Incredibilii 2: ecranul e o armă de distragere în masă

În "Incredibilii 2", centrul de greutate al acțiunii se mută pe Helen Parr (Fata Elastică).

The Incredibles 2 (2018), animație, aventură. Regia și scenariul: Brad Bird; imaginea: Mahyar Abousaeedi, Erik Smitt; muzica: Michael Giacchino; voci: Craig T. Nelson, Holly Hunter, Samuel L. Jackson, Sarah Vowell, Catherine Keener, Isabella Rosesellini.

*

"Și-n timp ce [Fata Elastică] își amână înfrângerea, voi ronțăiți chipsuri și o priviți cum rezolvă probleme de care voi sunteți prea leneși să vă ocupați".

Așa decolează Incredibilii 2: dintr-o simplă și așteptată animație pentru familie, spre o dimensiune critică și auto-ironică, în care se ciocnesc rolurile sociale, corupția politică, manipularea media și sclavia digitală.

Cu două Oscaruri în buzunar și o foarte importantă nominalizare la categoria "cel mai bun scenariu original" (unde animațiile ajung rareori), povestea familiei Parr (Bob – Domnul Fantastic, Helen – Fata Elastică, Violet, Dash și Jack Jack) revine după 14 ani cu o continuare care, în mod normal, se va afla anul viitor printre favoritele Academiei Americane de Film, pe culoarul de lângă Insula câinilor (regia: Wes Anderson).

La fel ca atâtea producții recente cu super-eroi, Incredibilii 2 încearcă să-și cimenteze intriga pe imaginea scindată a ființei cu puteri neobișnuite, care e deopotrivă adorată și temută, salvatoare și distrugătoare, iar, peste toate, o armă periculoasă, mai ales în mâinile răufăcătorilor.

Ținta, de această dată, e Fata Elastică, momită să-i lase singuri pe Domnul Incredibil și pe cei trei copii ai lor, pentru a reabilita imaginea super-eroilor.

Oferta vine din partea fraților Winston și Evelyn Deavor, moștenitorii unui imperiu media, și e vândută drept unică soluție pentru readucerea celor cu super-puteri în legalitate.

Totul e comunicare, iar cine "vinde" imaginea este cel care creează percepțiile. Acesta este discursul despre manipulare celor doi frați.

În timp ce Helen salvează lumea, savurând fiecare moment ca glazura de pe doboșul crizei vârstei de mijloc, Bob descoperă eroismul de a fi tată cotidian: își bate capul cu temele la mate, calmează tsunami-ul primului eșec amoros al fiicei și stă cu ochii pe un super-bebeluș care încă nu și-a stabilizat super-puterile.

Pe acest schelet de poveste cam prăfuit, lucrurile iau o întorsătură interesantă odată cu apariția personajului negativ, pururi tânăr și înveșmântat în latex.

Screen Slaver, eroul negativ cu bătaie pe viața digitală.

Screen Slaver livrează emfatic un discurs care mestecă morala de tip Black Mirror și o face digerabilă pentru un public mult mai larg: trăim – odată cu personajele – într-un peisaj în care ecranul e doar o armă de distragere în masă, în care uităm să existăm în realitate și locuim fantastic în lumi cu super-eroi fiindcă suntem prea slabi pentru a ne duce propriile războaie.

În această lume de "dependenți", arma villain-ului se află chiar în doza pe care o consumă victimele: ecranul.

Punctul vulnerabil al Incredibililor și al prietenilor lor îl reprezintă încrederea nefondată − pe care adevăratul erou negativ, ascuns sub costumul lui Screen Slaver, o demontează spre final: manipularea se cimentează pe încredere.

De aceea, într-o scenă care anticipează morala filmului, Fata Elastică și Evelyn rostogolesc ocheade spre feminismul naiv și spre critica rolurilor sociale ale fiecărui gen ("cea care creează și cel care vinde"), și-și consolidează o frăție feminină matură, neobișnuită în animațiile americane.

Cu toate acestea, glorificarea lui Incredibles 2 ca mare victorie a feminismului acasă la Disney ar trebui pusă sub semnul întrebării, din moment ce mesajul devine destul de ambiguu spre final.

Prințesele domnului Disney

Cum construcția de stereotipuri feminine în universul Disney a fost ținta criticilor întemeiate în ultimele decenii, studioul vânzând cu predilecție povești populare ale domnițelor la ananghie (Albă ca Zăpada, Frumoasa din Pădurea Adormită, Cenușăreasa, Anastasia, Rapunzel etc), apariția unor personaje feminine care nu mai intră în tipologia prințesei (Elsa – Regatul de gheață, Merida – Neînfricata sau Vaiana) a fost celebrată ca o victorie asupra patriarhatului.

Acum, ea este folosită ca element de marketing pentru producțiile celebrelor studiouri, ca în trailer-ul pentru Ralph Breaks the Internet.

*

Offscreen

Cu Globul de Cristal de la Karlovy Vary și cu o temă inconfortabilă pentru unii, "Îmi este indiferent dacă în istorie vom intra ca barbari", cel mai recent film al lui Radu Jude, va încinge cu siguranță cinematografele românești din 28 septembrie.

Aplaudat la nivel internațional pentru maniera în care problematizează negarea Holocaustului în România, filmul vine să completeze tema care traversează ca un fir roșu cele două producții anterioare ale regizorului, Inimi cicatrizate și Țara moartă.

Odată cu sfârșitul verii, se apropie și premierele de la Cannes. A Prayer Before Dawn, adaptarea volumului non-ficțional al lui Billy Moore, fost deținut în pușcăriile din Thailanda, va fi lansat internațional înainte de jumătatea lunii august.

Prizonier într-un spațiu infernal, Moore − interpretat de Joe Cole (Peaky Blinders) − trebuie să-și folosească pumnii pentru a supraviețui. Pelicula este catalogată de critici ca brutală și fascinantă în același timp.

Primul trailer pentru Aquaman, ieșit la suprafață la comic-con-ul de la San Diego, pompează testosteron într-unul dintre cei mai ridiculizați super-eroi.

Jason Momoa (Khal Drogo din Game of Thrones) își pune din nou fizicul la bătaie pentru a masculiniza un personaj care a debutat în anii '40 în categoria "bărbați în izmene", fiindcă super-puterile acestei împreunări dintre un om și o zeiță a mării au fost de multe ori subiect de glume.

Ce-i drept, dacă nu lucrează într-un acvariu sau la raionul de pește, cine are nevoie să stea la o poveste cu carașii și să pună șaua pe delfini sau căluți de mare?

Noua variantă de Aquaman și-a făcut deja încălzirea în Batman vs. Superman: Dawn of Justice și în Justice League, iar solo-ul care va fi lansat înainte de Crăciun este testul pentru viitoarele sale apariții în universul DC Comics.

Ți-a plăcut acest articol?

Atunci vrem să te rugăm ceva.

Dacă subiectele pe care le alegem ți se par relevante, iar stilul nostru nu te agresează, dacă PressOne este o oază de normalitate pentru tine, înseamnă că faci parte dintre acei oameni la care ne gândim în fiecare zi.

Orice donație va fi un semn că munca noastră își atinge scopul. Îți mulțumim.

Donează