Kelemen Hunor, despre "Salvăm Clujul! De București": "Recunosc că mesajul e un pic provocator"

„Salvăm CLUJUL! De București. Taxele noastre să îmbogățească Ardealul. NU Capitala.”

Acest mesaj electoral lansat de UDMR a devenit subiect de controverse, însă, cel puțin la Cluj, nu este o noutate.

În campania pentru alegerile generale din 2008 a fost folosit de către europarlamentarul Daniel Buda, recent desemnat prim-vicepreşedinte al PNL. Acesta susținea atunci că banii Clujului trebuie să rămână la Cluj.

I-am solicitat un interviu președintelui UDMR, Kelemen Hunor, pentru a-l întreba ce înseamnă „salvăm Clujul de București” și dacă, prin acest tip de mesaje, formaţiunea minorităţii maghiare speră să atragă voturi şi din partea românilor.

*

„O descentralizare
fiscală ar fi
mult mai bună
decât o
dependență
totală de București.
De București,
nu de bucureșteni.”

– Când ați aprobat acest mesaj electoral, ce v-ați gândit că va transmite el?

– Exact ceea ce scrie pe acele afișe – o descentralizare fiscală, să rămână mai mulți bani la dispoziția autorităților locale, să existe o posibilitate mai mare ca autorităţile locale să decidă finanțarea proiectelor și nu să aștepți tot timpul banii de la București, prin redistribuire.

Eu cred că pentru toată țara, pentru fiecare comunitate, pentru fiecare regiune, o descentralizare fiscală ar fi mult mai bună decât o dependență totală de București. De București, nu de bucureșteni. Fiindcă aici, trebuie spus foarte clar, e vorba de guvernul central.

Când vorbim de București, nu ne referim la capacitatea financiară a Bucureștiului, la contribuția firmelor din București la PIB, ci vorbim exact de Guvern, de politicile fiscale centrale. În acest sens ne referim la București. Deci, asta a fost ideea și asta scrie.

Cei care interpretează în sensul că e separatism sau segregaționism ori nu citesc mesajele ori, indiferent ce spui, găsesc un pretext de a arunca o serie de acuzații.

Dacă nu ar scrie acolo ca acele taxe pentru dezvoltare să rămână pe plan local, atunci aș putea accepta argumentele acelor care spun că «Dom’le, nu știu ce dorește UDMR-ul», dar nici vorbă.

Deci aici e vorba despre o descentralizare fiscală: mai mulți bani din ce se produce pe plan local să fie într-un procent mult mai mare cheltuiți la nivel local.

Din cât trimite Clujul la București, de exemplu, cam 40% se întorc. Eu înțeleg că e nevoie de o redistribuire, că sunt zone, localități care nu produc și trebuie să primească de la bugetul național, dar raportul de 40 la 60 nu este un raport corect, spun eu.

Și asta spun și foarte mulți români, nu numai eu. Din Transilvania, din Banat, din toate zonele, dacă vreți, la care ne referim noi.

– Când citește „Salvăm Clujul! De București”, lumea citește că salvăm un oraș de alt oraș…

– Bun, eu nu pot să vă opresc, și nici pe alții, să interpreteze…

– Dar nu e ceva de interpretat: Cluj și București sunt substantive proprii.

– Cine dorește să interpreteze și să înțeleagă sensul mesajului nu are decât să meargă în direcția de interpretare pe care eu am arătat-o. Deci nu salvăm un oraș de celălalt oraș, vorbim despre altceva.

Dar eu nu pot să vă opresc să interpretați cum doriți dumneavoastră și cum credeți că vi se potrivește. Eu nu am puterea să vă opresc. Indiferent ce spun, se poate interpreta orice, în multe feluri.

– Cum credeți că ar primi maghiarii din Ungaria nişte bannere în care să li se spună: Salvăm Hajdúszoboszló de Budapesta?

