Evoluția frecvenței valurilor de căldură în România 1951-2020

A fost mereu la fel de cald pe timpul verii? Ce spune o expertă

„Mereu a fost cald vara și de cele mai multe ori a nins iarna. (…) doar că acu’ e cu frică, cu breaking-news și coduri roșii”, spune Dan Negru, într-o postare de pe Facebook care din 30 iunie până astăzi a strâns peste 18 mii de reacții și a fost distribuită de șase mii de ori. 

„Iulie e numită «luna lui cuptor»! E așa din moși strămoși, de la bunicii și străbunicii noștri, dintotdeauna! Adică e cald, soarele fierbinte, te topești și la umbră! 

Astăzi suntem speriați, îngroziți și avertizați de tot ceea ce este mai rău, de o propagandă cumplită, de tot felul de «deontologi», plătiți să susțină public toate stupizeniile pământului!”, îl seconda Codrin Ștefănescu o lună mai târziu, tot pe Facebook, într-o postare care a strâns peste cinci mii de reacții (în general apreciative) și peste 600 de distribuiri. 

Ilustrație: Lucian Muntean

Când ieșim dintr-o bulă foarte restrânsă de oameni preocupați de mediu și climă, la curent cu ultimele știri din domeniu, sentimentul general pare să fie cel exprimat de Ștefănescu și Dan Negru: că vara a fost mereu cald și n-avem de ce să ne îngrijorăm în privința schimbărilor climatice anunțate în presă de autorități și diferite organizații transnaționale.

Așa să fie, însă? Pentru a afla cât de mult se aseamănă verile ultimilor ani cu cele de odinioară și cât de îngrijorați ar trebui să fim în privința viitorului, PressOne a stat de vorbă cu dr. Viorica Nagavciuc, cercetătoare în domeniul paleoclimatologiei în cadrul Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava și Institutului Alfred Wegener din Germania.


PressOne: Cât de mult s-a încălzit țara în ultimele decenii și de când se poate observa această schimbare?

Viorica Nagavciuc: Temperaturile au crescut destul de mult, în concordanță cu încălzirea globală. O variabilitate a temperaturii se poate observa mai ales începând cu anul 2000, de când valorile înregistrate sunt mai mari comparativ cu perioada dinainte. Până în 2000 aveam ani cu temperaturi mai mari sau normale, însă, începând de atunci, anual înregistrăm temperaturi mai mari decât media pentru perioada respectivă. 

Cum se manifestă mai clar această încălzire? Avem veri mai lungi și mai calde, ierni mai blânde?

Avem mai multe fenomene climatice extreme, adică secete, inundații, dar și valuri de căldură. Un val de căldură înseamnă cel puțin cinci zile consecutive cu temperaturi mai mari cu cinci grade decât media normală. Aceste valuri au crescut în intensitate, frecvență și durată. Deci avem perioade foarte fierbinți care durează mai multe zile, au o intensitate mai mare și devin mai frecvente. 

Dar cu cât a crescut, concret, durata și frecvența valurilor de căldură?

Cum spuneam, ca să avem un val de căldură, trebuie să dureze minimum cinci zile. Dacă, de exemplu, în Cluj-Napoca temperatura medie este de 25 de grade în luna august, temperatura trebuie să fie de minimum 30 de grade pentru cel puțin cinci zile consecutive pentru a vorbi de un val de căldură. Însă avem astăzi situații în care un val poate dura și zece, 15 zile. Ceea ce este foarte mult. Înainte de anul 2000 nu aveam intervale așa lungi

Iarna e un efect și mai accentuat. Chiar dacă temperaturile sunt în continuare mici, ele sunt mai mari decât înainte, iar cantitatea de precipitații care cădea în mod normal sub formă de zăpadă acum cade sub formă lichidă. Acest lucru are un impact asupra agriculturii, deoarece formarea unui strat de zăpadă ar permite ca topirea lui lentă să ajute infiltrarea apei în sol. Avem, în schimb, precipitații sub formă de ploaie, aceasta se prelinge foarte repede și nu are suficient tip ca să se infiltreze în sol. Deci, din start, începem anul cu un deficit de apă în sol. 

Și consecințele se fac simțite tot restul anului, bănuiesc.

Sigur. Lipsa stratului de zăpadă este enorm de importantă mai ales pentru seceta hidrologică. Începem primăvara cu lipsă de umiditate în sol, fapt care afectează agricultura, nivelul râurilor, de aici pornesc și alte probleme de transport și energie. Apoi vine vara, temperaturile cresc exagerat de mult, de unde rezultă o evaporație foarte mare. Precipitațiile care au loc sunt, de obicei, sub forma unor ploi torențiale, care durează puțin și din nou apa nu are timp să se infiltreze în sol. Toate acestea nu fac decât să accentueze perioadele de secetă.

Cum le-ați răspunde celor care spun că vara a fost mereu cald?

Le-aș arăta, în primul rând, niște grafice sau hărți cu temperatura înainte de anul 2000 și temperatura după 2000. De acord, vara a fost mereu fierbinte la noi. Însă, momentan, avem temperaturi mult mai mari decât erau anterior.

