Incendiile de la rampele de gunoi ale Clujului sunt "acţiuni intenţionate"

Recentul incendiu de la groapa temporară de gunoi a Clujului, care a ars pe tot parcursul nopţii de 4/5 octombrie, nu a fost întâmplător, ci provocat, arată surse din Inspectoratul pentru Situații de Urgență (ISU) Cluj.

Situația este departe de a fi unică: majoritatea incendiilor care au izbucnit în zona Pata Rât în ultimii doi ani au fost intenționate − potrivit unui raport oficial al Inspectoratului pentru Situații de Urgență (ISU) Cluj, solicitat de PressOne.

Raportul mai arată că, numai în 2017, pompierii militari au intervenit de 28 de ori la rampele de deșeuri ale Clujului. Cea mai grea lună a fost iulie, când lucrătorii de la ISU au fost solicitați aproape zilnic să stingă focurile de la gropile de gunoi.

În ultimii doi ani, de când problema a devenit acută, Poliția clujeană a primit o singură plângere privind incendiile de la Pata Rât.

Un alt raport, depus de Consiliul Județean Cluj la Comisia pentru Situații de Urgență de pe lângă Prefectură, arată că una dintre cele două surse de levigat toxic care băltește la Pata Rât este tocmai apa folosită pentru stingerea tuturor incendiilor de până acum.

*

La începutul acestei luni, în 2 octombrie, ministrul Mediului, Grațiela Gavrilescu, s-a deplasat la Cluj, unde l-a avertizat pe primarul Emil Boc că, în curând, firmele locale de salubritate nu vor mai avea voie să depoziteze deșeuri în rampa temporară de la Pata Rât, din cauză că va fi depășită cantitatea admisă prin autorizația de mediu.

În momentul în care se trece peste acea limită, Clujul trebuie să-și transporte gunoiul în alte județe, ceea ce ar determina, desigur, creșterea tarifelor de salubritate.

La două zile după vizita ministrului Gavrilescu, tocmai acea rampă de gunoi care e pe cale să se umple a ars o noapte întreagă.

Imaginile filmate la Pata Rât în 4 octombrie au făcut înconjurul internetului, dată fiind violența incendiului. Pompierii au reușit să-l stingă total abia câteva zile mai târziu, folosind circa 500 de tone de apă.

Nicio instituție sau autoritate publică nu a depus plângere după acest incendiu; Inspectoratul Județean de Poliție s-a autosesizat și a început o cercetare pentru distrugere de bunuri.

Situația este, însă, mult mai gravă. Incendiile se repetă la Pata Rât de mai bine de doi ani. Și, potrivit ISU Cluj, cauza principală este aprinderea intenționată, nu autocombustia, așa cum se afirma până acum în spațiul public.

"Pe parcursul anului 2016, pompierii militari au fost solicitați să intervină de 15 ori ori pentru stingerea focarelor de incendiu ce au cuprins deșeurile depozitate la rampa temporară de gunoi.

Au ars diferite suprafețe sau cantități de deșeuri, cumulat pentru toate incendiile din anul 2016, astfel: cca 100 de tone de deșeuri, multiple focare întinse pe suprafețe însumate de cca 3 ha și cca 66 metri cubi de deșeuri.

Pe întregul an 2016, operațiunile de stingere a focarelor din rampa de deșeuri au cumulat peste 29 autospeciale de stingere și utilaje, încadrate cu 160 de pompieri miltari.

Cauzele probabile de producere a acestor incendii au fost stabilite de către colegii care au intervenit, în cele mai multe cazuri, ca acțiuni intenționate", se arată în răspunsul ISU Cluj, solicitat de PressOne.

În 2017, pompierii militari au efectuat 28 de intervenții la Pata Rât, foarte multe dintre acestea în luna iulie − în datele de 4, 6, 7, 9, 11, 13, 14, 15, 17, 20 și 21 iulie.

Efectul? La finalul acelei luni, groapa de gunoi s-a surpat și a luat-o la vale din cauza pungilor de levigat, generat de apa injectată în deșeuri. (Povestea alunecării de teren care a blocat albia unui pârâu din zonă o puteți citi aici.)

