Când politica e o cursă de la rectorat la partid

Rectorii unor mari universități din țară consideră că acest statut academic ar trebui să le ofere un loc de drept în Parlament, așa cum era prevăzut în Constituția din 1923.

Reacția lor, solicitată de PressOne, vine după recentele declarații ale ministrului Educației, Mircea Dumitru, care și-a exprimat dezaprobarea față de posibilitatea de a deține simultan poziția de rector și o funcție politică. Ministrul a amintit că, la un moment dat, a existat o asemenea interdicție în Legea Educației, dar aceasta a fost înlăturată.

PressOne vă prezintă argumentele unei dezbateri cu istorie complicată, în paralel cu mecanismul prin care politicul dictează în lumea universitară: manipularea legilor pentru evitarea formală a conflictului de interese.

*

Ministrul Educației, Mircea Dumitru (foto), a reluat, la finalul lunii iulie, tema incompatibilității între funcțiile politice și posturile de conducere din cadrul universităților.

„Eu cred că este profund nociv ca, în conducerea unei universități, cel puțin rectorul, să spunem, dacă nu chiar și ceilalți din administrația centrală să aibă funcții politice importante, să fie politicieni activi.

Nu doar că este o invitație permanentă la coruperea sistemului, dar pur și simplu nu ai timp să faci serios și activitate politică în Parlament sau în partid, și să fii și profesor care conduce o universitate sau are doctoranzi și așa mai departe.

Cineva care deține o funcție politică importantă inevitabil va transforma universitatea într-o cutie de rezonanță a anumitor idei politice. Acest lucru va împiedica universitatea să funcționeze ca un mediu în care ideile să fie prezentate, examinate și criticate în mod obiectiv”, a comentat recent Mircea Dumitru, la Digi 24.

Contactat de PressOne pentru a comenta această idee, fostul ministru al Educației Mircea Miclea (foto) a explicat că declarațiile vin în contextul luptei politicienilor pentru controlul universităților.

„Majoritatea rectorilor, mai ales de la universitățile mai mici, sunt înregimentați politic și mai ales în PSD. Amploarea fenomenului este foarte ușor de intuit dacă ne uităm la rezoluțiile Consiliului Național al Rectorilor, care urmăresc această direcție politică. Chiar dacă nu sunt neapărat membri de partid, rectorii influențează astfel politicile de la nivel național”, a declarat profesorul Mircea Miclea, care a fost ministru al Educației în perioada decembrie 2004 – octombrie 2005, din partea Partidului Democrat (PD).

*

Ecaterina Andronescu a modificat legea ca să scape de Curtea Supremă

Încă din 2009, Asociația Profesională pentru Educație și Cercetare EDU CER a semnalat, în baza Legii 161/2003, incompatibilitatea unor deputați și senatori cu funcția de rector pe care aceștia o dețineau la universități de top din țară.

În februarie 2011, Legea Educației (elaborată în mandatul de ministru al lui Daniel Funeriu) a clarificat subiectul:

„Persoanele care ocupă o funcție de conducere sau de demnitate publică nu pot exercita funcția de rector pe perioada îndeplinirii mandatului. Funcția de rector este incompatibilă cu deținerea de funcții de conducere în cadrul unui partid politic, pe perioada exercitării mandatului”.

Acest articol de lege a afectat câțiva politicieni influenți, precum Ecaterina Andronescu, senator și vicepreședinte al PSD, care era rector al Universității Politehnica din București.

Sub incidența legii au mai intrat senatorul PSD Florian Popa, care era rector al Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București, deputatul PDL Iosif Ștefan Drăgulescu – rector al UMF „Victor Babeș” din Timișoara, și senatorul PNL Nicolae Robu, care era rector al Universității Politehnica din Timișoara. (Robu e actualul primar al Timișoarei.)

Agenția Națională de Integritate (ANI) a constatat că toți cei patru rectori se aflau în situație de incompatibilitate, iar contestațiile depuse în instanță de Ecaterina Andronescu și Nicolae Robu au fost respinse.

Până la sfârșitul anului însă, articolul de Lege invocat de ANI a fost abrogat de Guvernul Ponta, la inițiativa ministerului de resort, condus tocmai de către unul dintre cei vizați: Ecaterina Andronescu.

Ulterior, Curtea Supremă a desființat și dosarul de incompatibilitate al ANI, care nu mai avea bază.

