Autobuzele-capcană ale României

Pe 9 ianuarie 2019, o elevă de 17 ani din Ploiești a căzut dintr-un autobuz aflat în mers, imediat după plecarea din stația Petrolul-Spital.

Fata s-ar fi ridicat să-i ofere locul unei rude și s-a sprijinit de un geam lateral, care s-a desprins. A căzut direct pe carosabil, în pericol să fie spulberată de alte mașini.

S-a ales cu un traumatism lombar şi unul cranio-cerebral. Din fericire, a supraviețuit.

Autobuzul aparține companiei publice Transport Călători Express SA Ploiești și avea inspecția tehnică periodică (ITP) în termen de valabilitate. Geamul care a cedat fusese schimbat în urmă cu un an.

Pe 19 februarie 2019, o elevă de 12 ani din Sălaj care făcea naveta cu microbuzul n-a mai prins loc decât pe o banchetă improvizată în spatele scaunelor omologate.

A fost proiectată pe caldarâm, în centrul Zalăului, a intrat în stop cardiorespirator și a murit.

Firma transportatoare, Gurzău Trans SRL, avea ITP-ul la zi. În urma tragediei, RAR a constatat însă că microbuzul avea un "defect la mecanismul de zăvorâre al ușii dreapta spate și lipsa unui geam tot la ușa dreapta spate, acesta fiind înlocuit cu un panou de plastic, montat necorespunzător, deficiențe ce ar fi trebuit să impună respingerea microbuzului la ITP".

Pe 25 martie 2019, un pensionar de 82 de ani din Arad a căzut dintr-un tramvai care pornise cu ușile deschise. Omul a ajuns la spital.

În ciuda acestor semnale de alarmă, reprezentanții firmelor de transport au convins Guvernul, săptămâna trecută, să emită o Ordonanță de Urgență care i-ar scuti pe deținătorii licențelor pentru trasee judeţene şi naţionale de obligaţia de a-şi cumpăra maşini noi.

Acesta este contextul în care am solicitat unui număr de 21 de municipalități din toate regiunile ţării să ne comunice situaţia parcului auto și ce investiții au în derulare pentru a moderniza transportul în comun.

În decurs de o lună de la trimiterea cererilor, ne-au răspuns doar 15 dintre cele 21 de primării. Dar rezultatul este edificator.

Bordul unui autobuz electric Solaris.

Cluj-Napoca: primul oraş cu autobuze electrice

Cluj-Napoca este primul oraș din România unde circulă deja autovehicule electrice destinate transportului în comun.

Primele 12 autobuze electrice Solaris (de fabricație poloneză) au fost date în folosință în decembrie 2018. Au costat circa 26 de milioane de lei (fără TVA), sumă din care 85% au provenit din fonduri elveţiene nerambursabile.

Până la sfârșitul lunii iunie, Compania de Transport Public (CTP) din subordinea Consiliului Local urmează să mai cumpere 29 de autobuze electrice, din fonduri europene.

Pe lângă autobuzele electrice, CTP a pus în circulație, la finele anului trecut, 60 de autobuze noi Mercedes-Benz Conecto. Prețul unui asemenea autobuz a fost de circa un milion de lei plus TVA.

Pentru anul acesta, municipalitatea a lansat procedura de achiziție a 22 de tramvaie "Imperio", produse sub licenţă Siemens la Arad. Contractul se ridică la suma de 170 de milioane de lei (fără TVA).

De asemenea, vor fi cumpărate 50 de troleibuze cu suma de 123 milioane lei (fără TVA). Fondurile ar urma să fie asigurate prin Programul Operațional Regional al UE şi de la bugetul local.

Autobuzele Mercedes Conecto date în folosință la Cluj în decembrie 2018. Sursa: Pagina de Facebook a primarului Emil Boc

București: contract de 100 de milioane de euro cu Otokar

La începutul anului 2018, proaspăt înființata Societate de Transport București (STB) dispunea de 1.369 de vehicule: 899 de autobuze, 285 tramvaie și 185 troleibuze.

