Ce opțiuni au refugiații ucraineni care vor să învețe limba română?

Fie că au ales să se înscrie ca audienți în școlile românești, fie să urmeze în continuare curricula ucraineană, online sau în școli-insulă (clase unde predau profesori ucraineni, găzduite de ONG-uri sau instituții de învățământ), cea mai mare provocare în integrarea ucrainenilor care au rămas în România rămâne bariera lingvistică, după cum arăta PressOne într-un material din aprilie. 

Atât pentru ei, în perspectiva unui nou an școlar, cât și pentru orice ucrainean care se află în România (mai ales pentru cei fără cunoștințe de engleză), participarea la cursuri de limba română ar putea însemna un pas important către incluziune și independență față de asistența oferită de stat sau de ONG-uri. 

Cine și cum acoperă această nevoie? Răspunsul se află undeva între încercarea statului de a încropi un plan de măsuri de integrare funcțional și eforturile ONG-urilor de a livra, punctual, soluții între timp. 

Programul de integrare IGI: asistență socială de la Poliție 

România nu are o strategie pentru integrarea străinilor cărora le acordă o formă de protecție sau ședere legală. Însă subiectul nu este cu totul ocolit, ci mai degrabă inclus într-o strategie mai largă privind imigrația, explică Comisia Europeană.

Avem, totuși, o „lege a integrării”, Ordonanța Guvernului nr. 44/2004, care asigură beneficiarilor de protecție internațională și subsidiară accesul la drepturi precum angajare, locuință, asistență medicală și socială și educație – inclusiv cursuri de inițiere în limba română. Măsurile practice în sensul asigurării acestor drepturi sunt reunite în Programul de Integrare elaborat de Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI).

„Integrarea socială a străinilor care au dobândit un drept de şedere în România, precum şi a cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene şi Spaţiului Economic European și a cetățenilor Confederației Elvețiene, se realizează prin participarea, la cerere, la activităţi de acomodare culturală, consiliere şi învăţare a limbii române”, se arată pe site-ul instituției.

Pentru a înțelege cum funcționează și cât de eficient este programul de integrare elaborat de IGI, PressOne a stat de vorbă cu mai mulți reprezentanți ai ONG-urilor din România care oferă asistență pentru refugiați.

În cadrul programului, explică ei, Poliția Română face asistență socială. Există ofițeri de integrare care au, practic, atribuțiile unui asistent social. Ei sunt cei care propun un plan de intervenție, un document în care sunt elaborați câțiva pași pe care străinii care au primit statut de refugiat sau protecție subsidiară trebuie să-i facă în România.

„Sunt mai multe măsuri, printre care, cei de la Poliție fac… asistență socială. Ei au la Poliție ofițeri de integrare, ofițeri asistenți sociali. Ceea ce e foarte interesant. Acești ofițeri de integrare propun un plan de intervenție, care iar, e un document al asistentului social, în care propun câțiva pași pe care străinii care au primit statut de refugiat sau protecție subsidiară trebuie să-i facă în România. 

„Să meargă la școală copiii, să se înscrie la medicul de familie, să-și caute de lucru. Și dacă fac lucrurile astea au două beneficii. Unu, că primesc niște bani din partea statului (n.r. 568 de lei/persoană, acordat pe o perioadă de maxim 12 luni). Al doilea beneficiu este că, dacă termină programul de integrare care poate dura un an și jumătate, ei pot să ceară rezidență pe termen lung, care e primul pas în obținerea cetățeniei, după patru ani versus cinci ani în mod normal”, explică Flavius Ilioni, fondatorul LOGS-Grup de Inițiative Sociale.

În cadrul programului elaborat de IGI, Ministerul Educației, prin Inspectoratele Școlare Județene, organizează, atât pentru adulții înscriși în program cât și pentru minori, în vederea înscrierii în sistemul public de educație, un curs gratuit și intensiv de limbă română, care se desfăşoară pe parcursul anului şcolar, 3 zile pe săptămână.