Contactată de PressOne, Ecaterina Andronescu nu a dorit să comenteze pe acest subiect: „Sunt în mașină și mă apropii de o intersecție. N-aș vrea să rămân fără permis”. Ulterior, nu a mai răspuns la telefon.

*

Fostul ministru Sorin Cîmpeanu (foto), acum președinte al Consiliului Național al Rectorilor (CNR) și membru al Alianței Liberalilor și Democraților din România (ALDE), nu a dorit să comenteze spusele lui Mircea Miclea.

El a precizat însă că nu este de acord cu punctul de vedere al ministrului Mircea Dumitru.

„Există o speranță generală de profesionalizare a Parlamentului și cred că rectorii își pot aduce aportul”, a declarat Cîmpeanu pentru PressOne.

Dar el nu este nici pe departe singurul rector care are culoare politică.

*

Cîmpeanu, rector și candidat ALDE

Sorin Cîmpeanu este, din 2012, rector al Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București. În 2013, a preluat de la Ecaterina Andronescu funcția de vicepreședinte al Consiliului Național al Rectorilor.

Mai mult, la finalul lui 2014 i-a urmat lui Remus Pricopie în funcția de ministru al Educației, fiind susținut de Partidul Conservator, înființat de Dan Voiculescu. Cîmpeanu este și membru al Academiei de Științe ale Securității Naționale (ASSN).

La alegerile locale din acest an, a candidat pe listele ALDE pentru a face parte din Consiliul General al municipiului București, dar nu a obținut numărul necesar de voturi. Urmează să candideze și la alegerile parlamentare din toamnă, pe listele aceluiași partid.

*

Mihnea Costoiu, Marinel Pirtea sau Cornel Panait sunt alți conducători de universități cu funcții politice. Ei nu consideră că implicarea politică aduce dezavantaje lumii universitare.

Mihnea Costoiu (foto) este senator PSD și rector al Universității Politehnica din București.

A câștigat al doilea mandat de rector în martie, fiind singurul candidat.

Costoiu consideră greșită opinia actualului ministru al Educației, în privința incompatibilității funcției de rector cu cele politice.

El opinează, la fel ca Sorin Cîmpeanu, că Parlamentul are nevoie de profesionalizare și că un exemplu de bună practică îl reprezintă Constituția din 1923.

„Dacă faptul că Iorga (Nicolae Iorga – n.r.) sau Maiorescu (Titu Maiorescu – n.r.), președinți ai Parlamentului și miniștri, au fost și rectori este de dezaprobat, atunci dezaprob și eu, fără să fac o comparație între mine și ei.

Tot timpul facem referire la România interbelică, dar atunci rectorii erau membri de drept în Parlament. Dacă vrem ca intelectualii să se implice în politică, trebuie să-i încurajăm să facă asta. Eu susțin ideea din 1923, ca rectorii să devină automat membri ai Parlamentului. Eu, unul, aș vrea să avem măcar 20 de rectori în Parlament”, a comentat Mihnea Costoiu.

Rugat să comenteze afirmațiile fostului ministru Mircea Miclea, Costoiu consideră că acestea reprezintă pure atacuri politice:

„Ce vrea domnul Miclea e singurul lucru bun, altceva nu acceptă. El nu a condus niciodată o universitate și nu înțelege. Sunt acuzații politice fără fond. Rector și membru al Parlamentului a fost și domnul Nicolae Robu. Ce înseamnă asta, că Timișoara era fief PNL?!”

*

Triunghiul Andronescu-Costoiu-Pricopie

În 2012, Mihnea Costoiu a preluat rectoratul Universității Politehnica din București de la Ecaterina Andronescu, care se aflase timp de opt ani la conducerea instituției. Ea a renunțat la funcție în contextul deciziei de incompatibilitate emise de ANI.

Mihnea Costoiu este unul dintre oamenii de încredere ai Ecaterinei Andronescu. În primul ei mandat la Educație (2001-2004), Costoiu a fost secretar general în cadrul ministerului.

După ce PSD a pierdut puterea, Andronescu l-a luat sub umbrela Universității Politehnica, pe care deja o conducea, iar Costoiu a devenit director administrativ.

În 2009, când Andronescu a revenit la conducerea Ministerului Educației, Costoiu a ajuns secretar de stat.

În 2012, Andronescu a devenit ministru pentru a treia oară, dar a fost remaniată în același an. Victor Ponta a găsit atunci soluția ca Educația să fie preluată de Remus Pricopie, iar Mihnea Costoiu să devină ministru delegat pentru Învăţământ Superior.

