"La Spitalul Colentina e tragedie. Şi nu e doar la noi, e problema întregii ţări"

Secţia de Terapie Intensivă ATI 1 şi secţia de Neurochirurgie de la Spitalul Colentina din București au ajuns, în această săptămână, în pragul unui blocaj, ne-a declarat medicul neurochirurg Ionuț Gobej.

Situaţia a apărut după ce 9 angajaţi ai celor două secții au aflat că nu le fuseseră prelungite contractele de muncă, care erau încheiate doar pe perioadă determinată.

Numărul de angajaţi este atât de mic în raport cu nevoile Spitalului, încât lipsa a 9 oameni poate bloca două secţii vitale.

Doctorul Gobej, dar și alte surse medicale din Spitalul Colentina au declarat pentru PressOne că în cele două secții sunt ocupate doar 30% dintre posturile necesare pentru o funcţionare optimă.

În replică, managerul Spitalului, medicul Silvi Ifrim, a recunoscut că în situaţia celor 9 angajaţi se aflau nu mai puţin de 90 de salariați.

Cu câteva ore înainte de publicarea acestui articol, Silvi Ifrim a găsit o soluție temporară, potrivit surselor noastre. "Problema de fond rămâne", spune doctorul Gobej.

Echipa de neurochirurgi a realizat o premieră în sistemul de stat

E după-amiaza zilei de miercuri, 28 iunie, când ne întâlnim cu unul dintre cei mai buni neurochirurgi din țară, Ionuț Gobej. Omul oscilează între două stări contrare.

Pe de o parte, laudă performanțele Spitalului Colentina și se mândrește cu realizările echipei sale. Pe de altă parte, este îngrijorat din cauza deficitului de personal: la momentul la care discutăm, cinci angajați ai Secției Neurochirurgie și patru de la Terapie Intensivă – din secția ATI 1 – au aflat că le-au expirat contractele, dar nu au primit niciun răspuns despre posibilitatea prelungirii acestora.

Cei nouă reprezintă, potrivit doctorului Gobej, aproximativ un sfert din personalul cumulat al celor două secții. Aşa cum am precizat, acestea funcționează cu numai 30% din numărul de oameni care ar trebui să fie angajați de fapt.

"E o tragedie. Și nu e doar problema Spitalului Colentina, ci a întregii țări", spune medicul Ionuţ Gobej.

Pe site-ul Spitalului Colentina, el este prezentat drept un neurochirurg de top. Împreună cu colegi de-ai săi, a realizat în 2016 o premieră medicală pentru sistemul de stat din România: prima operație pe creier cu pacientul ţinut treaz.

Persoana operată, o femeie în vârstă de 48 de ani, a vorbit, a râs și a desenat în timpul intervenției chirurgicale.

Tot pe site-ul spitalului, secțiile de Terapie Intensivă și de Neurochirurgie sunt prezentate ca motive de laudă. Din păcate, dotările remarcabile – inclusiv un sistem de supraveghere video în timp real, care le permite asistentelor să monitorizeze pacienții din toate saloanele – nu sunt folosite de un număr suficient de angajați.

De la operaţia realizată în premieră naţională a trecut un an. Acum, doctorul Gobej spune că lipsa de personal și recenta lovitură – neprelungirea contractelor pentru personalul angajat în secțiile Terapie Intensivă ATI 1 și Neurochirurgie – le-ar putea bloca activitatea.

"Cererile au rămas fără răspuns"

O asistentă medicală care lucrează într-o secţie de Neurochirurgie sau într-una de Terapie Intensivă trebuie să aibă în grijă între 2 şi 4 pacienţi − cel puţin asta prevede un Ordin al Ministrului Sănătății (nr. 1224/2010 privind aprobarea normativelor de personal).

În secția de Terapie Intensivă ATI 1 de la Spitalul Colentina există doar două asistente pe o tură, afirmă sursele noastre. La ora la care stăm de vorbă, 15 dintre cele 16 paturi din ATI 1 sunt ocupate − ni se spune − așa că o asistentă este nevoită să se ocupe și de 8 pacienți, dublu față de numărul maxim prevăzut de actul normativ.

Cum s-a ajuns la această situație?

Pe lângă doctorul Gobej, şi alţi medici ai Spitalului Colentina au acceptat să stea de vorbă cu PressOne, dar sub protecția anonimatului. Unul dintre ei ne-a povestit că totul a început în 2015, când au fost înfiinţate secția de Terapie Intensivă ATI 1 și cea de Neurochirurgie.

Erau gândite să funcționeze în tandem − de altfel, un pacient operat pe creier, înainte să ajungă pe secția de Neurochirurgie, petrece, de regulă, un timp la Terapie Intensivă – și făceau parte dintr-un proiect al Spitalului care viza diversificarea serviciilor.

Imagine din timpul unei operatii. Foto: Spitalul Clinic Colentina

"Au fost legate și gândite unitar, împreună cu Neurologia, cu Hematologia, împreună cu noul compartiment de Pneumologie, ca diversificare de servicii.