Inițiere în limba română, „pe unde se poate și pe unde există cereri”

Pe hârtie, sună bine. În practică, ONG-știi cu care a discutat PressOne susțin că sistemul propus în programul IGI nu era sustenabil nici măcar înainte de 2022, pentru acei puțini refugiați care veneau în România.

Profesorii care ar trebui să predea aceste cursuri sunt profesori de limba română din școli, care nu au avut parte de pregătire pentru a o preda unor străini. Iar numărul de ore prevăzut în program, șase pe săptămână, e insuficient, susține fondatorul LOGS:

„Imaginați-vă că vine cineva din Afganistan fără școală, o doamnă în vârstă. Nu va învăța decât intensiv limba română, pe modelul german, unde fac 6 ore pe zi timp de 6 luni. Deci în opinia mea, aceste cursuri de limba română din programul de integrare ar putea fi super îmbunătățite. În niciun caz nu erau suficiente nici înainte.”

Clasele de inițiere în limba română au fost gândite pentru 15-20 de cursanți – solicitanți de azil înscriși în programul de integrare. Dacă sunt mai puțini, organizarea cursului rămâne la voința Inspectoratului.

„Cursurile de limba română se fac de către ISJ pe unde se poate și pe unde există cereri și e un cerc vicios. Dacă n-avem cereri, nu se face limba română. Nu se face limba română pentru că oamenii nu știu că se face limba română”, explică Flavius Ilioni.

Înainte de războiul din Ucraina, cererea de cursuri de inițiere în limba română era relativ redusă. Însă după februarie 2022, România s-a trezit cu o cerere mult prea mare pentru infrastructura ei în acest domeniu. 

Program de integrare 2.0

În România se află, în acest moment, peste 46.000 de ucraineni care beneficiază de protecție temporară până în martie 2023, cu posibilitate de extindere încă un an. Sunt, deci, zeci de mii de persoane care s-ar putea înscrie într-un program de integrare. Numai că nu o pot face. 

„Refugiații din Ucraina care beneficiază de acea viză umanitară de protecție nu fac obiectul programului de integrare. Și acesta e un minus. Dacă ar fi cerut azil, dacă ar fi cerut protecție din partea statului atunci ar fi fost în acel program de integrare, ar fi primit și niște bani și ar fi putut participa la acele cursuri de limba română gratuite”, explică Flavius Ilioni.

Programul de integrare elaborat de IGI se adresează exclusiv beneficiarilor de azil sau de protecție subsidiară.

Pentru cetățenii ucraineni, care beneficiază de protecția temporară introdusă în contextul războiului printr-o directivă UE, Guvernul României a adoptat la începutul lunii iulie un „Plan de măsuri privind protecția și integrarea persoanelor strămutate din Ucraina”.

E tot un program de integrare, dar versiunea 2.0: Are măsuri mai curajoase și țintite în domenii precum locuire și angajare și se apleacă și asupra unora noi, cum ar fi prevenirea riscurilor de abuz și exploatare. Include și cursuri de limba română, dar de data aceasta, intensive.

„La nivelul fiecărui județ există profesori care fac acest lucru”

Ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, promitea în aprilie că „acordă o importanță deosebită” nevoii de cursuri de limbă română a elevilor ucraineni. Ba mai mult, anunța că au fost identificați deja profesori care să le poată susține. 

Consilierul său, Radu Szekely, ne spunea atunci că Ministerul Educației lucrează la o ordonanță de urgență care să stabilească grupe de adaptare. La acel moment,preciza consilierul, nu exista reglementarea legală pentru cursuri de limba română pentru elevii ucraineni.

„Sperăm să înceapă (n.r. cursurile de limba română) până la finalul anului școlar, dar ne dorim ca pe perioada verii să existe școli de vară pentru copii ucraineni care se stabilesc în România pe termen mediu sau lung și vor să învețe pentru că din toamnă vor continua școlarizarea în România”, spunea la PressOne consilierul Radu Szekely. 

Anul școlar s-a încheiat, cursurile de limba română n-au început și Ministerul nu a organizat școli de vară. Însă ordonanța de urgență a fost spartă în trei ordine de ministru care vin în siajul planului de măsuri interministerial și care se află în curs de avizare, ne anunță acum secretarul de stat din Ministerul Educației, Florian Lixandru. 

