Integrala Dragnea-Grindeanu în raport cu o moțiune complexă

PSD se pregăteşte să își „trântească” propriul Guvern prin moțiune de cenzură, fiindcă premierul Sorin Grindeanu refuză să demisioneze. Sinteza declarațiilor făcute de liderii partidului în ultimele săptămâni arată că debarcarea lui Grindeanu a fost un plan care a fost expus, progresiv, opiniei publice.

Întrebarea-cheie rămâne: cum a ajuns PSD să se autosaboteze tocmai când părea invincibil?

Dragnea: „PSD este sub asediu”

La doar jumătate de an de la instalarea Guvernului condus de Sorin Grindeanu, Partidul Social-Democrat a reușit, în numai 48 de ore:

– să își debarce aproape toți miniștrii din Palatul Victoria (prin demisiile depuse de fiecare la partid),

– să retragă sprijinul politic pentru Sorin Grindeanu – pe care l-a numit premier la începutul anului,

– să îl excludă din partid pe același Sorin Grindeanu,

– să hotărască depunerea unei moțiuni de cenzură împotriva lui Sorin Grindeanu care, din punct de vedere juridic, a rămas singurul care ține Guvernul în funcţie.

PSD a bifat, astfel, un bilanţ pe care Opoziția nici nu l-ar fi visat, numai că toate măsurile sunt îndreptate împotriva propriului partid.

Cum s-a ajuns la această situație?

Pretextul invocat miercuri, 14 iunie, la prima ședință a Comitetului Executiv Național al PSD, este bine-cunoscut: o evaluare a activității guvernamentale din aceste șase luni a generat demisia tuturor miniștrilor.

Au demisionat miniștrii din rușinea de a nu fi putut pune în practică toate măsurile incluse în Programul de guvernare? Sau din cauza relației proaste cu premierul?

Președintele PSD, Liviu Dragnea, a lăsat să se înțeleagă că a doua variantă ar fi cea plauzibilă:

„Din păcate, în ultimele luni de zile, majoritatea miniștrilor veneau și la mine, și la partid, plângându-se de faptul că nu reușesc să aibă o comunicare directă, normală, cu premierul; că sunt blocaje administrative pe care trebuie să le rezolve premierul. 

Recunosc faptul că au fost mai mulți miniștri care intenționau să plece din guvern din această cauză. Sigur, le-am cerut să nu facă lucrul ăsta, pentru că am sperat că vom găsi o rezolvare în așa fel încât guvernul să funcționeze”, a declarat Liviu Dragnea joi, după a doua ședință a Comitetului Executiv al PSD. 

Dragnea a vorbit chiar despre un presupus plan menit să discrediteze PSD, deși o simplă trecere în revistă a declarațiilor făcute de liderii PSD în ultimele săptămâni arată că debarcarea lui Grindeanu a fost, de fapt, un plan care a fost expus, progresiv, opiniei publice: mai întâi, prin critici aparent benigne la adresa premierului PSD, iar mai târziu chiar prin vehicularea altor nume de posibili șefi ai Executivului.

„După viteza în care se organizează aceste acțiuni, devine clar că nu este un plan făcut pe genunchi ieri, aseară sau azi-noapte. Nici eu, nici colegii mei nu am bănuit că această intenție anunțată acum o lună – că urmează o analiză a activității guvernamentale – va stârni un asemenea scandal.

PSD este sub asediu și nu este sub asediu politic, pentru că nu am văzut – în afară de o mică acțiune de sprijin a USR pentru Sorin Grindeanu – alte acțiuni politice. Este o coordonare profesionistă.

Ce se petrece la guvern este în afara spațiului democratic și este o forțare atât a rezultatului alegerilor, cât și a bunului-simț. Discutăm despre un grup ilegitim care a ocupat Palatul Victoria fără să mai aibă o susținere politică”, a declarat Liviu Dragnea joi după-amiază.

Ulterior, joi seară, Grindeanu a declarat că va demisiona doar după Liviu Dragnea.

„Mă uit în ochii dumneavoastră și spun așa: oricât ar încerca Liviu Dragnea să scape de mine pentru că îi sunt incomod, am fost, sunt, voi fi pesedist. În momentul de față, domnul Liviu Dragnea încearcă să confiște un întreg partid, și asta se vede pentru că îi e frică de contactul cu marea masă a membrilor de partid.

De un an de zile, acest partid nu a mai avut, spre exemplu, un Birou Permanent Național, care se ținea în fiecare luni la partid. Singurele modalități prin care se conduce PSD sunt aceste CEx-uri și sunt organizate, în general, pentru execuții.

Într-un final, domnul Liviu Dragnea o să fie oprit de către partid. Nu mă agăț de scaun – am spus și aseară, o spun și acum. Am unde să mă întorc. Președintele PSD, Liviu Dragnea, trebuie să își asume situația de criză în care a aruncat România.

