Mai detașați, băieți!

Mii de funcționari publici au migrat în ultimii 5 ani în interiorul Guvernului, ocupând posturi fără să dea concurs, în funcție de culoarea politică sau de simpatiile miniștrilor − asta reiese din informațiile pe care PressOne le-a obținut de la mai multe ministere.

Acești funcționari sunt transferați dintr-o structură în alta prin detașare. Dacă nu fac față sau dacă li se schimbă șeful, se întorc liniștiți la precedentul loc de muncă.

Am descoperit astfel că numai la Ministerul Afacerilor Externe sunt angajate anual, prin detașare, aproximativ 850 de persoane. Acestora li se adaugă, tot anual, zeci de detașați în fiecare dintre celelalte 24 de ministere care alcătuiesc Guvernul României – cea mai stufoasă structură de acest nivel din Uniunea Europeană.

De ce detașare și nu concurs

În primul articol pe această temă (publicat în ianuarie 2018), am prezentat situația detașărilor din Ministerul Sănătății.

Acolo, în ultimii ani, au fost angajate tot felul de persoane fără legătură cu domeniul medical, printre care manageri ai unor firme falimentare, șefi de birou de la CFR, precum și rude ale unor parlamentari sau ale unor șefi de filiale PSD.

După acel articol, am cerut date similare de la alte patru ministere în care, teoretic, procedura de angajare ar trebui să presupună un concurs și verificarea unor competențe specifice.

Cele patru ministere sunt:

La fel ca în cazul Ministerului Sănătății, am solicitat numărul de detașați din ultimii 5 ani, instituțiile publice sau companiile private unde lucrau înainte, precum și funcția fiecăruia – cea anterioară și cea pentru care a fost detașat.

De asemenea, am cerut explicații de la Ministerul Muncii și de la Agenția Națională a Funcționarilor Publici, pentru a ne lămuri de ce este preferată detașarea în locul concursului.

Am primit răspunsuri care subliniază aceeași idee: da, metoda legală este concursul, dar detașarea este singura cale prin care șeful instituției poate angaja direct pe cine dorește.

Ce este detașarea

Potrivit unui răspuns primit de PressOne de la Ministerul Muncii, detașarea se face în interesul celui de-al doilea angajator:

„Cadrul normativ precizat defineşte detaşarea ca fiind o manifestare unilaterală de voinţă a angajatorului, de modificare a contractului individual de muncă prin schimbarea temporară a locului de muncă la un alt angajator, cu acordul acestuia din urmă. Aceasta se realizează în scopul executării unor lucrări în interesul angajatorului la care s-a dispus detaşarea”.

Ca să luăm un caz concret: în 2017, Ministerul Agriculturii a angajat prin detașare trei șoferi – unul de la Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare Prahova, unul de la Ministerul Afacerilor Interne și unul de la o companie privată: SC Media Trans Business SRL.

„În conformitate cu prevederile art. 46 din Codul Muncii, detaşarea poate fi dispusă pe o perioadă de cel mult un an.

În mod excepţional, perioada detaşării poate fi prelungită pentru motive obiective ce impun prezenţa salariatului la angajatorul la care s-a dispus detaşarea, cu acordul ambelor părţi, din 6 în 6 luni.

Salariatul poate refuza detaşarea dispusă de angajatorul său numai în mod excepţional şi pentru motive personale temeinice”, se mai spune în răspunsul pe care ni l-a trimis Ministerul Muncii.

MAE nu centralizează instituțiile de la care preia angajați

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) ne-a transmis că, din 2014 încoace, a organizat concursuri pentru 391 de posturi specifice.

Cu toate acestea, numărul detașărilor în Minister este mult mai mare.

„Referitor la numărul persoanelor detașate în Ministerul Afacerilor Externe, acesta a fost de aproximativ 850 anual, numărul variind în funcție de rotația personalului în Serviciul Exterior al MAE (la misiunile diplomatice, oficiile consulare și institutele culturale din străinătate). Dintre aceștia, aproximativ 80% își desfășoară activitatea în Serviciul Exterior.

Astfel, în cazul Institutelor Culturale române din străinătate, personalul de specialitate este aproape exclusiv detașat pe durata misiunii, acesta fiind desemnat la propunerea ICR”, se arată în răspunsul primit de la MAE.

Detașați mai sunt și la reprezentanța României din Bruxelles, precum și la serviciile consulare, cauza fiind, potrivit MAE, „creșterea fără precedent a numărului cetățenilor români aflați în străinătate”.

Deși am solicitat instituțiile și companiile din care provin acești detașați, MAE nu ne-a comunicat aceste date.