Trei ordine de ministru pentru trei tipuri de cursuri – unul pentru adulți, unul pentru elevi și unul pentru certificare, organizate cu aceleași resurse ca și cursul din programul IGI, doar că pe timp de vară.

„Noi avem un program pentru învățarea limbii române pentru refugiați, dar acel program este gândit în decursul unui an școlar. A trebuit să regândim programul ca să putem furniza aceste programe de pregătire într-o perioadă mai scurtă de timp, practic o pregătire intensivă a copiilor în șase săptămâni astfel încât aceștia să dobândească niște competențe minime de comunicare, să poată fi integrați în comunitățile școlare.”, explică Florian Lixandru.

Întrebat de PressOne dacă au fost identificați, la nivelul inspectoratelor școlare județene (ISJ), profesorii care vor preda aceste cursuri, Florian Lixandru răspunde:

„Acești profesori există la nivelul Inspectoratelor Școlare deoarece noi deja furnizăm astfel de programe. În fiecare an se furnizează la solicitarea IGI, organizăm astfel de cursuri de pregătire. La nivelul fiecărui județ există profesori care fac acest lucru, plătiți de inspectorate.”

„Nu a existat cerere”

PressOne a încercat să contacteze câteva Inspectorate Școlare Județene pentru a verifica afirmația secretarului de stat. Au răspuns doar trei: Cluj, Giurgiu și Galați.

Întrebarea a fost simplă: Poate Inspectoratul Școlar să asigure pe parcursul anului școlar, la solicitarea IGI, cursuri de inițiere în limba română pentru refugiați?

„Da, da, da, eu știu ceva de subiectul acesta… Concret nu, nu ne-a mai solicitat nimeni până acum. Care ar fi timpul pe care îl am la dispoziție ca să vă răspund?”, a răspuns inițial reprezentantul ISJ Giurgiu.

O zi mai târziu a venit și răspunsul: există profesorii care pot ține cursul, pot fi date și nume. Au existat, într-adevăr și cursanți, însă cu câțiva ani în urmă.

La ISJ Cluj a fost nevoie de mai multe clarificări:

Reprezentant ISJ Cluj: A fost un astfel de program în primăvara acestui an în parteneriat cu Facultatea de Litere, UBB, catedra de ucraineană. Pentru învățarea limbii ucrainene sau pentru a limbii române? La ce vă refereați?

Rep.: Mă refer la un program de integrare elaborat de IGI, în cadrul căruia ISJ organizează un curs gratuit de inițiere în limba română.

Reprezentant ISJ Cluj: …Așa. Această informație de unde o aveți? De la Inspectoratul pentru Imigrări?

Rep.: Da.

Reprezentant ISJ Cluj: Puteți să-mi trimiteți și mie pe mail aceste documente?

Pentru că dacă spuneți că așa este, înseamnă că se află în vedere un astfel de program. Și trebuie să verific dacă a existat o adresă comunicată instituției noastre pentru a fi inițiate aceste cursuri. Probabil că este o inițiativă și urmează să fie pusă pe rol la începutul anului școlar.”

Am trimis, pe mail, link-uri către ordonanța de urgență din 2004, detaliile programului de pe site-ul IGI și am adresat aceeași întrebare. ISJ Cluj a evitat-o și a făcut referire la aceleași cursuri organizate de Universitatea Babeș-Bolyai în primăvara acestui an, invocate și la telefon.

Doar reprezentantul ISJ Galați a știut de la început la ce ne referim și a răspuns ferm: „Sigur că da, chiar avem! Un centru unde se fac cursuri pentru imigranți este la Liceul Teoretic Dunărea.”

Nu e dificil de înțeles confuzia pe care subiectul cursurilor de limba română pentru refugiați l-a stârnit la cele două inspectorate. Și la nivel central par să existe dezacorduri. Secretarul de stat Florian Lixandru a lăsat de înțeles, în conversația telefonică cu reporterul PressOne, că elevii ucraineni puteau beneficia de aceste cursuri de inițiere în timpul anului școlar, chiar dacă aveau protecție temporară, nu azil. 

