Florin Iordache se întoarce: cum a ajuns omul din spatele Ordonanţei 13 să decidă soarta magistraților

Un singur for din întreg Parlamentul, cu excepția plenului celor două Camere, are monopol asupra legilor care stabilesc atribuțiile judecătorilor și pe cele ale procurorilor.

Acest for este Comisia specială condusă de către deputatul PSD Florin Iordache, fostul ministru al Justiţiei responsabil pentru Ordonanța de Urgență nr. 13, care a scos sute de mii de oameni în stradă la începutul anului.

Încercăm, în cele ce urmează, să răspundem următoarelor întrebări:

– Ce reglementează, de fapt, "legile Justiției"?

– Cum a apărut Comisia condusă de Florin Iordache?

– Cum a ajuns această Comisie să aibă monopol asupra legilor Justiției?

– Are Comisia un temei legal de funcționare?

Ce sunt "legile Justiției"

Vorbim despre trei legi care reglementează, simplificând, funcționarea puterii judecătorești: Legile 303, 304 și 317 din 2004.

Legea 303/2004 privind Statutul judecătorilor și procurorilor este, practic, legea de funcționare a magistraților.

Aici sunt stabilite condițiile în aceștia sunt numiți sau revocați, interdicțiile care le sunt aplicate (de pildă – nu au voie să desfășoare activități comerciale sau politice), dar şi criteriile de admitere în profesie.

O parte importantă a legii se referă la sancțiunile care li se pot aplica magistraților în funcție de abaterile de care se fac vinovați.

Practic, această lege trasează cadrul legal în care pot activa procurorii și judecătorii, iar vocile care critică modificările PSD se tem mai ales de o restrângere a puterii magistraților.

Legea 304/2004 privind organizarea judiciară stabilește modul în care funcționează fiecare instanță din țară: de la tribunale până la Înalta Curte de Casație și Justiție, dar și limitele în care pot acționa procurorii.

Această lege reglementează modul în care procurorii pot fi controlați de către superiorii ierarhici (procurori-șefi) și felul în care Ministerul Justiției poate verifica dacă aceștia și-au îndeplinit atribuțiile.

Cum Ministerul Justiției este condus de un om politic, legea trebuie să opereze în așa fel încât procurorii să nu fie supuși unor presiuni politice.

Legea 317/2004 privește activitatea Consiliului Superior al Magistraturii, garantul independenței Justiției, care acționează – din nou, simplificând, ca un arbitru între puterea judecătorească și celelalte puteri ale statului. Printre atribuțiile sale se numără și apărarea reputației profesionale a magistraților.

Și în acest caz, restrângerea prerogativelor CSM ar putea fi interpretată drept un atac la adresa independenței magistraților, de vreme ce Consiliul ar trebui să acționeze în acest sens.

Cum a apărut Comisia specială

Forul condus de Florin Iordache  a fost înființat la 27 septembrie 2017, prin Hotărârea 69/2017 adoptată în acea zi de plenul reunit al celor două Camere. A primit 167 de voturi favorabile, 62 împotrivă.

Scopul enunțat în Hotărârea 69/2017, adoptată de Parlament la acea dată, era acela de a asigura "sistematizarea, unificarea și asigurarea stabilității legislative în domeniul justiției". 

Teoretic, parlamentarii au înființat această comisie specială ca să pună în acord articole din Codul Civil, Codul Penal și Codul de Procedură Penală cu Decizii ale CCR, cu Directive ale Uniunii Europene ș.a.

Cum Comisiile juridice ale Parlamentului sunt aglomerate permanent de proiecte de lege, părea că astfel se încearcă degrevarea lor de tehnicalități. 

La ultimul punct al obiectivelor care apar în Hotărâre, se precizează vag:

"transmiterea către Comisia specială a tuturor actelor normative cu incidență asupra justiției, aflate în procedură parlamentară la comisiile permanente, în vederea interpretării și adoptării, în corelare cu obiectivele comisiei".

Practic, acest ultim punct permite Comisiei speciale conduse de Iordache să decidă cu privire la orice lege care reglementează domeniul Justiției.

Cum a ajuns Comisia Iordache să aibă monopolul asupra "legilor Justiției"

Vicepreședinte al Camerei Deputaților, Florin Iordache a trimis o scrisoare, luni, 20 noiembrie, Birourilor Reunite ale celor două Camere.

Iordache le-a scris colegilor din Birou o epistolă în care cere ca toate legile "cu incidență asupra justiției" să treacă prin Comisia pe care o păstorește.