Este singurul minister care a refuzat să dezvăluie atât posturile detașaților, cât și locurile de unde proveneau ei. Explicația este că Ministerul nu centralizează aceste date, pentru că „nu-i sunt de folos în activitatea curentă”.

În plus, MAE consideră că informaţiile solicitate de noi ar constitui date personale. Este, de altfel, singurul minister care a refuzat să ne transmită informaţiile complete.

Consilieri high tech aduși de la Pescuit și Administrația Piețelor

Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale a avut 6 șefi în ultimii 6 ani: Dan Nica (PSD, 2012-2014), Răzvan Cotovelea (PSD, 2014), Marius Bostan (tehnocrat, 2015-2016), iar după alegerile din decembrie 2016, trei PSD-iști − Delia Popescu, Augustin Jianu și Lucian Șova (în funcție).

Din 2012 și până la finalul lui 2017, în acest Minister au fost angajate prin detașare 88 de persoane.

În 2012, de exemplu, una dintre aceste persoane a fost detașată de la SC Structural Acces SRL din  Ghermănești (Ilfov), o firmă de „consultanță pentru afaceri și management” avându-l ca administrator pe un anume Gabriel Cosmeanu.

Potrivit unei declarații de avere completate un an mai târziu, Cosmeanu fusese în 2012 consilier al ministrului Comunicațiilor, din care migrase pe postul de „responsabil achiziții publice” al Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară. (Probabil că detașatul de la firma din Ghermănești fusese chiar el.)

Tot în 2012, ministrul de atunci − să nu uităm, al Societății Informaționale − și-a adus șeful de cabinet şi încă un consilier, prin detașare, tocmai de la Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit.

În 2017, același minister a angajat, pentru două poziții de consilier, un jurnalist de la TVR și un inspector de la Administrația Piețelor din Sectorul 1 al Capitalei.

În același an, tot pe un post de consilier a fost detașat un șef de serviciu de la Regia Autonomă de Transport București.

„Mobilitatea se dispune în interesul autorității sau instituției publice în care urmează să își desfășoare activitatea funcționarul public, iar competența de a aprecia cu privire la acest aspect o are persoana care are competența legală de numire”.

Răspuns primit de PressOne de la Agenția Națională a Funcționarilor Publici

*

Aproape 200 de detașați în 4 ani la Dezvoltare Regională și Fonduri Europene

Între 2012 și 2017, la Ministerul Agriculturii au fost detașați 70 de angajați, potrivit unei statistici furnizate la solicitarea PressOne. Majoritatea proveneau de la Agenția de Plăți și Intervenție în Agricultură (APIA).

Două exemple: în 2017, un reprezentant tehnic al firmei CP Care Impex SRL, care se ocupă „cu vânzare predominantă de produse alimentare, băuturi și tutun”, a fost detașat în Minister pentru poziția de consilier IA.

În același an, șeful Serviciului Juridic de la Inspectoratul de Stat pentru Control în Transport Rutier a fost detașat consilier pentru afaceri europene la Agricultură.

În fine, din 2013 în 2017, Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, împreună cu Ministerul Fondurilor Europene au avut, în total, 195 de angajați aduși prin detașare.

În 2013, când Ministerul Fondurilor Europene era condus de Eugen Orlando Teodorovici, au fost detașate cinci persoane din companii private, printre care SC Adevărul Holding, SC Construct SRL – o companie de construcții din Timișoara, și SC 3X Media International, o firmă de webdesign. Pentru alte două companii, Ministerul a menționat doar „High Tech”.

*

Contactat pentru a comenta acest fenomen, profesorul universitar Dacian Dragoș, co-director al Centrului de Studii privind Buna Guvernare de la Facultatea de Științe Politice și Administrație Publică a Universității „Babeș-Bolyai”, a spus că angajările prin detașare ar trebui să fie o practică excepțională, nu să înlocuiască recrutarea prin concurs.

„Nu mă pot pronunța asupra cazurilor concrete, dar există cazuri unde se face abuz de detașare. Metoda de recrutare este organizarea concursului. În cazul detașărilor, acestea trebuie să aibă o justificare a interesului instituției publice către care se face detașarea”, a explicat Dacian Dragoș.

„Detașarea este o măsură cu caracter temporar, dispusă în condițiile stipulate de art. 45 din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, în timp ce recrutarea angajaților pe bază de concurs reprezintă mijlocul legal de angajare în administrația publică”.

Fragment din răspunsul primit de PressOne de la Ministerul Muncii și Justiției Sociale