Barajul ecologist de la Colibița

Guvernul și Administrația Națională Apele Române sunt în conflict cu cea mai importantă structură ecologistă din țară, Federația Coaliția Natura 2000, cu privire la un proiect de anvergură denumit "Punerea în siguranță a Barajului Colibița".

Pe 11 februarie, Federația − formată din 15 ONG-uri de profil − a depus o plângere la Ministerul Mediului, cerând revocarea deciziei prin care Agenția pentru Protecția Mediului (APM) Bistrița-Năsăud a dat undă verde acestui proiect.

Motivul plângerii este că reparațiile de la Colibița ar urma să aibă loc simultan cu lucrări de protecție împotriva inundațiilor pe o lungime de 19,7 kilometri, executate în aval de baraj, pe râurile Bistrița, Șieu și Bârgău.

Iar aceste lucrări, spun ecologiștii, ar distruge mai multe situri Natura 2000 unde omul a avut un impact minor până acum.

*

Ridicat în perioada comunistă și dat în folosință imediat după revoluție, barajul de la Colibița are nevoie de reparații capitale.

Beneficiarul proiectului, Administrația Bazinală Someș-Tisa (din cadrul Apelor Române), a estimat că lucrările vor dura 3 ani și vor costa circa 234 de milioane de lei (aproape 50 de milioane de euro).

"Punerea în siguranță a Barajului Colibița" este inclus pe lista proiectelor de infrastructură mare (POIM) ale Guvernului și se află în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Apelor și Pădurilor.

Ecologiștii spun că autoritățile locale și centrale au împins proiectul în față, trecând peste primul aviz de mediu, din noiembrie 2017, în care se vorbea despre impactul negativ semnificativ pe care supraînălțarea malurilor le-ar avea asupra populațiilor de pești.

Ei nu contestă necesitatea de a repara barajul, ci pun sub semnul întrebării buna-credință a celor de la Apele Române, fiindcă barajul Colibița a fost creat tocmai pentru a controla, în caz de viitură sau precipitații puternice, debitul râului Bistrița.

În replică, responsabilii de la Apele Române afirmă că proiectul a fost îndelung discutat cu oficiali de la Bruxelles și că prevede soluții prietenoase pentru mediu.

Ei susțin că, dacă reparațiile la baraj se amână, ONG-urile de mediu vor fi responsabile pentru pericolul care îi paște pe cei peste 100.000 de oameni care locuiesc între valea Bârgaielor și municipiul Bistrița.

Potrivit proiectului, barajul urmează să fie reparat "la pachet" cu amenajarea albiilor din aval, fiindcă așa a fost bugetată investiția.

Barajul e foarte deteriorat, susține Costică Sofronie, consilier al ministrului Apelor și Pădurilor, Ioan Deneș.

Primele crăpături în straturile măștii de beton asfaltic au fost observate în 2002. De atunci nu s-a intervenit în niciun fel, fiindcă Apele Române nu au avut fondurile necesare.

Ce spune Federaţia Coaliția Natura 2000

În noiembrie 2017, când a analizat pentru prima dată proiectul propus de Apele Române, APM Bistrița-Năsăud a conchis că ar avea un impact negativ semnificativ asupra a două specii piscicole de interes comunitar − zglăvoaca și mreana vânătă.

Ulterior, proiectantul a eliminat o parte din alterările hidromorfologice din acea primă variantă înaintată către APM.

"Au fost fără milă: «Dacă faceți lucrările astea mai lungi de 50 sau 100 de metri, după caz, are impact negativ, pe noi nu ne interesează, nu faceți lucrarea!».

Când am spus că au făcut-o fără milă, nu i-a interesat problema oamenilor din zonă. Nu i-a interesat că, peste 5 sau 10 ani, eroziunea poate să afecteze casele, drumul sau alte obiective. I-a interesat un singur lucru: să nu aibă efect negativ asupra mediului", spune Costică Sofronie, consilier la Ministerul Apelor, care a cerut să-l cităm în calitate de expert tehnic.

În ciuda opiniilor divergente, studiul de evaluare a fost refăcut. La finele lunii decembrie 2017, APM a emis un al doilea aviz de mediu, de această dată pozitiv, în care se arăta că impactul asupra mediului este nesemnificativ.

Înarmat cu acest al doilea aviz, Ministerul Apelor a introdus proiectul de reabilitare a barajului Colibița în procedura de transparență.