– Nu știu, trebuie să mergeți să-i întrebați pe ei. Că eu nu pot să răspund la această întrebare. Nu știu cum sunt politicile fiscale, distribuire-redistribuire a bugetelor locale, nu știu cum funcționează Ungaria din acest punct de vedere, pur și simplu. Nu pot să răspund.

Nu știu care sunt procentele care se duc acolo la guvernul central și ce rămâne pentru a aloca. Deci n-am cum să răspund la această întrebare. Eu știu cum se întâmplă în România.

– În ultimii cinci ani, referitor la județele Cluj și Bihor, unde aţi amplasat asemenea bannere, câte inițiative au avut parlamentarii UDMR pentru suplimentarea bugetului care vine de la București?

– Multe. Nu pot să vă fac acum o statistică mai directă, dar luăm bugetele toate și amendamentele depuse în ultimii patru ani și pot să vă spun. Dar multe. În fiecare an.

Și nu numai parlamentarii UDMR, toți parlamentarii din aceste județe au depus de fiecare dată multe amendamente prin care ei solicită bani în plus pentru proiectele locale, pentru comunitățile locale. Pentru autoritățile locale.

Și iarăși, puteți verifica, nu e nicio problemă. În vara acestui an a fost prima rectificare de după ’89 când consiliile județene n-au primit niciun leu pentru echilibrarea bugetelor locale. Ceea ce este inacceptabil.

Peste două-trei săptămâni, undeva în octombrie, sfârșit de octombrie – început de noiembrie, vor fi multe primării care închid porțile. Că de la bugetul central, de la guvernul central, nu au primit banii care trebuie să meargă pentru echilibrarea bugetelor.

Eu cum pot să interpretez acest lucru, dacă nu într-un singur sens și într-un singur fel? Dezinteres total față de comunitățile locale. Și aici putem să vorbim despre orice județ, nu doar de Cluj sau de Bihor.

Niciun consiliu județean nu a primit niciun leu pentru a echilibra, pentru a da bani mai departe la consiliile locale.

Dacă la consiliul județean ar fi rămas mai mulți bani, dacă nu ar trebui să aștepte la bunăvoința cuiva din guvernul central, atunci toată problema nu ar exista. Și nu ar exista atât de acut.

– În ultimii cinci ani, UDMR a respins vreodată, prin vot, bugetul național?

– Nu a votat întotdeauna bugetul național, de fiecare dată am analizat. Au fost cazuri când am votat și au fost cazuri când nu am votat.

– Vă aduceți aminte de un caz specific, un an când nu ați votat bugetul?

– Iarăși, dacă cereți să fac o statistică, pot să o fac, dar acuma nu am pregătit aceste date.

– Nu vă amintiți un an în care ați respins bugetul național?

– Dacă vreți o statistică, pot să vă spun în ce an a fost, dar trebuie să verific. Să nu greșesc. Că nu sunt calculator care să dea toate datele. Dar au fost ani când am votat și ani când nu am votat.

De exemplu, în 2012-2013, când USL-ul avea 70% în Parlament, sunt convins că noi nu am votat bugetul, dar trebuie să verific, că nu era cazul. Aveau 70%. Deci votul pe buget nu este un sport național – toată lumea trebuie să voteze, că altfel…

*

„E normal să punem
mesajele și în
limba română,
și nu văd care
ar fi problema.
Am văzut că
unii s-au revoltat,
dar asta e viața,
n-am ce face!”

– Păi nu, tocmai asta spun, că e o chestie de principiu pentru dumneavoastră…

– Este o chestie de principiu să susții un anumit lucru principial și noi despre descentralizare fiscală vorbim, și chiar am depus amendamente, am votat legi în acest sens, au trecut ani, asta e o altă chestiune.

Și când e vorba de buget și să stabilești sumele defalcate, sumele care rămân la dispoziția autorităților locale, de fiecare dată noi am insistat și am propus o posibilitate mai mare pentru a fi folosit direct de către autoritățile locale, nu prin redistribuire.

