Facerea de BINE

Pe 2 aprilie, la numai două săptămâni după ce fostul şef al SIE Mihai Răzvan Ungureanu „prezicea” apariția în România a unui partid de extremă dreaptă, la Bucureşti se lansa alianţa politică denumită Blocul Identităţii Naţionale în Europa (BINE).

Sub sloganul „Facem BINE România” (patentat deja de o rețea de clinici private), alianţa reuneşte naționaliști de stânga cu naționaliști de dreapta: Partidul România Mare (PRM), Partidul România Unită (PRU) şi partidul Noua Dreaptă (ND).

Momentul ales este unul prielnic: în numeroase țări din Europa, de obicei cu susţinerea subterană a Moscovei, creşte curentul antioccidental şi izolaţionist.

În ceea ce priveşte componentele BINE-lui, PRM a ajuns o epavă după moartea liderului şi fondatorului său, Corneliu Vadim Tudor, pierzându-şi aproape complet susţinerea după alegerile europarlamentare din 2009, când a câştigat trei mandate.

PRU este o falangă desprinsă din PSD care n-a reușit să treacă pragul electoral la alegerile parlamentare din decembrie 2016.

Legat de PRU sunt notorii două lucruri. Primul este anunţul de constituire al aşa-numitei Patrule a lui Vlad Țepeș – condusă de fostul luptător de K1 Daniel Ghiță, care a și candidat anul trecut, fără succes, la Primăria Sectorului 3.

Al doilea este videoclipul în care președintele PRU, Bogdan Diaconu, şi fostul deputat PSD Sebastian Ghiță, amândoi abţiguiţi, cântă melodia „Noi suntem români” în noaptea de după scrutinul din 11 decembrie 2016.

Noua Dreaptă, însă, a fost puţin vizibilă în ultimii ani. Membrii săi au mai apărut în spaţiul public doar la contramanifestaţii organizate la Cluj de ziua maghiarilor de pretutindeni sau la Bucureşti, în paralel cu parade ale grupării LGBT.

Încercările ND de a deveni partid

Începând din anul 2000, Noua Dreaptă a funcţionat ca asociație, folosindu-se de legislaţia referitoare la ONG-uri pentru a-și deschide filiale.

Liderii ND nu au făcut un secret din faptul că se revendică de la crezul şi principiile Mişcării Legionare.

Anual, la Tâncăbești, echipați în cămăși verzi și purtând flamuri cu chipul lui Corneliu Zelea Codreanu, reprezentanți ai Noii Drepte i-au comemorat pe „Căpitan” și pe ceilalţi 13 legionari omorâţi împreună cu el în 1938.

În ceea ce priveşte ambițiile Noii Drepte, acestea nu sunt noi, dar au fost blocate până recent de legislaţia privitoare la constituirea partidelor politice.

În 2010, preşedintele filialei Mureş a Uniunii Vatra Românească (UVR) declara că va solicita Comitetului Naţional Director al UVR să sprijine înfiinţarea unui nou partid împreună cu Noua Dreaptă, care urma să se numească Partidul Naționalist Român.

În 2011, Noua Dreaptă anunța încă o dată că intenționează să se transforme în Partidul Naționalist.

Reprezentanţii ND au depus atunci la Tribunalul București aproximativ 27.000 de semnături din 27 de judeţe şi din municipiul Bucureşti, așa cum cerea legea partidelor politice.

ND a fost sprijinită de Viorel Ene, președintele Asociației Victimelor Mineriadei. Potrivit unor surse neoficiale, el le-ar fi pus la dispoziție listele cu semnături. Fără acel ajutor, ND nu ar fi reușit să adune semnăturile necesare pentru constituire, adică minimum 25.000.

Tribunalul București a admis cererea ND în 2012 şi, pentru câteva luni, noii legionari au avut partid politic.

Numai că Ministerul Public a contestat hotărârea Tribunalului Bucureşti, invocând suspiciuni de fals și uz de fals legate de numele ce figurau pe liste.

S-a constatat că cel puțin 19 semnatari decedaseră, peste 2.500 de nume de pe lista aferentă Bucureștiului aveau o semnătură identică, în timp ce unii semnatari din Mehedinți, Cluj-Napoca, Drobeta-Turnu Severin şi Baia Mare nu aveau adrese, în dreptul lor fiind indicat doar municipiul.

De menționat că, la data acelor verificări, Guvernul era condus de Mihai Răzvan Ungureanu. Cabinetul său avea să cadă la moțiunea de cenzură din 27 aprilie 2012, în urma căreia PSD a revenit la putere.