Același lucru se poate înțelege și din informațiile de pe site-ul IGI: „Străinii care au obţinut o formă de protecţie în România au acces la toate formele de învăţământ în aceleaşi condiţii stabilite de lege pentru cetăţenii români. În vederea înscrierii în anul de studiu corespunzător cunoştinţelor deţinute, inspectoratele şcolare organizează pentru minori un curs gratuit de iniţiere în limba română. ”

Atunci cum de elevii ucraineni nu au participat la aceste cursuri de limba română în timpul anului școlar, dacă o puteau face?

Răspunsul lui Florian Lixandru a fost simplu. Și surprinzător: nu a existat cerere pentru că mulți speră și vor să se întoarcă în Ucraina.

Cererea există, dar nu o acoperă Ministerul Educației

„Acesta este principala noastră nevoie: avem nevoie de cursuri de limba română. Și este greu. Sunt mulți voluntari care vor să ajute, dar copiii au nevoie de cadre didactice. În plus, ei pot veni poate o dată pe săptămână, iar noi avem avem peste 200 de copii”, spunea în aprilie, pentru PressOne, Anastasiia Konovalova, o profesoară din Odesa care a pus pe picioare o școală primară pentru copii ucraineni într-un liceu din București.

Trei luni mai târiu, școala Anastasiiei a ajuns la 350 de elevi, găzduiți în două locații, și funcționează acum ca școală de vară. N-au primit vești de la Minister legat de organizarea unor cursuri de limba română sau școli de vară, dar au găsit doi profesori, plătiți de ONG-uri, care să-i învețe pe copiii ucraineni limba română. Însă ei sunt în continuare izolați de copiii români de vârsta lor:

„Interacțiunea e o problemă. Cea mai bună integrare de până acum s-a întâmplat pe terenul de fotbal, însă nu toți copiii joacă fotbal. În afară de asta, nu există prea multă interacțiune, dar lucrăm la asta”, spune Anastasiia.

Până ca planurile Ministerului Educației să ajungă de pe hârtie în realitate, nevoia de cursuri de limba română pentru refugiații ucraineni e suplinită prin inițiative locale. ONG-uri, biblioteci și universități din diferite locuri din țară organizează, deja, cursuri de limbă și tabere de vară pentru copii. 

La Timișoara, LOGS a implementat deja propriul program de integrare, spune Flavius Ilioni:

„Oamenii vin, îi înscriem, le evaluăm nevoile și începem să acoperim din ele ce putem. Le dăm bani, vin la cursuri de română, facem terapie, le căutăm locuri de muncă, îi ducem la medic. Acum facem înregistrări din nou și nu avem locuri destule câți oameni vin și care au nevoie de ajutor. 

În general, nu putem vorbi că oamenii se întorc. Și dacă se întorc și rămân doar o sută de ucraineni în fiecare oraș, oamenii ăștia trebuie să fie ajutați. Ei nu pot să intre pe fluxul normal pentru români, că la noi asistența socială e cum e și pentru români, darămite pentru cineva care nu știe limba, care nu știe cum funcționează.” 

„Nu ne putem spăla pe mâini că vor pleca.”

Potrivit informațiilor transmise de IGI la solicitarea PressOne, până pe 10 iulie, în România au fost acordate 46.128 de permise privind protecția temporară pentru ucraineni. 

Numărul exact de copii ucraineni care se află în România nu e cunoscut, dar Guvernul estimează că ar fi 40.000. Dintre aceștia, 2.577 erau înscriși, la finalul anului școlar, în sistemul public de educație. 

 „Plan de măsuri privind protecția și integrarea persoanelor strămutate din Ucraina” adoptat de Guvern la 1 iulie, valorează aproximativ 196 de milioane de euro, din care mare parte vor fi decontate din fonduri europene. Restul va fi suportat de la bugetul de stat.

Acest material face parte dintr-o serie de articole susținută de Asociația Zi de Bine, care urmărește să documenteze provocările întâmpinate de refugiații ucraineni în România, dezinformarea cu privire la acest fenomen, dar și soluțiile de integrare pe termen lung sau modelele punctuale de succes.