Cât de fezabil este un TGV între Cluj și Budapesta: "O fantezie"

Ideea construirii unei linii feroviare de mare viteză (TGV) între Budapesta și Cluj-Napoca, lansată de ministrul ungar al afacerilor externe, Péter Szijjártó, este considerată mai degrabă o declarație electorală de către specialiștii consultați de PressOne.

Pentru a aprecia fezabilitatea și oportunitatea acestei propuneri, i-am contactat pe fostul președinte Traian Băsescu, pe Dan Marian Costescu, fost director general al Căilor Ferate Române, și pe profesorul universitar Gavril Köllő, care a fost responsabilul grupului de discipline "Căi ferate" la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca.

"Vitezele scad în toată Europa"

Dan Marian Costescu, care a fost și ministru al Transporturilor în guvernul Cioloș, s-a arătat sceptic în privința realizării acestui proiect.

"Nu știu ce înseamnă «mare viteză» în concepția lor. À la carte, asta înseamnă peste 250 de kilometri pe oră.

Mie mi se pare genul de declarație care face valuri ca să rezolve o problemă. Poate să mai atenueze imaginea de izolare pe care o are Ungaria în ultimul timp.

O linie de mare viteză e binevenită întotdeauna, dar, repet, trebuie să vedem unde o definim, unde o ancorăm tehnic, pentru că vitezele scad în toată Europa".

Fostul ministru spune că tehnica feroviară de mare viteză s-a dezvoltat ca o competiție între inginerii francezi și cei nemți:

"Țările erau foarte bogate și au suportat aceste investiții, dar, când au tras linie, aveau dubii că viteza la care s-au dus, peste 500 de kilometri pe oră în probe și 300 de kilometri pe oră în exploatare comercială, ar fi o treabă rentabilă, care chiar să-ți împingă economia în față.

Într-o țară cu relief ca al nostru, se pune problema ce înseamnă linie de mare viteză și ce beneficii îți aduce ea, în afară de declarațiile politice pe care le uităm după o săptămână.

Franța și Germania analizează posibilitatea reducerii vitezei acestor trenuri, de la vitezele comerciale de 250 de kilometri pe oră, până pe la 180-160 de kilometri pe oră", ne-a declarat Dan Marian Costescu.

Prima linie TGV din Franța împlinește 37 de ani

TGV (acronimul expresiei franțuzești "train à grande vitesse") reprezintă o linie ferată electrică pe care se poate călători la viteze foarte mari și este marcă înregistrată a Căilor Ferate Franceze.

Prima astfel de linie a fost inaugurată în 1981, după 5 ani de la aprobarea proiectului, și unește orașele Paris și Lyon.

TGV-ul deservește, în acest moment, peste 150 de stații în Franța și mai mult de 30 în țările limitrofe.

Franța are în construcție patru noi linii de TGV, însumând 671 de kilometri. Valoarea investițiilor depășește 14 miliarde de euro.

Tren de pe linia de mare viteză Paris-Lyon. Sursa foto: Wikimedia

"Până nu terminăm coridorul IV rutier, nu putem să avem alte priorități"

Amuzat, senatorul Traian Băsescu, care a fost de trei ori ministru al Transporturilor, a catalogat ideea TGV-ului drept "declarații electorale", făcând aluzie la faptul că în Ungaria vor avea loc alegeri în luna aprilie.

"Mare inițiativă, ce să spun! Teoretic, nu este imposibil. Ar fi și bani de finanțare pentru asta, din planul Juncker.

Dar noi nu avem terminat coridorul IV paneuropean, ca să o luăm așa. Vorbim despre tronsonul Pitești – Vâlcea – Sibiu.

Deci, până când nu terminăm coridorul ăsta, noi nu putem să avem alte priorități. Coridorul IV paneuropean ne leagă de Budapesta și de Europa pe cale rutieră.

Deci, cred că este vorba despre o declarație politică, în primul rând. Am convingerea că, dacă ne apucam de coridorul IV european, eram mai realiști. Sunt declarații electorale de ambele părți", a declarat Traian Băsescu pentru PressOne.

Harta liniilor TGV din Europa. Sursa foto: projectmapping.co.uk

"Ar trebui reconstruită întreaga linie"

Profesorul universitar Gavril Köllő, care a fost responsabilul grupului de discipline "Căi ferate" la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, spune că un TGV între Cluj-Napoca și Budapesta este "o fantezie".

"Trenurile de mare viteză există doar în Europa vestică, în Orientul îndepărtat și încă în câteva locuri din lume.

Pentru ca să existe un TGV între Cluj și Budapesta, întreaga linie ar trebui reconstruită, or eu nu cred că are cineva banii pentru așa ceva.

Ar presupune niște costuri enorm de mari. În Ungaria, până la graniță, problema ar fi mai ușoară, pentru că e câmpie.

Dar pe partea noastră, linia de la Oradea la Cluj a fost lăsată în paragină de 25 de ani. Ce TGV, când noi facem 2-3 ore până la Oradea?

Deci, ar trebui reconstruită întreaga linie. Eu zic că este o fantezie, o poveste. Știți cum e? Ca metroul de la Cluj. În campanie poți să spui orice. Și vor apărea alte și alte prostii în această perioadă", a comentat profesorul Gavril Köllő, acum pensionar.

Imagine de la o întâlnire de anul trecut a miniștrilor de Externe român și maghiar. Foto: MTI

Ideea construirii unei linii de TGV între Budapesta și Cluj-Napoca a fost lansată de ministrul ungar al afacerilor externe și comerțului exterior, Péter Szijjártó, după întâlnirea de la București de luni, 5 februarie, cu ministrul român de Externe, Teodor Meleșcanu.

Szijjártó a anunțat, printr-un comunicat de presă, că guvernul ungar a aprobat un buget de un miliard de forinți (circa 3,2 milioane de euro) pentru întocmirea unui studiu de fezabilitate referitor la o linie de TGV între cele două orașe.

În același comunicat se mai spune că Ungaria va cumpăra gaz natural din România începând din 2020.