Acest lucru iarăși se poate verifica. Nu azi am spus asta. Parcă lumea acum a aflat prima dată că există o astfel de abordare.

Eu recunosc că e un pic provocator un astfel de mesaj, mai ales când toată lumea este preocupată de alte probleme, care nu au legătură neapărat directă cu viața oamenilor.

Taxele, bugetele au o legătură directă cu viața fiecăruia dintre noi. În anii electorali, despre aceste lucruri ar trebui să vorbim, nu despre alte minuni care n-au legătură cu viața politică, dar par destul de interesante pentru unii sau pentru alții și fac rating.

– E prima dată când UDMR afișează mai multe bannere cu slogane în limba română. Vă așteptați să fiți votați și de o parte din electoratul român?

– Noi am mai folosit, și folosim de fiecare dată, afișe și mesaje în limba română. Dar acuma văd că se interpretează un pic diferit că au apărut aceste afișe în limba română. Mult mai accentuat.

Noi tot timpul am fost acuzați pe nedrept că nu transmitem mesaje politice către comunitatea românească, că pe noi ne preocupă doar soarta minorității maghiare, drepturile minorității maghiare, și asta nu e adevărat. Eu cred că am făcut un lucru extrem de corect când am insistat, și la mesaje, în limba română.

Fiindcă nimeni nu dorește să stea izolat politic. UDMR-ul în niciun caz nu dorește acest lucru. Și, cum nu avem nimic de ascuns, am considerat că, şi în 2016, aceste mesaje trebuie spuse foarte clar, foarte tranșant, și în limba română.

Că vor vota sau nu vor vota românii cu noi, în acest moment, nu are importanță. Important este că noi încercăm să transpunem toate mesajele noastre, care pentru fiecare cetățean au o greutate, zic eu, nu numai pentru maghiari.

Când vorbim de fiscalitate, când vorbim de sănătate, educație, infrastructură… nu doar maghiarii merg pe autostradă sau nu merg, ci toată lumea. E normal să punem mesajele și în limba română, și nu văd care ar fi problema. Am văzut că unii s-au revoltat, dar asta e viața, n-am ce face!

*

„Niciun partid
nu-și permite
să piardă voturi.
În cazul nostru,
lucrul este
și mai sensibil,
cum bine știți.”

– În 2014, colegul dumneavoastră Székely István, care se ocupa atunci de proiectul de lege privind autonomia Ținutului Secuiesc, mi-a explicat că, în anii ’90, UDMR își permitea să piardă și 100.000 de voturi, dar acum nu-și mai permite să piardă nici 20-30.000. V-ați gândit serios la asta? Mai ales ținând cont că, de pildă, UDMR l-a susținut la prezidențiale, pe Victor Ponta, dar electoratul UDMR nu l-a votat…

– Deci greșiți. În campania electorală nu l-am susținut pe Victor Ponta, am spus că fiecare maghiar votează cum crede că e mai bine. Asta a fost poziția noastră și oficială, și neoficială, din mai multe motive.

Unul dintre motive era că, după primul tur, Victor Ponta s-a asociat cu PRM-ul. Cu Vadim Tudor. Dar erau și alte argumente, deci noi nu l-am susținut în turul doi pe Victor Ponta.

În primul tur am avut noi candidatul nostru, nu era cazul să susținem nici pe Ponta, nici pe Tăriceanu, nici pe Klaus Iohannis.

Deci, din acest punct de vedere, vă spun că lucrurile nu stau așa cum spuneți dumneavoastră, cu toate că și atunci, și mai târziu, multă lume a încercat să susțină că noi l-am susținut pe Ponta. Nu are importanță.

Noi chiar am considerat că fiecare maghiar are capacitatea de a decide dacă susține sau nu susține pe unul sau pe altul și s-a și întâmplat așa cum cunoașteți.

