineretul a mai ieșit pe afară și cere și alte feluri de produse. Paradoxal, ale noastre, românești, sunt foarte căutate în străinătate.

Într-un fel e firesc, toată lumea vrea să încerce ceva nou, ceva diferit, iar fiecare țară are specificul ei. Din acest motiv, ar fi păcat să se piardă rețetele tradiționale”, spune Cornelia Dumitrescu.

Ea le recomandă turiștilor care vizitează Bucovina sărmăluțele cu costiță, hribii cu smântână, tocănița de hribi, chișca sau sărmăluțele cu urdă și frunze de podbal.

„Sincer vă spun, cel mai bine am mâncat în Bucovina, și poate în Ardeal. Noi nu servim mâncare foarte condimentată. Murăturile le punem noi, cu saramură, iar dulcețurile, de toate felurile, le facem noi.

Lucrăm bio, cu produse cumpărate de la țăranii din zonă. În restaurantul meu există angajați de când l-am deschis, de 17 ani. Ne respectăm între noi și lucrăm ca la carte.”

Cornelia Dumitrescu are un singur regret. Faptul că nu și-a scos brevet pentru Ciorba rădăuțeană.

„În ’82, mi s-a părut puțin ciudat să-i spun ciorbă Cornelia. Dar, dacă purta numele meu, puteam scoate brevet și era altceva. Toată lumea era obligată să folosească rețeta, puteam să încasez niște bani, dar, mai important, ciorba asta ar fi fost corect făcută peste tot, și nu după ureche. În toată țara, fiecare o face cum vrea. Unii pun legume, alții – pătrunjel…

Cu excepția localnicilor, care știu rețeta de la mine, nimeni nu o face cum trebuie. Și ei mai pot greși. Poate nu pun smântână sau gălbenuș cât ar trebui. În fine, orice mâncare, dacă nu pui tot ce trebuie și cât trebuie, nu iese ca la mama acasă.”

Cornelia Dumitrescu, mama Ciorbei rădăuţene. Foto: Raul Ştef
Poțifacediferența.

Dacă te abonezi cu doar 3€ pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

Prin card sau PayPal:
O singură dată
Lunar
3€
5€
10€
Prin Patreon:

Accesând https://www.patreon.com/pressoneRO

Prin cont bancar:
RO54 BTRL RONC RT02 4298 9602

Fundația PressOne
Banca Transilvania, Sucursala Cluj-Napoca

Redirecționează:
20% din impozitul pe profit al companiei

Din taxele pe profitul companiei tale, poți alege ca până la 20% să meargă către echipamente video și reportaje, nu către stat.

Descarcă draft-ul contractului de sponsorizare de AICI. Completează-l cu datele companiei și suma. Trimite-l la marketing@pressone.ro.

*Baza legală poate fi consultată AICI.

3.5% din impozitul pe salariu

Poți redirecționa 3.5% din impozitul tău pe venit folosind formularul de mai jos. Dacă nu se încarcă, poți accesa acest link: https://formular230.ro/fundatia-pressone

REVISTA PRESSEI

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt Curios