Parlamentul a votat tot luni această solicitare, cu 198 de voturi favorabile și 119 împotrivă.

Florin Iordache, la prima ședință a Comisiei speciale pe care o conduce.

Ce înseamnă asta

Avem de-a face cu o abatere de la circuitul parlamentar obișnuit. Dacă vorbim despre o lege care modifică zona justiției, în mod normal, aceasta trebuie să treacă, de pildă, mai întâi prin Comisia juridică a Camerei Deputaților, care o analizează și o modifică, după care o trimite la plen.

În plen, deputații o votează, iar ulterior proiectul ajunge la senatorii juriști, care fac cam același lucru. În final, ajunge în plenul Senatului.

Aici, însă, Comisiile juridice ale Camerelor sunt excluse din procedură: Comisia specială alcătuită din deputați și senatori analizează legea, o trimite în plenul Camerei Deputaților, o reanalizează, apoi o trimite la Senat.

Cu alte cuvinte, ei centrează, ei dau cu capul.

Au temei legal?

Da, temeiul legal se regăsește în Regulamentul activităților comune ale celor două Camere, la articolul 8, care spune că o comisie specială cum este cea condusă de Iordache funcționează după "proceduri similare" celor din comisiile permanente și – foarte important – textele de lege dezbătute aici nu mai sunt supuse analizei altor comisii. 

Există precedente?

Da, un precedent este Comisia specială privind Proiectul Roșia Montană – for parlamentar de analiză pe proiectul de lege venit în acel an de la Guvern.

Cine sunt membrii Comisiei Iordache

Cu excepția lui Florin Iordache, în comisie au fost numiți, printre alții:

– fostul ministru al Justiției Robert Cazanciuc (PSD),

– fostul ministru al Apărării Adrian Țuțuianu (PSD),

– senatorul PSD Constanța Nicolae Moga (despre care PressOne a scris aici),

– deputatul PSD Eugen Nicolicea,

– deputatul PNL Ioan Cupșa,

– fostul ministru al Justiției Cătălin Predoiu (PNL),

– deputata PNL Valeria Schelean-Șomfelean,

– senatoarea liberală Alina Gorghiu,

– deputata ALDE Steluța Cătăniciu,

– deputatul UDMR Márton Árpád.

Eugen Nicolicea, precaut în fața presei, înainte să se aplece la urechea lui Robert Cazanciuc.

În total, comisia numără 23 de membri, împărțiți astfel:

– 11 membri PSD,

– 5 membri PNL,

– 2 membri USR,

– 2 membri UDMR,

– un membru ALDE,

– un membru PMP,

– un membru de la Minorități.

Cât contează algoritmul politic?

Hotărârea 69/2017 prevede un cvorum pentru discuții. Astfel, "pentru ca ședințele să aibă loc", este nevoie să participe jumătate plus unu dintre membri.

În acest caz, UDMR s-a aliat cu PSD încă de la votul din plen, așadar social-democrații și-au asigurat 13 voturi, fără să mai punem la socoteală votul reprezentantei ALDE.

Dacă pentru simpla dezbatere – deci, fără să existe vreo decizie luată la vot – e nevoie de măcar 12 parlamentari, actul adoptat de Parlament mai spune că "hotărârile Comisiei se adoptă cu votul majorității membrilor prezenți". 

Deci, teoretic, dacă avem cvorumul de 12 parlamentari îndeplinit, orice decizie de modificare a vreuneia dintre aceste legi se poate adopta dacă șapte senatori și deputați sunt pentru. 

Au un termen?

Un calendar prezentat de curând de HotNews arată că legile ar putea să ajungă la promulgare la jumătatea lunii decembrie.

Ce urmează

Luând în calcul ultima reacție a președintelui Klaus Iohannis, care a spus miercuri, la Ploiești, că este îngrijorat de aceste modificări, legile vor fi probabil retrimise în Parlament. A doua oară însă, Iohannis nu poate refuza promulgarea, deci ar putea urma o iarnă fierbinte.

În paralel, PNL a amenințat cu o contestație la Curtea Constituțională pe tema modificării operate asupra Regulamentului de funcționare a Comisiei Iordache.

Liberalii au lipsit de la ședința de miercuri, 22 noiembrie, în vreme ce membrii USR au participat. Chiar dacă cei doi parlamentari USR ar fi lipsit și ei, cvorumul pentru ședință ar fi fost asigurat de UDMR.