Numai că în Memoriul de Prezentare atașat proiectului, întocmit de firma de consultanță angajată de Ministerul Apelor, apar anumite "modificări"; acestea nu fac decât să reintroducă prevederile cu impact negativ din prima variantă, cea respinsă de APM în noiembrie 2017.

"Această ultimă variantă este cea mai agresivă. Prevede cele mai multe intervenții, de pildă tăieri de arbori riparieni pe zeci de hectare și înălțarea malurilor pe alocuri chiar și 4-5 metri, cu parapeți de beton", spune activistul de mediu Cristian Țetcu (foto), care e președintele filialei Bistrița-Năsăud a Partidului Verde.

Cristian Țetcu.

Justificarea pe care autoritățile o dau pentru intenția de a face lucrări de amploare la albiile a trei râuri − Bistrița, Șieu și Bârgău − este diminuarea riscului de inundații.

Cristian Țetcu spune că în ultimul trimestru din 2018 a întreprins un fel de sondaj din casă în casă prin satele traversate de râul Bistrița și niciun localnic nu-și amintește să fi fost inundat vreodată.

Casele care ar putea fi afectate de eventuale inundații, fiindcă au fost construite pe un fel de luncă, sunt fie locuințe fără autorizație, fie case de vacanță, fie foste adăposturi de animale reconvertite în locuințe, cărora nu li s-a schimbat regimul de impozit la primăriile aparținătoare.

"Barajul Colibița a fost ridicat, printre altele, ca să protejeze împotriva inundațiilor. Lucrările de amenajare a cursului Bistriței pornesc în aval de baraj. Cred că miza este obținerea unor finanțări europene".

Cristian Țetcu, activist de mediu

*

Ce prevede proiectul

Proiectul de amenajare a albiilor din aval de baraj prevede supraînălțarea malurilor Bistriței pe trei sectoare a câte 2.720 metri, 3.760 metri și 2.760 metri.

Ar fi vorba despre lucrări "specifice protecției împotriva inundațiilor", constând în:

  • ridicarea unor pereți de protecție a malului înalți de 3-4 metri,
  • tăierea de arbori și
  • turnarea unor "paturi de beton" în albie.

În acest fel, autoritățile ar dori să limiteze procesul de erodare a malurilor și lărgirea necontrolată a albiei.

E o formulă violentă de intervenție, spun activiștii de mediu, mai ales după ce, ani de zile, balastiere cu sau fără autorizație au scos pietriș din Bistrița, lăsând în urmă zone întregi de mâl cleios.

Un alt punct al proiectului prevede "consolidarea cu cutii de gabioane", care înseamnă amplasarea pe fundul apei a unor cutii din plasă de sârmă galvanizată umplute cu piatră de carieră, pentru a preveni eroziunea.

Costică Sofronie, expertul care îl consiliază pe ministrul Apelor. Foto: Bianca Felseghi

Costică Sofronie își apără proiectul și spune că malurile vor fi betonate doar în zona metropolitană a Bistriței, pe o distanță totală de 525 de metri.

În ceea ce privește supraînălțarea cu piatră a malurilor, prevăzută pe o lungime de 10 kilometri, aceste lucrări ar urma să se facă intercalat, ca să nu "sperie" peștii și animalele.

Sofronie susține că lucrările adăugate ulterior în proiect, pe marginea avizului pozitiv de mediu, nu vizează zona protejată din avalul barajului Colibița, ci strict zona locuită din preajma Bistriței.

Cu toate acestea, din Memoriul de Prezentare pentru obținerea acordului de mediu, intitulat "Mărirea gradului de siguranță a acumulării Colibița, județul Bistrița-Năsăud", se observă că impactul negativ se modifică de la nesemnificativ, în varianta din noiembrie, la negativ moderat, în varianta din decembrie 2018.

Proiecție asupra impactului din aria protejată Cușma.

*

Memoriul de Prezentare este întocmit de o companie de consultanță din Cluj care a mai prestat servicii pentru Guvern, mai precis pentru Ministerul Mediului.

Firma se numește EPMC Consulting SRL și este condusă de Cristina Corpodean, soția PSD-istului Silviu Corpodean − fost director al Casei de Cultură a Studenților din Cluj-Napoca.

În 2011, EPMC Consulting − fostă KVB Economic, filiala Cluj − a câștigat contractul de asistenţă tehnică pentru acordarea de sprijin în gestionarea şi implementarea Sistemului de Management Integrat al Deşeurilor în judeţul Bistriţa-Năsăud.