Să pierdem voturi, niciun partid nu-și permite să piardă voturi. În cazul nostru, lucrul este și mai sensibil, cum bine știți.

Dacă la un partid mare se pierd câteva zeci de mii de voturi într-un an electoral, din varii motive, peste 4 ani are posibilitatea de a câștiga sute de mii de voturi în plus. În cazul nostru, în 2016, acest lucru nu e posibil.

Deci noi dacă pierdem multe voturi, nu le recâștigăm peste 4-5 ani, la alegerile care urmează. Deci trebuie să avem mult mai mare grijă decât partidele mari, PNL, PSD și alte partide care probabil că trec de 10% indiferent ce se întâmplă. Eventual stau în opoziție și nu guvernează. Dar nu se apropie de 5%.

– Vă rog să-mi detaliați tipul de descentralizare fiscală la care vă referiți.

– Ceea ce propunem noi este o regândire a procentelor din taxe, din impozite, ce rămâne pe plan local și ce merge spre guvernul central. Și o redistribuire mult mai echitabilă către fiecare zonă, către fiecare regiune, în așa fel încât cei care produc mai mult să nu stea la coadă și să aștepte ce decide un funcționar dintr-un minister sau altul.

Iar cei care nu au capacitatea de a produce să primească mai repede acei bani prin care au posibilitatea de a se dezvolta.

Și diferențele de dezvoltare să fie cât mai repede reduse, și să nu reproducem aceste diferențe și aceste distanțe, care în ultimii 20 de ani nu au dispărut. Au crescut. Între zonele sărace și zonele bogate. Fiindcă există o redistribuire, dacă vreți, centralizată și fără o gândire strategică. Deci asta e…

– Dar care ar fi principiile acestei regândiri?

– Păi asta am spus: echitate și principiul dreptății sociale, dacă vreți. Că acela care produce mai mult nu e corect să stea la coadă, exact așa cum stă cel care nu are capacitatea de a produce. Ceea ce nu înseamnă că cel care nu are capacitatea de a produce trebuie să dispară. Deci asta spun.

– Dumneavoastră spuneți că se poate și ca acela care produce mai mult să primească mai mult, dar și că acela care nu produce…

– Nu, nu să primească mai mult, ci să rămână mai mult. Nu trebuie să meargă banii până la București și să se întoarcă peste 6 luni de zile sau peste 10 sau 11 luni, când nu mai ai timp să cheltuiești banii la sfârșitul anului.

Deci, nu trebuie să primești pe plan local mai mult, cum e cazul Clujului, că primește 40, și 60 rămâne la București, dar măcar un fifty-fifty să fie. Să fie o echitate între ce rămâne pe plan local și ce rămâne pentru redistribuire la guvernul central.

– Singura problemă care rămâne este ce se întâmplă, totuşi, cu zonele din România în care nu mai ajung acei bani.

– Dacă-i lași pe cei care produc mai mulți bani la nivel local, ei nu mai trebuie să aștepte de la guvernul central o redistribuire. Și atunci are posibilitatea de a face o strategie de a ajuta zonele mai sărace, și să se ocupe în primul rând cu aceste zone, nu atâta echilibrare cât se face astăzi.

Și bugetul central nu va rămâne fără bani, că noi nu spunem să nu fie date sume, procente, la guvernul central – ceea ce nu ar fi corect să spunem așa ceva, nu ar fi just.

Noi spunem că trebuie să rămână mai mult la nivel local, pentru comunitățile locale, fără să aștepți aprobări și redistribuiri de la guvernul central.

– Are UDMR pregătită și o inițiativă legislativă în sensul acesta?

– Va avea când va fi cazul!

– Am înțeles. Deci, deocamdată e un fel de deschidere a dezbaterii…

– E o dezbatere necesară și o putem continua, bineînțeles, după alegeri, dacă cineva dorește să facă pasul următor. Și oricum, când se votează bugetul, așa cum am avut și până acuma, fiți sigură că vom avea și de data aceasta propuneri.