Ve­chi­mea medie a mașinilor din acest parc era de circa 9,4 ani.

Apoi, în iunie 2018, Primăria Generală a Capitalei a semnat cu firma turcă Otokar Otomotiv un contract pentru achiziționarea a 400 de autobuze noi, care respectă normele Euro 6.

Primele 100 de asemenea autobuze au ieșit pe traseu în luna decembrie 2018. Celelalte 300 ar urma să fie date în folosință în acest an. Valoarea tranzacției a fost de 100 milioane euro plus TVA.

Dacă facem calculele și transformăm în lei, Primăria Capitalei plătește cu aproape 200.000 lei mai mult pentru un autobuz Otokar decât a plătit Primăria Cluj-Napoca pentru un autobuz Mercedes Conecto.

În plus, încă din prima lună au apărut probleme de funcționare la autobuzele turcești. (Puteți vedea aici un video dintr-un autobuz care s-a umplut de apă clocotită la câteva zile după darea în folosință.)

Ploiești: doar 10 autobuze nu au "expirat"

La Ploiești, din totalul de 226 de autovehicule ale companiei locale Transport Călători Express SA, 22 sunt autobuze Ikarus 280 a căror uzură este de peste 300%.

Durata lor normală de "viață" ar fi fost de circa 8 ani, iar ele au trecut de 30 de ani.

De altfel, în afară de 10 Euro Busuri achiziționate de Primărie în 2018, parcul auto destinat transportului în comun din Ploiești este uzat în proporție peste 100%.

Într-un an, un autobuz din Ploiești are nevoie, în medie, de 144 de intervenții în service, planificate și accidentale.

Autobuz Ikarus 280, la Muzeul Auto din Budapesta.

Târgu Jiu: şoferul să-şi facă norma

Vechimea medie a autovehiculelor destinate transportului public din Târgu Jiu este de 21 de ani.

Societatea de profil Transloc SA deține 23 de autobuze și 15 troleibuze, dar, pentru a eficientiza cursele și calitatea transportului, ar fi nevoie de minimum 40 de autovehicule.

Ca să preîntâmpine blocajele, Transloc SA folosește numai 32 dintre cele 38 de mașini.

Acestea trebuie să circule între 170 și 340 de ore pe lună, pentru ca "fiecare conducător auto să-și realizeze integral numărul de ore", se arată în răspunsul la solicitarea PressOne semnat de directorul Transloc, Vasile Căilean.

În 2015, Transloc a cumpărat din fonduri proprii 5 autobuze Euro Bus Diamond de la firma BMC Truck & Bus SA, distribuitor al companiei turcești BMC Sanayi. Un autobuz a costat peste 700.000 lei (fără TVA).

Investiția anterioară făcută de municipalitate în transportul public de persoane datează din 2006.

Autovehicul marca Euro Bus Diamond.

Tîrgu-Mureș: asociere contra naturii

Vechimea medie a parcului auto care deservește transportul public din Tîrgu-Mureș este de 12 ani. Aici, compania municipalității, Transport Local SA, este asociată cu o firmă privată denumită Siletina Impex SRL.

Asocierea a fost aprobată prin Hotărâre de Consiliu Local chiar în primul mandat de primar al lui Dorin Florea, în 2001.

Potrivit presei locale, Primăria decontează lunar către asocierea Transport Local - Siletina suma de 2,25 milioane de lei.

Nu este limpede în ce fel este avantajat bugetul public din această asociere, situație remarcată și într-un raport al Curții de Conturi din 2017.

Transportul în oraș se face cu:

  • 51 de autobuze care aparțin companiei publice Transport Local SA,
  • 20 de autobuze care aparțin Consiliului Local, dar sunt date în folosință companiei publice și
  • 38 de autobuze al firmei private Siletina Impex.

Cu excepția celor 20 de autobuze care aparțin Consiliului Local (și care au fost cumpărate în 2016), toate celelalte au termenul de uzură depășit.

În luna ianuarie 2019, consilierii locali au alocat 50 de milioane de lei pentru achiziția de autobuze noi într-un sistem de leasing de trei ani.