Acesta a fost proiectul-pilot pentru introducerea sistemului de colectare selectivă și închiderea vechilor rampe de gunoi din 32 de județe.

În 2018, a devenit clar că "exemplul" de la Tărpiu, Bistrița-Năsăud, este un eșec răsunător. (Puteți citi detalii aici.)

Pentru a acoperi urmele dezastrului, fostul ministru Doina Pană, susținută de PSD Bistrița-Năsăud, a inițiat o lege cu dedicație care prevede că pădurile pot fi scoase din fondul silvic pentru a fi defrișate și transformate în rampe de gunoi.

Studiu de caz: situl Cușma

Să revenim la intervenția asupra albiilor de râuri, care ar urma să fie executată "la pachet" cu reparațiile de la Barajul Colibița.

Și să luăm un exemplu de arie naturală protejată: ROSCI0051 Cușma.

Pe cele mai bine de 44.000 de hectare ale acestui sit au fost identificate 12 habitate și 17 specii de interes comunitar, dar și alte specii de interes conservativ, printre care cerbi și căprioare, pisică sălbatică, broasca rugoasă brună, șarpele lui Esculap, șopârla de munte, vipera de munte, roua cerului, laleaua pestriță ș.a.

Custodele sitului Cușma a fost, până de curând, Asociația Proprietarilor de Pădure Bistricioara Bistrița-Bârgăului, condusă de Dan Țacăl.

El spune că, după ce Guvernul le-a retras ONG-urilor dreptul de-a mai administra arii protejate, situl Cușma e în proces de a fi predat către Agenţia Naţională de Arii Naturale Protejate (ANANP).

Referitor la proiectul Apelor Române, în documentul Guvernului se arată că proiectantul a negociat cu custodele inclusiv zonele de depozitare a materialelor de construcție.

Dan Țacăl a declarat pentru PressOne că Asociația pe care o conduce a fost de acord doar cu un studiu de impact.

Costică Sofronie îl contrazice. El susține că Țacăl și-a dat acordul după ce a aflat "corect" în ce constă proiectul.

Costică Sofronie le vorbește despre proiectul Colibița ministrului Ioan Deneș și senatorilor din Comisia pentru Ape și Păduri, care au făcut săptămâna trecută o vizită de două zile în Bistrița-Năsăud. Sursa foto: apepaduri.gov.ro

Compania de consultanță: Pulberile ar putea "sufoca" embrionii peștilor

"În perioada de realizare a lucrărilor, sunt așteptate dispersii ale speciilor mobile sălbatice (carnivore mari, vidră, păsări), fiind înlocuite de specii domestice/parțial domesticite (ex: câinii hoinari), care vor căuta adăpost sau hrană și care nu au frică față de om.

Dispersiile vor fi cauzate de lucrările propriu-zise, de prezența oamenilor, de surse adiționale de zgomot, vibrații sau noxe. (...)

Un alt posibil impact negativ este cauzat de lucrările din preajma sau din cursul de apă (de genul recalibrărilor, decolmatărilor sau de montare a pragurilor de fund, traverselor etc).

Montarea/executarea acestora va antrena o cantitate ridicată de pulberi din bentosul râului sau din maluri, pulberi care vor modifica caracteristicile fizice (și posibil și chimice) ale apei.

Acestea se vor depune într-un final, dar este posibil să se depună pe icrele de pești sau pe pontele de amfibieni.

Dacă se depune o cantitate destul de mare încât să le acopere chiar și parțial, embrionii se vor sufoca și asta înseamnă un succes reproductiv scăzut, ducând chiar la o pierdere pe anumite zone a generației tinere".

Fragment din Memoriul de Prezentare întocmit de compania EPMC Consulting SRL pentru Guvern (pagina 93)

Guvernul: Impactul asupra aerului și apelor subterane, "minor"

"Lucrările propuse a se executa, prin caracterul lor, au un impact negativ temporar asupra mediului, doar pe durata de execuţie.

Lucrările propuse respectă principiile de amenajare ecologică a cursului de apă, cu intervenţii minime asupra regimului de curgere, fără efecte negative ulterioare, în urma executării lucrărilor neînregistrându-se fenomene de poluare a mediului.

Materialele utilizate vor fi ecologice, nepoluante şi se vor integra în mediul înconjurător.