De altfel, și Remus Pricopie este considerat tot un protejat al Ecaterinei Andronescu. În mandatele ei de ministru al Educației, Pricopie a ocupat funcțiile de purtător de cuvânt, secretar general și consilier principal. Potrivit Hotnews, a fost și vicepreședinte al Departamentului de Educație din PSD.

Din 2012, Pricopie este rector al Școlii Naționale de Științe Politice și Administrative (SNSPA), iar din 2015 – președinte al controversatei Academii de Științe ale Securității Naționale (ASSN).

Marilen Pirtea (foto), rectorul Universității de Vest din Timișoara, are o poziție surprinzător de asemănătoare cu cea a rectorului bucureștean Mihnea Costoiu.

„În perioada interbelică, rectorii erau membri de drept ai Parlamentului, instituție care ar trebui să fie compusă din oameni mai educați și mai pregătiți. Dacă se consideră inoportună o astfel de asociere, să se schimbe legislația. Dar s-a demonstrat că rectorii implicați politic au reușit să facă mult mai mult pentru universitățile lor„, a declarat rectorul timișorean pentru PressOne.

Deputata PNL Raluca Turcan, colegă de partid cu Pirtea, are o viziune diferită asupra subiectului. Ea a declarat pentru PressOne că poziția ministrului Mircea Dumitru este „cât se poate de corectă”:

„Noi am lansat și un proiect de lege pentru depolitizarea instituțiilor de învățământ, ai căror conducători ar trebui supuși unor criterii pentru prevenirea conflictelor de interese.

Este nevoie de un regim mai clar al incompatibilităților în privința funcțiilor de conducere în universități cumulate cu cele din partide.”

Un alt rector aflat în aceeași dublă postură este Cornel Panait, fost consilier local din partea PSD, care a obținut în acest an un nou mandat la conducerea Universității Maritime din Constanța. El a ajuns, astfel, la al treilea mandat, pentru că a mai ocupat funcția de rector și în perioada 2004-2012.

Așa ceva n-ar fi fost posibil în perioada 2011-2014. În mandatele de ministru al lui Mihnea Costoiu și al lui Remus Pricopie, guvernul Ponta a modificat însă Legea Educației printr-o Ordonanță de Urgență care permite, practic, păstrarea pe viață a unor funcții de conducere în universități.

Inițial, legea prevedea că mandatul unui rector nu poate fi înnoit decât o dată, în urma unui concurs. În urma modificării, același articol de lege spune că „o persoană nu poate ocupa funcţia de rector la aceeaşi instituţie de învăţământ superior pentru mai mult de două mandate succesive, complete”.

Totuși, Cornel Panait nu consideră că politica are vreo relevanță în lumea universitară.

„Experiența mea de consilier local spune că aceste poziții sunt lipsite de conținut. Ca să fii relevant, trebuie să stabilești un algoritm de participare în comisii și în plen. Cred că 70%-80% este corectă declarația lui Mircea Dumitru. O instituție trebuie condusă și coordonată în afara politicii, dar realitatea este că ai nevoie de sprijin politic la nivel local și central”, a declarat rectorul constănțean pentru PressOne.

*

Marilen Pirtea, exponentul fiefului PNL din Timișoara

Rectorul Universității de Vest din Timișoara, Marilen Pirtea, a fost, începând din 2008, președinte al Comisiei de Învățământ din cadrul fostului Partid Democrat-Liberal (PDL).

Acum, Pirtea este membru în Colegiul de Guvernanţă Academică al PNL, din care fac parte şi alţi rectori şi prorectori ai celor patru mari universităţi timișorene, potrivit copreședintelui PNL Timiș, Dan Popa. În plus, Pirtea a declarat că vizează, la alegerile din toamnă, un loc de deputat pe listele PNL.

Co-președintele PNL Vasile Blaga confirma, într-o declarație de anul trecut, faptul că mediul universitar timișorean este un fief al liberalilor.

„Cred că este o situație unică în țară: patru din cei șase rectori din Timișoara sunt membri PNL. Al cincilea, rectorul Viorel Șerban de la Politehnică, îmi este verișor și sper să-l pot convinge, la un moment dat, să ni se alăture”, spunea Blaga în 2015.

Între timp, Marilen Pirtea a obținut al doilea mandat de rector. A fost, ca în cazul lui Mihnea Costoiu, singurul care și-a depus candidatura.