În situația în care voi constata că nu pot asigura un guvern funcțional, atunci îmi voi da demisia. Vom intra pe procedurile prevăzute de Constituție și sper din tot sufletul ca PSD să nu piardă guvernarea. Anunț public că în perioada următoare voi avea întâlniri cu parlamentari PSD începând din această seară”, a spus Grindeanu.

Scurtă cronologie a evenimentelor

Duminică, 4 iunie. Primarul Capitalei, Gabriela Firea, declară într-o emisiune difuzată de Antena 3 că între PSD și Guvern este „o relație mai proastă decât pe vremea tehnocraților”. 

„Privesc și eu cu atenție și cu puțină îngrijorare faptul că domnul președinte (Liviu Dragnea – n.r.) a spus că premierul nu se mai consultă la fel de des cu el ca la început, când a preluat mandatul, și că nu se mai întâlnesc la fel de des. Clar este adevărat, ce motive ar fi avut președintele să dezinformeze?”

Marți, 6 iunie. Liviu Dragnea declară, tot la Antena 3:

„Doamna Firea ar fi vrut un sprijin mai mare din partea Guvernului. Alţi colegi au nevoie de sprijin la nivel local. Dar asta nu înseamnă că, dacă cineva emite o părere, Guvernul trebuie să intre în panică. (…) Nu am avut de gând şi nu am de gând să-l schimb pe premierul Grindeanu, dar programul de guvernare nu e uşor”. 

Miercuri, 7 iunie. Liviu Dragnea comentează acid, în Parlament, absența ministrului de Finanțe, Viorel Ștefan, de la dezbaterea asupra Legii salarizării unitare:

„Este o problemă faptul că, astăzi, ministrul de Finanţe n-a venit în Parlament să susţină această lege, cu toate că avea timp. Am puterea politică să-mi asum acest lucru şi să-mi cer scuze, ca preşedinte al PSD, că un membru al Guvernului care trebuia să vină astăzi nu a venit.

Este o problemă pe care noi o vom regla în interior, în condiţiile în care şi liderul de grup şi-a asumat faptul că va veni aici ministrul de Finanţe să susţină legea. Era bine să vină şi premierul”.

În aceeași zi, președintele executiv al PSD, Niculae Bădălău, afirmă în Parlament:

„Există o comisie de analiză a activităţii Guvernului – de fapt, de a analiza implementarea programului de guvernare – şi eu am spus că, acolo unde vom constata deficienţe, nu ne vom da în lături să propunem schimbarea de miniştri, ba chiar a Guvernului, dacă considerăm că acesta a încetinit ritmul aplicării programului de guvernare”.

Duminică, 11 iunie. Gabriela Firea spune la România TV:

„Din punct de vedere personal, şi nu e o declaraţie politică, eu mi-aş dori să fie tot o doamnă, o femeie, prim-ministru; am mare încredere în capacitatea femeilor de muncă, în loialitatea lor, în modul în care ştiu să se organizeze şi în pragmatismul lor. (…) Femeie care e din actualul guvern sau dintre parlamentarii noştri mi-aș dori”. 

Luni, 12 iunie. Întrebat dacă Sorin Grindeanu ar putea refuza să demisioneze, Liviu Dragnea declară:

„Nici n-am văzut unde e soba, unde e drobul de sare şi vorbim de drobul de sare de câteva zile (…) Nu cred că Sorin Grindeanu va proceda ca Radu Vasile. Nu cred că se va ajunge acolo, dar, repet, nu ştiu dacă se va propune lucrul ăsta”.

Miercuri, 14 iunie, înainte de a se anunța retragerea sprijinului politic pentru Cabinetul său, Sorin Grindeanu declară că se așteaptă la o „execuție publică”. 

În aceeași zi, fostul premier Victor Ponta publică pe contul său de Facebook o scrisoare deschisă adresată PSD, în care le cere social-democraților să nu îl „execute” pe Sorin Grindeanu.

Urmarea? În aceeași zi se anunță demisiile miniştrilor. Spre miezul nopții, Sorin Grindeanu ține o conferință de presă în care anunță că nu demisionează.

Joi, 15 iunie. În cursul dimineţii își depune demisia și ministrul Justiției, Tudorel Toader, chiar dacă despre el se specula că ar putea rămâne alături de Grindeanu

La orele amiezii, Liviu Dragnea anunță că Sorin Grindeanu a fost exclus din PSD.

Seara, după ora 20, Sorin Grindeanu ţine o nouă conferinţă de presă, în care îi cere lui Liviu Dragnea să demisioneze până luni de la conducerea PSD, caz în care şi el va renunţa la mandatul de prim-ministru.

„Există riscul unei rupturi evidente în PSD”

Contactat de PressOne, analistul politic Cristian Pîrvulescu spune că se aștepta la schimbarea Guvernului, fiindcă tensiunile dintre Liviu Dragnea și Sorin Grindeanu deveniseră vizibile de ceva timp.