Municipiul Cluj-Napoca se află într-o situație foarte sensibilă în ceea ce privește colectarea deșeurilor: vechea groapă de gunoi, care ar fi trebuit închisă, reprezintă o constantă sursă de poluare, și tot din cauza incendiilor repetate.

Groapa temporară este, așa cum spuneam, pe cale să se umple, iar noul Centru de Preluare a Deșeurilor − investiție europeană de peste 100 de milioane de euro −, care trebuia să fie dat în folosință de câțiva ani, nu este finalizat încă din cauza lucrărilor executate prost și a alunecărilor de teren.

Pârâul Zapodie, aflat la baza rampei vechi de la Pata Rât, este infiltrat de levigatul toxic care se scurge din gunoaie. Foto: Raul Ștef

A doua zi după marele incendiu de la începutul lunii octombrie, președintele Consiliului Județean Cluj, Alin Tișe (PNL), le-a solicitat membrilor Comisiei pentru Situații de Urgență să înceapă procedura de declarare a stării de alertă la Pata Rât.

Motivul? Stingerea incendiului a pus din nou în pericol stabilitatea vechii gropi de gunoi.

Solicitarea sa a fost refuzată. În documentul transmis către Comisie, printre pericolele enumerate este inclusă "creșterea cantității de levigat, ca urmare a folosirii unei cantități imense de apă pentru stingerea incendiului din data de 4 octombrie, levigat ce poate pune în pericol viața oamenilor".

Cu alte cuvinte, incendiatorii nu numai că au "distrus" bunuri, dar au generat o poluare până la limita stării de alertă.

În dimineața acelei zile, l-am întrebat pe Alin Tișe dacă forul județean − care, în ultimii ani, a plătit pentru stingerea incendiilor, din bani publici, aproape un milion de euro − a făcut vreo plângere referitoare la aceste fapte.

"Nu a fost de competența noastră", a fost răspunsul său.

Nici compania însărcinată să închidă ecologic vechea groapă de gunoi nu a reclamat vreodată incendiile care-i puneau în pericol lucrările.

Nici Primăria Cluj-Napoca și nici vreo altă autoritate municipală sau județeană nu au depus vreo plângere la Poliție, cu toate că focurile reizbucnesc periodic, încă din vara lui 2015, iar stingerea lor repetată a dus la alunecări de teren care pun în pericol atât mediul, cât și centura ocolitoare Vâlcele-Apahida.

Singura plângere a fost făcută de niște oameni simpli, angajați ai Regiei Autonome a Domeniului Public (RADP), care munceau la rampa temporară de la Pata Rât. Se întâmpla în 2016.

În luna mai a lui 2016, pompierii s-au luptat aproape două zile cu un incendiu, izbucnit la aceeași rampă temporară care a ars acum, în 4 octombrie.

Polițiștii clujeni încă lucrează la acest dosar: în mai bine de un an, nu au reușit să identifice vreun autor.

De altfel, așa cum spuneam, focurile repetate datează din vara anului 2015. Până în 2016, autoritățile locale s-au tot notificat reciproc că la Pata Rât există o sursă de fum, care afectează, între altele, traficul de pe Aeroportul Internațional al Clujului. Detalii despre birocrația ineficientă din acest dosar puteți citi aici.

Foto: ISU Cluj

Problema gropilor de gunoi care ard nu este, însă, doar a Clujului. În 6 octombrie a luat foc rampa de deșeuri a municipiului Brașov, iar pompierii au avut nevoie de peste 12 ore pentru a stinge incendiul. În aceeași zi, focul a cuprins groapa de gunoi a municipiului Tecuci (județul Galați).

La finalul lunii august, în comuna Măldărești din județul Vâlcea a ars zile întregi un depozit de gunoi care ar fi trebuit să fie închis încă din luna iunie a acestui an.

Situația de la nivel național e atât de gravă, încât Guvernul a adoptat în această lună o Ordonanță de Urgență prin care extinde atribuțiile Poliției Locale și la paza rampelor de gunoi.

România s-a angajat să închidă toate depozitele neconforme de gunoi și să folosească Sistemele de Management Integrat al Deșeurilor (SMID), finanțate din fonduri europene.

La finalul lunii noiembrie 2016, dintre cele 32 de asemenea SMID-uri din țară, doar două erau funcționale, și acelea parțial. 18 se aflau în procedură de fazare, adică prelungirea contractului inițial de finanțare.