Pe de altă parte, șeful de la Pneumologie a fost trimis la Hanovra în vederea urmăririi post-transplant alături de celălalt Spital al Primăriei, Sfânta Maria. La ei urma să se efectueze transplantul, urmărirea urmând să se facă la noi.

Deci, lucrurile erau gândite la un nivel complex. Când înfiinţezi secţii noi, ai un stat de funcții fix. Cred că la noi sunt 1.233 de posturi per spital, asta incluzând cercetare şi alte funcții, nu numai personal medical, dar statul de funcții e în continuă mișcare.

De exemplu, în jumătate de an, cred că sunt 15-20 de persoane care intră în concedii medicale, prenatale sau postnatale, se pensionează, demisionează, se transferă dintr-o secție în alta. Deci e o structură în continuă mișcare", a spus un medic al Spitalului.

La început, potrivit sursei noastre, faptul că secțiile nu funcționau cu tot personalul necesar nu reprezenta o problemă: ideea era să se dezvolte în timp.

"Pe măsură ce apăreau persoane interesate să lucreze la noi. Pe măsură ce se vacantau posturile, se şi ocupau. Era, practic, pe o curbă de încărcare."

Același medic spune că o secție proaspăt înființată se dezvoltă treptat, iar posturile nu sunt ocupate toate deodată.

"Este un rulaj. Munca este foarte grea. Unii, dacă sunt deja formați în alte părți, au anumite obișnuințe și nu se pliază. Există și problema migrării personalului – formezi oameni timp de un an de zile, dar pleacă mai departe.

Deci, ceea ce vreau să subliniez este că există un rulaj foarte mare al personalului și trebuie să te adaptezi la chestia asta. Planul era făcut ca noi, din martie 2015, pe un parcurs de trei ani, conform unei analize SWOT, să încărcăm toate aceste secții, să obținem suplimentări de posturi, să se vacanteze altele.

Spitalul de stat – nu suntem împământeniți în niște rigori – trebuie să se adapteze la fel ca spitalul privat la piața serviciilor medicale".

Toate lucrurile se derulau conform planului – spune aceeași sursă  până în ianuarie 2017, când în fruntea unității medicale a fost numită, pe post de manager, doctoriţa Silvi Ifrim.

Numirea a iscat un adevărat scandal în presă, în contextul în care fostul manager, Bogdan Andreescu, fusese demis de primarul general al Capitalei, Gabriela Firea, după o defecțiune la o țeavă.

Medicul Silvi Ifrim profesa de 30 de ani în cadrul Spitalului Colentina. A fost numită pe un post de manager interimar, ceea ce i-a nemulțumit pe unii colegi de-ai săi, care au considerat că interimatul presupune la fel de multă responsabilitate.

"Din punctul meu de vedere, sub interimat nu ești atât de responsabil – fiindcă nu ai un contract de management cu Primăria. Oricare dintre noi care semnează un contract de management, dacă nu respectă indicatorii din contract, automat i se desface contractul. Dar cu interimatul… Doamna manager are o altă viziune asupra managementului acestui spital, prin urmare nu ne-a scos posturi la concurs", spune medicul care a vrut să rămână anonim.

În februarie 2017, şi medicul Ionuț Gobej a ieșit public cu o declarație în acest sens, acuzând conducerea Spitalului că nu ia măsuri pentru soluționarea crizei de personal. Dar, de atunci și până acum, situația a devenit mult mai gravă, consideră medicii.

Dr. Ionuț Gobej. Foto: Lucian Muntean

Sursa din cadrul Spitalului explică în continuare:

"Noi eram cu deficit de personal încă de pe vremea aceea, însă beneficiam de o derogare. Printr-o hotărâre a Consiliului de Administrație, în cazuri extreme, când nu ai personal și lucrezi doar cu 33%, ţi se dau ore suplimentare.

Noi mai acopeream încă patru-cinci norme de bază prin orele alea suplimentare. Funcționam la un grad de ocupare între 40 și 60%, ca siguranța actului medical să existe, urmând ca treptat să rezolvăm problema.

Ei bine, doamna Ifrim nu a mai prelungit contractele acestea individuale pe o perioadă determinată, nu a mai acordat ore suplimentare. A promis că va rezolva problemele și nu a scos la concurs decât un singur post de asistent medical, pe 30 mai. Doar atât.

În rest, toate notele de fundamentare și toate referatele de necesitate făcute în termenele legale de 30 zile, cu solicitare de 50 de oameni, treptat, în funcție de posibilități, au rămas fără răspuns".

Medicii spun că, de câteva luni, au transmis lunar către manager solicitări în care avertizau cu privire la pericolul unui blocaj.

La toate cererile au primit un răspuns semnat de managerul Silvi Ifrim, prin care erau informați că problema a fost transmisă la Administrația Spitalelor și a Serviciilor Medicale București (ASSMB), de unde însă nu a venit nicio soluție.

