Îmi iubesc țara pentru că îmi iubesc rădăcinile

La vîrsta de 42 ani e destul de dificil, îmi imaginam, să îmi fac prieteni noi, însă, de curînd, m-am împrietenit cu un tip în vîrstă de 28 de ani, Răzvan, pe care l-am cunoscut prin intermediul unui prieten comun, Bogdan (39), cu care m-am cunoscut în urmă cu doi ani.

Răzvan este matematician, are un IQ de peste 160, scrie poezie și are un umor perfect compatibil cu umorul meu. Cu cîțiva ani în urmă a refuzat o ofertă de la Google America. A preferat să rămînă în România. A dat California pe cartierul Militari din București.

Recent, a trebuit să îmi mut biblioteca dintr-o parte în alta, iar Răzvan s-a oferit să mă ajute. N-a fost doar șoferul dubiței în care am îngrămădit zeci de saci de cărți, ci a și pus osul la cărat. În drum spre casa unde duceam cărțile, am vorbit cu Răzvan despre tot felul de lucruri, dar și despre matematică. Eu am uitat toată matematica pe care am învățat-o în școală, dar încă îmi mai amintesc cîte ceva din Filosofia matematicii, pe care am studiat-o în facultate.

– Știi cum aș preda eu integralele? m-a întrebat Răzvan.
– Cum?
– Mi-aș turna vin într-un pahar și aș scrie pe tablă: Integrală din acest pahar cu vin egal un strugure. Integrala te trimite la rădăcină.

Asta m-a făcut să îmi amintesc de replica Sorei Maria, misionara sfîntă din "La Grande Bellezza", care, la un moment dat, îl întreabă pe scriitorul Jep Gambardella, personajul principal al filmului: "Știi de ce mănînc eu doar rădăcini? Pentru că rădăcinile sînt importante".

Las, pentru moment, rădăcinile la o parte.

Ce-ar trebui să se întîmple ca să ne reîndrăgostim de România? Nu știu exact. A ne reîndrăgosti de România presupune că am fost îndrăgostiți de ea la un moment dat și acum nu mai sîntem. Însă te poți reîndrăgosti și de cineva pe care îl/o iubești. Iubirea ar fi fundalul pe care s-ar putea petrece scena reîndrăgostirii. Iubirea, bănuiesc, e strîns legată de rădăcini, de rădăcinile ca niște constante integrale, ca să zic așa.

Îndrăgostirea și reîndrăgostirea sînt legate de anumite evenimente, întîmplări, gesturi și așa mai departe. Pe 16 noiembrie 2014, de exemplu, România mi-a oferit un motiv serios de a mă reîndrăgosti de ea, după cum, pe 13-15 iunie 1990, m-a făcut să îmi fie rușine de ea. Dincolo de evenimentele majore care ne pot induce o stare de spirit sau alta, importante rămîn rădăcinile. Eu îmi iubesc țara pentru că îmi iubesc rădăcinile.

Limba română este rădăcina tuturor cărților pe care le-am scris. Dragostea este rădăcina familiei pe care o am. Munca este rădăcina tuturor facturilor pe care le plătesc. Prietenia este rădăcina micii Românii unde mă simt acasă.

România în care mi-ar plăcea să trăiesc este țara în care fiecare, de la măturător de stradă la președinte, își face bine treaba în dreptul lui, nescăpînd din vedere binele comun.

Eu nu vreau să mă re-îndrăgostesc de România, vreau să o iubesc. Și o voi iubi atîta vreme cît nu îmi pune în pericol rădăcinile.

La 42 de ani, simt că pot deveni bun prieten chiar și cu propria mea țară.

*

Iulian Tănase este scriitor. Cea mai recentă carte, "Teoria tăcerii".

*

În cadrul campaniei RoÎNDRĂGOSTIREA, mai puteți citi:

Mona Dîrțu: Cinicii câștigă mai puțin

Alin Fumurescu: Reîndrăgostirea de România? O soluție în căutarea unei probleme

Cosmin Perța: Dragostea nu poate fi separată de credință

Andrei Găitănaru: Totul este încă de făcut

Sorin Trâncă: De ce iubim Româniile

Robert Șerban: Vina e la mine

Simona Sora: Ar trebui, probabil, să plec din nou

Radu Vancu: Îndrăgostirea de România. Manual de verificare

Liviu Vânău: Mai cu seamă să fim vii

Ți-a plăcut acest articol?

Atunci vrem să te rugăm ceva.

Dacă subiectele pe care le alegem ți se par relevante, iar stilul nostru nu te agresează, dacă PressOne este o oază de normalitate pentru tine, înseamnă că faci parte dintre acei oameni la care ne gândim în fiecare zi.

Orice donație va fi un semn că munca noastră își atinge scopul. Îți mulțumim.

Donează