„Mă așteptam ca Sorin Grindeanu să dea bătălia până la capăt. Nu este sigur că există o majoritate alături de Liviu Dragnea – ea trebuie confirmată în Parlament.

Premierul a avut un vot de încredere, partidul l-a retras, deci nu rămân decât mijloacele parlamentare. De pildă, Victor Ponta a anunțat că va vota împotriva unei moțiuni de cenzură.

O să ne uităm la aritmetica parlamentară, fără să luăm în calcul minoritățile și UDMR, iar calculele arată că ALDE și PSD au aproape 52%. O parte dintre cei din ALDE au plecat, mai rămân unii din PSD favorabili lui Ponta, deci există riscul unei rupturi evidente în PSD. Ruptura exista deja, de fapt, dar această criză creează condițiile pentru ca ea să se realizeze.” 

Cum s-a ajuns aici?

Pîrvulescu spune că avem de-a face cu o competiție între Liviu Dragnea și propria creație politică.

„Liviu Dragnea nu a putut deveni premier, și atunci Guvernul Grindeanu a fost văzut ca un guvern de tranziție. Mai mult, în momentul în care Sorin Grindeanu a devenit conștient de mijloacele pe care le are, a devenit un concurent al lui Dragnea. Pe măsură ce timpul trecea, puterea sa continua să crească.

Este doar atât sau mai mult? Există un plan care vizează inclusiv suspendarea președintelui Iohannis? Eu cred că da, ar putea să existe un astfel de plan – e adevărat, dat peste cap de vizita lui Iohannis în Statele Unite.” 

Cât privește scenariile de viitor, politologul spune că, dacă guvernul Grindeanu rămâne, puterea lui Dragnea „se spulberă”.

„Cea mai simplă ipoteză este aceea că va cădea guvernul, pentru că UDMR nu va da vot de încredere. Dacă guvernul cade, președintele poate fi atacat în măsura în care propune un tehnocrat.

Pe de altă parte, putem intra și în logica anticipatelor. Nu cred că PSD dorește anticipate, poate doar prezidențiale, dar, dacă guvernul rămâne, puterea lui Dragnea în PSD se spulberă. 

PSD este o confederație de grupări locale care sunt interesate de accesul la resurse. Or, Dragnea nu le poate asigura accesul la resurse din poziția de președinte al Camerei Deputaților. Putem asista la o fractură în interiorul PSD, fractură care le-ar putea deveni fatală”.

Configurația parlamentară arată, potrivit HotNews, în felul următor:

– Parlamentul numără 464 de membri, deputați și senatori;

– pentru trecerea moțiunii de cenzură sunt necesare 50% plus 1 din voturi, adică 233 de voturi;

– PSD și ALDE au împreună 245 de parlamentari, PNL – 98,  USR – 43, UDMR – 30, PMP – 26, minorități – 17, neafiliați – 5;

– până acum, PMP și USR au anunțat că refuză să voteze moțiunea de cenzură a PSD, dar răspunsul PNL se lasă așteptat, la fel și al UDMR.

Dinspre tabăra PSD-ALDE s-a înregistrat demisia senatorului PSD Scarlat Iriza. În plus, în PSD și în ALDE mai sunt parlamentari care ar putea refuza votul asupra moțiunii, prin prisma relației cu Victor Ponta, susținător declarat al premierului Sorin Grindeanu.

Printre ei se numără foștii miniștri Eugen Teodorovici, Nicolae Bănicioiu, Daniel Constantin, Robert Cazanciuc, Sorin Cîmpeanu (membru în board-ul fundației lui Victor Ponta, Black Sea Regional Projects).

Preşedintele Iohannis nu se bagă

Liviu Dragnea a anunțat încă de miercuri că a trimis demisiile miniștrilor la Cotroceni și că așteaptă o reacție din partea președintelui Iohannis.

Aceasta nu a întârziat: joi, prin vocea purtătoarei de cuvânt Mădălina Dobrovolschi, Klaus Iohannis le-a transmis social-democraților să își rezolve problemele:

„Când funcția de prim-ministru va deveni vacantă, fie ca urmare a demisiei primului-ministru, sau prin adoptarea în Parlament a unei moțiuni de cenzură, președintele României va declanșa procedurile constituționale în vederea desemnării unui candidat pentru funcția de prim-ministru.

În situația în care Guvernul va fi demis conform Constituției, președintele României va urma cu celeritate pașii procedurali prevăzuți în Legea Fundamentală.

Președintele solicită soluționarea urgentă a crizei din interiorul Coaliției de guvernare pentru a se evita instabilitatea politică. Rezolvarea crizei interne a Coaliției este strict responsabilitatea partidelor din care este alcătuită. Președintele României garantează respectarea Constituției în cadrul acestei proceduri”.