"Când am ieșit în conferință de presă, în februarie, ne așteptam să ni se alături medici de peste tot: «Suntem în aceeași situație! Așa este!». Ne-am înșelat".

Medicul neurochirurg Ionuţ Gobej

"În mod normal, suntem unitate de suport pentru Floreasca, primim urgențe. Dar acum ce să mai preluăm?"

În aceeași zi de miercuri în care am stat de vorbă, una dintre asistente ne-a vorbit în termeni elogioşi despre medici şi despre aparatura din Spital:

"Ați văzut ce condiții avem? Ați mai văzut așa ceva?".

Secțiile arată, într-adevăr, impecabil. La Colentina a fost pus la punct chiar un sistem de protecție împotriva infecțiilor nosocomiale. De pildă, la Terapie Intensivă, un aparat pulverizează automat dezinfectant în saloane.

În plus, circuitul deșeurilor și al rufelor murdare a fost gândit astfel încât să existe două căi separate – una de intrare a așternuturilor curate și a doua de evacuare a celor utilizate.

"Am vrut să fie cum am văzut prin străinătate", ne spune doctorul Ionuţ Gobej.

El adaugă că pe secția lui se fac o seamă de intervenții rar întâlnite în țară: de pildă, operații minim invazive. Asta înseamnă că pacientul rămâne mult mai puțin traumatizat în urma intervenției, țesutul bolnav este eliminat în cantitate mai mare și, estetic vorbind, dimensiunea cicatricilor este mult redusă.

Problema care pare de nerezolvat rămâne, deocamdată, cea a personalului. Iar această problemă, spune doctorul Gobej, afectează și actul medical.

"Nu avem stabilitate la locul de muncă, suntem hărțuiți. A fost scos la concurs un post, dar s-a anunțat cu două zile înainte. Normal că nu s-a prezentat nimeni.

Noi, în mod normal, suntem unitate de suport pentru Spitalul Floreasca, primim urgențe. Dar acum ce să mai preluăm? Le trimitem noi pacienți", adaugă neurochirurgul.

Ionuț Gobej este dezamăgit şi de faptul că se numără printre puținii care se revoltă față de situație, dar știe că "nu toți au curajul" să ceară ceea ce, consideră el, este dreptul lor.

"Când am ieșit în conferința de presă, în februarie, ne așteptam să ni se alături medici de peste tot: «Suntem în aceeași situație! Așa este!». Ne-am înșelat", conchide neurochirurgul.

94 de angajaţi, în aceeaşi situaţie

Joi, 29 iunie, ora 15. Managerul interimar al Spitalului Colentina, Silvi Ifrim, se află într-o ședință. Răspunde, totuși, la telefon.

− E adevărat că spitalul se află în pragul unui blocaj?

– Da, deocamdată suntem aici (în ședință – n.r.) tocmai ca să deblocăm această situație.

– E adevărat că secția de Terapie Intensivă funcționează cu 30% din oameni?

– Nu știu cine vă dă aceste informații, nu pot răspunde. Sunt în ședință, am găsit și probleme vechi care trebuie rezolvate, băgate în legalitate. Nu există niciun blocaj, nu știu cine vă informează cu blocajele... Trebuie să rezolvăm noi cu blocajele, local. Situația este adevărată, pentru că au fost angajați oameni pe perioadă determinată fără să aibă post. Situația este foarte proastă.

Managerul Silvi Ifrim precizează că în această situaţie se află nu mai puţin de 94 de persoane. Problema este extinsă, însă doar câţiva medici au vorbit despre asta.

Silvi Ifrim, managerul Spitalului Colentina. Foto: Inquam Photos / Flaviu Terza

"În fiecare zi, oamenii îmi spun:
«Domnule doctor, nu mai putem, suntem obosiți!»"

Înainte de publicarea acestui material, am avut o nouă conversație cu neurochirurgul Ionuț Gobej. El spune că soluția găsită de managerul Spitalului este una temporară și nu garantează decât că secțiile nu se blochează definitiv. Prea puțin, în opinia lui.

Ionuț Gobej: Acum sunt 50 de oameni care au mai rămas în situația asta. Situația cu deficitul de posturi pentru care am făcut cereri este aceeași. Chiar dacă ne-a rezolvat temporar problema acută a oamenilor ăstora care, dacă plecau, se bloca activitatea, este o soluție temporară și insuficientă. Problema de fond rămâne. 

– Soluția e temporară. 

– Absolut temporară și incompletă. În ianuarie, când am fost nemulțumiți, aveam mai mulți oameni decât acum. Eu cred că o suplimentare rezonabilă de 4 asistenți şi 4 infirmiere ar fi OK. Noi nu am vrut să fim absurzi, să cerem maximum după normă.

Problema e că, în fiecare zi, oamenii îmi spun: "Domnule doctor, nu mai putem, suntem obosiți!". Eu îmi asum absolut tot ce am discutat. 

– Practic, spuneți că sunteți pe muchie de cuțit. 

– Exact.