Potrivit informațiilor comunicate PressOne de Tribunalul București, petenții care au înregistrat cererea de constituire a Partidului Naționalist în 2011 erau avocații Tudor Ionescu și Mihai Rapcea.

Ulterior, între cei doi fondatori − ambii cu ștate vechi în ND − s-a dus o luptă care a culminat, cel puțin oficial, cu retragerea, în 2012, a listelor cu cei 27.000 de semnatari.

„Au fost niște tensiuni interne alimentate din exterior, de către forțe politice care au avut interesul ca Partidul Naționalist să nu participe la alegeri. Au fost competitori electorali care au făcut tot posibilul să nu participăm la scrutinul din 2012”, a declarat Tudor Ionescu pentru PressOne.

„Consideră că, deşi în doctrină, Partidul Naţionalist s-a declarat a fi de dreapta, în statut nu se face nicio referire, dovedindu-se mai mult un partid de orientare socială. Practic, se consideră înlăturat de la acţiunile Noii Drepte şi, atâta vreme cât nu există un sentiment de camaraderie între el şi ceilalţi membri ai partidului, înţelege să îşi retragă sprijinul acordat până în prezent.”

Declarația unuia dintre fondatorii Partidului Naționalist,
menţionată în sentința Curţii de Apel București din iulie 2012

Legea sancţionează manifestările cu trimitere legionară

În 2015, odată cu eliminarea pragului de 25.000 de semnături pentru formarea unui partid, ND a revenit în instanță cu o altă cerere de înregistrare.

De această dată, fondatorii erau Tudor Ionescu, Alexandru Năstase și George Lala, toți trei foști membri ai Asociației Noua Dreaptă. Sentința Tribunalului n-a mai fost atacată, rămânând definitivă.

Rămâne interesant, însă, următorul aspect: în iulie 2015, legiuitorul intervenea și pentru modificarea Ordonanței 31/2002 „privind interzicerea organizațiilor și simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob și a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni contra păcii și omenirii”.

În noua versiune se modifică inclusiv titlul Ordonanței, în sensul că este introdusă și sintagma „organizație cu caracter legionar”. În textul din 2002, această nuanţă nu exista.

Manifestările care fac trimitere la Mișcarea Legionară devin, deci, sancționabile.

Completul de judecată al Tribunalului București care a dat undă verde Partidului Noua Dreaptă nu a luat în considerare acest aspect și nici trecutul organizației.

„Noua Dreaptă a fost organizație naționalist-creștină. Doctrina pe care noi ne-am asumat-o este inspirată din Mihai Eminescu și Dumitru Stăniloae. Nu ne-a putut afecta în niciun fel această lege.

Bineînțeles că nu a existat nicio plângere penală la adresa organizației, nici a partidului, niciun dosar, nicio condamnare, Doamne ferește. Această lege ne privește la fel de mult ca pe dumneavoastră”, a precizat Tudor Ionescu, la solicitarea PressOne.

El adaugă că actualmente, partidul are 25 de filiale ale Asociației Noua Dreaptă, a căror aripă politică o reprezintă.

Referitor la folosirea salutului şi a simbolurilor legionare, precum şi la cultul unor personalități ale Gărzii de Fier, Tudor Ionescu a declarat:

„Crucea maramureșeană rămâne simbolul statutar al Asociației Noua Dreaptă, iar simbolul Partidului Noua Dreaptă e un alt simbol grafic, în care apar inițialele ND.

S-a vorbit de crucea maramureșeană în mod eronat ca fiind un simbol de sorginte legionară. E un simbol ancestral românesc, prezent în mii de mănăstiri și biserici. A fost o lipsă de informare, poate chiar o lipsă de cultură a celor care au vehiculat în spațiul public astfel de idei”.

Se închide cercul eurosceptic

La începutul lui aprilie, Tudor Ionescu și Angel Popescu, președintele filialei Arad a Noii Drepte, s-au întâlnit la Milano cu liderii Nuova Forza Italia, partid de extremă dreaptă care face parte din Alianța pentru Pace și Libertate.

Această Alianţă e o structură transnațională ce reunește partide cu poziţii anti-UE din Belgia, Cehia, Germania, Spania şi Marea Britanie.

În 2015, Nuova Forza Italia a participat, la Sankt Petersburg, la un forum al conservatorilor organizat de partidul Rodina, înființat de fostul viceprim-ministru rus Dimitri Rogozin.

De altfel, presa occidentală vorbeşte despre Alianța pentru Pace și Libertate ca fiind un cap de pod al Rusiei în Europa.

La fel cum, până în 1990, finanţa partide comuniste din Occident, Moscova subminează astăzi comunitatea statelor democratice din UE sprijinind partide şi mişcări naţionaliste, anticapitaliste şi antioccidentale.