De ce merge primarul din Copșa Mică pe jos până la București

Daniel Tudor Mihalache (48 de ani) este primarul din Copșa Mică (județul Sibiu) − în anii ’90, cel mai poluat oraș din țară. Luni, 18 septembrie, Mihalache a plecat pe jos către București, într-un „pelerinaj administrativ”.

Ar vrea să obțină rezilierea unui contract încheiat acum vreo 10 ani între primărie și Ministerul Mediului, contract prin care în oraș urma să fie instalat sistemul de apă și canalizare.

Din 2008 însă, Guvernul n-a mai alocat fonduri pentru finalizarea proiectului, lăsând datoriile și penalitățile în seama administrației locale din Copșa Mică.

Între timp, consumatorii casnici primesc apă menajeră dintr-un baraj inaugurat în 1978, care deservea giganticele uzine Carbosin și Sometra, astăzi închise.

Și dacă, până de curând, oamenii măcar se spălau cu ceea ce curgea de la robinet, acum nici asta nu se mai poate, fiindcă apa este mizerabilă.

Primarul Mihalache susține că Apele Române nu se îngrijesc deloc de calitatea apei provenite din Barajul Ighiș, despre care afirmă că a ajuns „o latrină”.

„Am zis că oricum voiam să fac un pelerinaj și am zis că îl fac în țara mea, pentru motivul ăsta. Unii dansează, alții aleargă pentru balene albastre. Chiar nu contează dacă se întâmplă ceva, dar, pentru mine personal, dacă am mers și am ajuns, va fi o mare reușită”.

Daniel Tudor Mihalache, primarul din Copșa Mică

Primarul din Copșa Mică a plecat spre Capitală cu un rucsac, un baston și-un aparat electronic cu care se apără de câini. Când l-am sunat, luni după-amiază, spunea că mai are de mers circa 2 ore până la Sibiu.

Pe drum, un tirist a tras dreapta și i-a oferit un măr și-o sticlă cu apă. Apoi, o femeie din satul Șeica l-a așteptat să-l îmbărbăteze.

„Cu 11 ani în urmă, România nu putea să adere la Europa dacă nu rezolva problema de mediu, capitolul 22, mi se pare, unde erau două puncte, Copșa Mică și Zlatna. Atunci au propus foarte repede câteva proiecte: apă-canal, managementul deșeurilor și refacerea fațadelor și a zidurilor caselor.

Am reușit să finanțăm refacerea izolațiilor la case și la blocuri, că se trecea prin ele ca prin brânză. Am reușit să implementăm managementul deșeurilor și, în momentul când trebuia să finalizăm și proiectul de apă-canal, s-a schimbat guvernul, în 2008.

Boc a fost Guvernul care ne-a stricat nouă treaba. Când au ajuns la Putere, au zis: − Măi, ce-s cu banii ăștia? − Păi, știți, aderare… − Păi, n-am aderat? − Ba da. − Atunci să fiți sănătoși.

Din momentul ăla, zero.

N-am mai primit nicio alocare, am rugat constructorul să micșoreze ritmul sau să oprească lucrările, dar nu a vrut, fiindcă avea contract și a zis că nu-l privește.

Strânsesem la un moment dat datorii de vreo 2 milioane de euro, din penalități. Abia când a venit Ponta am primit bani pentru datorii, care au mers către constructor. Și ne-am judecat cu el până acum, pentru penalități de întârziere.

Prima tranșă câștigată în instanță de constructor este de 700.000 lei. Noi am chemat în garanție ministerul, am câștigat în prima fază, dar, ulterior, un judecător a decis că e mai ușor să plătească comunitatea, decât un minister, datoriile. Și ni le-au lăsat nouă pe cap”, explică Daniel Mihalache.

Bugetul de investiții al orașului Copșa Mică e de aproximativ 300.000 de euro pe an, iar „prima tranșă de penalități e mai mult de jumătate din bugetul pe un an de zile”.

Și vor urma și altele. Firma româno-italiană care câștigase lucrările cere noi despăgubiri: pentru neîndeplinirea contractului, pentru organizarea șantierului și „tot felu”.

Sca.Mo.Ter. − așa se numește firma − a intrat de atunci în faliment. Consiliul Județean Sibiu s-a înscris la masa credală în speranța că va obține, de la administratorul judiciar din Italia, zeci de mii de lei constând în datorii.

*

Dar datoriile nu sunt singura problemă a comunității din Copșa Mică. Orășelul deține un sistem funcțional de alimentare cu apă, dar aceasta nu e potabilă.

„Apa vine dintr-o rezervă de la Barajul Ighiș, de la Mediaș, dar trece printr-o stație de apă pe care acum am primit-o de la fosta fabrică și care e praf și pulbere. Apa n-a fost niciodată potabilă. Tot timpul a fost apă cu scop menajer, dar nu de băut.

Avem un sistem întreg de fântâni stradale de adâncime, cu pompe, cișmele. Astea sunt controlate, tratate, și apa e bună. Cea din rețea e urâtă, mirositoare, iar în ultima vreme Barajul Ighiș, de unde vine apa, e o latrină.

Apele Române n-au făcut absolut nimic, nici măcar să împrejmuiască zona aceea. Nici Garda de Mediu n-a făcut niciun control.

E plin de pet-uri, sunt case construite de jur împrejur, se fac acolo petreceri de mii de oameni care în mod sigur fac pipi în apă, fiindcă am văzut inclusiv toalete montate pe malul apei. În weekend, oamenii merg acolo la verde, cum se zice”.

Dacă primarul are dreptate, oamenii din Copșa Mică se spală, deci, în apa de îmbăiat a altora.

Dar picătura care a umplut paharul, spune Mihalache, e procesul Primăriei cu Administrația Bazinală de Apă Mureș (care deține Barajul Ighiș).

Prețul apei brute este impus prin Hotărâre de Guvern, de 50 de lei pentru 1000 de metri cubi. Mihalache acuză Administrația Bazinală că vrea să impună un tarif mai mare, ca să poată plăti salariile celor 15 oameni care lucrează la Baraj.

„E ticăloșie, asta e!”, zice el.

În același timp, Ministerul Mediului − care a sistat alocările pentru proiectul de apă-canal din Copșa Mică − amendează lunar Primăria fiindcă nu deține stație de epurare la standarde și deversează apele menajere în râul Târnava.

„Am încercat să trecem proiectul pe POS-ul de Mediu, dar am fost neeligibili fiindcă aveam o dublă finanțare. De un an jumate, încercăm să mutăm proiectul pe bani europeni și nu putem rezilia contractul păgubos cu Ministerul Mediului.

Dacă, după drumul ăsta, doamna ministru (Grațiela Gavrilescu − n.r.) îmi reziliază contractul, ne vom descurca. Noi, dacă aveam posibilitatea să împrumutăm bani din bancă, nu ne mai legam de minister”, adaugă primarul.

*

Daniel Mihalache e membru PNL și se află la al patrulea mandat de primar. El estimează că va ajunge la București pe 29 septembrie. Până atunci, ține legătura cu comunitatea din Copșa Mică pe o pagină de Facebook denumită El Camino – Pelerinajul de București.