Impactul asupra apelor subterane se poate considera minor, datorită genurilor de lucrări alese, care nu împiedică transferul apei din râu în freatic şi invers. Impactul asupra aerului poate fi considerat minor.

Datorită traficului rutier al utilajelor grele, în timpul executării lucrărilor, poluarea fonică va fi crescută".

Fragment din Nota de Fundamentare a Guvernului

Lacul Colibița în februarie 2019. Foto: Voicu Bojan

*

Costică Sofronie a fost șeful Apelor Române la începutul anilor 2000, în timpul Guvernului Năstase.

El spune că "90 și ceva la sută" din intervențiile care ar urma să se facă pe cei 19,7 kilometri din aval de barajul Colibița reprezintă lucrări "vegetative" − plantarea de pomi pentru a înlocui copacii care au pus stăpânire pe maluri.

Simpla tăiere a acestor copaci nu ar avea niciun efect în eradicarea invadatorilor (așa cum PressOne a arătat aici.)

Potrivit lui Sofronie, lucrările la albiile principalelor râuri din aval de baraj au fost prevăzute încă din perioada comunistă, dar planurile inginerilor hidrotehniști de atunci presupuneau strămutarea unor sate și organizarea a șapte bazine succesive de-a lungul cursului Bistriței.

El precizează că o astfel de abordare este nerealistă astăzi, dar că principiul necesității rămâne.

"Dacă barajul e în pericol, anunțăm populația să se mute pe deal"

Am purtat o discuție amplă, întâi la telefon, apoi în biroul său de la Administrația Bazinală Someș-Tisa, cu expertul Costică Sofronie.

Iată un fragment:

− Ce înseamnă punerea în siguranță a Barajului Colibița?

− Barajul ăsta are niște probleme la masca de etanșare în amonte, în sensul că masca aceea, din cinci straturi de beton asfaltic, este afectată.

În 2002, când s-a mai coborât nivelul apei în lac, s-au observat degradări ale măștii. N-a străpuns-o apa, să treacă prin baraj, dar nu știm cât e de degradată.

Dacă se va străpunge masca, vom fi nevoiți să golim lacul urgent, urgent, rapid, da?

− Adică, fără să mai controlați nivelul Bistriței?

− Nimic. Dacă barajul este pus în pericol, nu ne mai uităm, anunțăm populația să se mute pe deal și golim prin toți descărcătorii.

Dar noi nu vrem asta. Știm că sunt degradări, nu știm cât de grave sunt, ca atare vrem să coborâm încet.

Am coborât nivelul apei cu 6-7 metri, mai coborâm după ce trec viiturile astea de primăvară încă 2-3 metri, ca să vedem cât de degradată e masca, pentru a lua măsurile concrete.

− Câtă apă conține lacul?

− Acum, adâncimea apei e de vreo 70 de metri. În fiecare zi se dă nivelul și volumul. La noi în țară sunt două baraje cu mască de beton asfaltic și amândouă au probleme, fiindcă românii nu au stăpânit foarte bine tehnologia asta. Dar și pe plan mondial e la fel − măștile din covor asfaltic au probleme.

− Ce ar urma să faceți?

− Unde sunt gropi, le astupăm. Punem o folie impermeabilă dintr-un material compozit peste toată masca barajului. Acea folie o să aibă termen de garanție 100 de ani.

*

Costică Sofronie mai spune că, și în ipoteza în care Barajul Colibița ar fi reparat, tot ar fi nevoie de intervenții asupra râurilor Bistrița, Bârgău și Șieu.

Și asta fiiindcă, în aval de lac, bazinul hidrografic al râului Bistrița este consistent și primește mulți afluenți, care cresc potențialul de inundații în jurul municipiului reședință de județ.

Proiectul comun de reabilitare a barajului și de intervenție în aval este deja întârziat și ar putea pierde finanțarea europeană din exercițiul bugetar 2014-2020.

Dacă se va întâmpla acest lucru, spune Sofronie, presa și ONG-urile de mediu vor fi de vină în caz că se fisurează barajul Colibița: "Eu stau în Cluj, pe deal, nu mă afectează".

Ți-a plăcut acest articol?

Atunci vrem să te rugăm ceva.

Dacă subiectele pe care le alegem ți se par relevante, iar stilul nostru nu te agresează, dacă PressOne este o oază de normalitate pentru tine, înseamnă că faci parte dintre acei oameni la care ne gândim în fiecare zi.

Orice donație va fi un semn că munca noastră își atinge scopul. Îți mulțumim.

Donează