Într-un răspuns pentru PressOne, Primăria mai arată că, în vederea modernizării parcului auto, intenționează să obțină fonduri europene prin Programul Operațional Regional (POR) 2014-2020.

Baia Mare: vechimea medie, 14 ani

Tîrgu-Mureș nu este singura municipalitate care se bazează pe fonduri de la UE pentru a își înnoi flota de transport urban.

Apelul POR/2O17/4/4.1/1 a fost accesat și de primăriile din Baia Mare, Brașov, Cluj-Napoca, Constanța, Craiova, Oradea și Zalău.

Baia Mare, spre exemplu, a depus un proiect în valoare de 84,4 milioane de lei ce vizează achiziția, printre altele, a 21 de autobuze hibrid și a 6 autobuze electrice.

Vechimea medie a mașinilor deținute de compania locală din Baia Mare, denumită Urbis SA, este de 14 ani.

"Există vehicule cu o vechime de 5 ani, dar și vehicule cu vechimi de 20-30 de ani", se spune în răspunsul trimis PressOne.

În flota Urbis SA există 60 de autobuze active, 12 troleibuze active și 6 troleibuze inactive.

Piteşti: deficit de 40 de autobuze

Unul dintre cele mai tinere parcuri auto este cel de la Pitești.

Vechimea medie a mașinilor deținute de compania locală Publitrans 2000 SA este de numai 5,5 ani. Este vorba despre 70 de autobuze Euro 6 cumpărate în 2015 și alte 16 autobuze care au peste 10 ani.

După ce au casat mașinile mai vechi de 10 ani, piteștenii au rămas cu un deficit cu circa 40 de autobuze, pe care vor să le înlocuiască cu autovehicule electrice.

Reşiţa: nu există autobuze cu termen depăşit

La Reșița, necesarul de autovehicule pentru transportul în comun a fost refăcut anul trecut, când au fost cumpărate din Olanda 6 autobuze și 4 microbuze în valoare totală de circa 1,2 milioane de lei.

Deși parcul local are o vechime de 11 ani, reșițenii nu au autobuze cu termen de uzură depășit.

Municipalitatea a aplicat pentru o finanțare din Programul Național de Dezvoltare Locală, cu care își propune să achiziționeze 10 autobuze electrice.

Tabel comparativ cu situaţia din 13 municipii:

Capitala a scăzut de la 50% la o treime din numărul călătoriilor pe transportul public

Potrivit unei analize realizate anul trecut de sociologul Barbu Mateescu, numărul călătoriilor cu mijloacele locale de transport în comun a scăzut, la nivel naţional, de la 2,17 miliarde, în 2005, la 1,88 miliarde în 2016 − cel mai recent an pentru care există date complete la Institutul Naţional de Statistică.

În zona București-Ilfov,

În 2005, circa 51% dintre călătoriile pe transportul în comun din România aveau loc în București. Acum, acestea reprezintă mai puțin de o treime din totalul de la nivel național.

Unul dintre motive este evident: numărul autoturismelor înmatriculate a crescut între 2013 şi 2016 cu circa 300.000 pe an.

Reducerea cu circa 40% a numărului de călătorii pe transportul în comun este atipică pentru o zonă dezvoltată, cum este Bucureşti-Ilfov, a explicat Barbu Mateescu într-un articol pentru PressOne.

În același interval de circa 10 ani, 18 județe au înregistrat scăderi de cel puţin un sfert la numărul călătoriilor. Marea majoritate aparțin zonelor sărace din Muntenia, Oltenia și nordul Moldovei.

Ți-a plăcut acest articol?

Atunci vrem să te rugăm ceva.

Dacă subiectele pe care le alegem ți se par relevante, iar stilul nostru nu te agresează, dacă PressOne este o oază de normalitate pentru tine, înseamnă că faci parte dintre acei oameni la care ne gândim în fiecare zi.

Orice donație va fi un semn că munca noastră își atinge scopul. Îți mulțumim.