Frecvența valurilor de căldură de vară pe deceniu în ultimii 70 de ani: (a) 1951–1960, (b) 1961–1970, (c) 1971–1980, (d) 1981–1990, (e) 1991–2000, (f) 2001–2010 și (g) 2011–2020. Sursă grafic: Hotspots for warm and dry summers in Romania. Autori: Viorica Nagavciuc, Patrick Scholz, Monica Ionita
Revista Pressei

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt curios

Chiar și două grade peste medie au o influență enormă asupra apei din sol, secetelor și mediului în general.

Valurile de căldură ne afectează și sănătatea și sunt dovezi clare că vor deveni mai intense. Impactul se poate observa deja cu ochiul liber. 

O diferență de două grade nu sună a cine știe ce pentru urechile omului obișnuit.

Într-adevăr, par puține două grade, dar e o diferență enormă și consecințele sunt pe măsură. Înseamnă o evaporație mult mai mare, disconfortul termic pentru persoane este iarăși foarte mare, ne afectează aparatul respirator, sistemul cardiovascular. În plus, duce la secete, la creșteri ale temperaturii apelor ce afectează plantele și animalele din mediul acvatic.

Bucureștiul prin smog. Foto: Lucian Muntean

Cât control avem noi, românii, asupra schimbărilor climatice? Ce putem face la nivel local?

Schimbările climatice se întâmplă pe tot globul, deci soluțiile ar trebui să fie în primul rând globale. Dar trebuie acționat și local. Trebuie să luăm măsuri pentru a ne adapta sau pentru a reduce efectele, pentru că schimbările deja au loc și impactul lor se simte tot mai tare, de la an la an. Avem responsabilitatea să reducem gazele cu efect de seră, fiecare dintre noi poate renunța la mașină, de exemplu, fiecare poate încerca să consume mai puțin. Nu mai puțin decât este necesar, dar să eliminăm surplusul de produse pe care le folosim – atât produse plastice, cât și alimentare. 

Trebuie să ne schimbăm și comportamentul în ceea ce privește apa, pentru că ea o să devină o resursă foarte scumpă. Deja observăm că sunt localități care în timpul valurilor de căldură nu au acces la apă potabilă sau menajeră. 

Dar schimbările astea pe care le facem noi, local, se vor traduce și în niște îmbunătățiri locale?

Bineînțeles. De exemplu, dacă ar renunța suficiente persoane la mașini, într-un oraș s-ar vedea atât o îmbunătățire a aerului, cât și o reducere a temperaturii. Ceea ce va avea un efect benefic asupra sănătății oamenilor. Sunt foarte multe lucruri în lanț care țin de noi. 

Dar cum vor arăta iernile și verile noastre dacă se păstrează acest trend, dacă nu facem nimic?

Dacă trendul continuă, până în anul 2100 vom avea cu până la patru valuri de căldură mai multe în vestul și nordul țării și cu până la cinci valuri de căldură mai multe în sudul și sud-estul țării.

Punctul de referință este perioada anterioară anilor 2000. Asta înseamnă temperaturi foarte mari, perioadă de secetă, evenimente climatice extreme. Iarna la fel, vom avea tot mai puțină zăpadă, iar lucrul acesta va influența, așa cum am arătat, umiditatea solului și agricultura în special. 

Cu câte grade vor crește, în medie, temperaturile, dacă se păstrează trendul? 

Conform raportului IPCC (n.r. Grupul interguvernamental de experți în evoluția climei, grup constituit în cadrul ONU), într-un scenariu mediu, temperatura aerului va crește cu 2,5 grade Celsius. În scenariul optimist se vorbește despre o creștere cu 1,5 grade, dar eu cred că nu e foarte realist, pentru că măsurile care se iau acum nu ne ajută să ne încadrăm în acest interval. Deci cu siguranță vom depăși 1,5 grade Celsius. 

Incendiile devastatoare din Europa sunt o consecință a încălzirii globale. Atena, august 2021. Foto: Ioana Epure

Concret, cum vor fi afectate diferitele regiuni ale țării?

Cele mai afectate vor fi nordul, nord-vestul și Dobrogea. În general vorbim despre zona extracarpatică. În aceste zone vom observa valuri de căldură mai dese, mai intense, secete mai lungi și mai severe. Și evenimente climatice extreme vor fi mai dese și mai intense. De asemenea, din cauza valurilor de căldură și lipsei de precipitații, deja a început în unele zone din sud-estul României un proces de deșertificare. 

Vor mai putea oamenii să locuiască în aceste zone?

Situația se va înrăutăți în orașele din sud, dar va mai dura un pic până vor deveni total nelocuibile. O să fie decizia fiecăruia dacă va rămâne sau nu în acel oraș, dacă vrea să se mute undeva la munte. Depinde și de toleranța fiecăruia, de problemele de sănătate pe care le are fiecare. Dacă o persoană are probleme cardiace sau e predispusă, normal că o să resimtă această creștere mult mai rău și atunci, probabil, va fi forțată să-și schimbe locul de trai. 

Lan de porumb uscat de secetă din Sohatu, Călărași. Foto: Ioana Epure

În contextul dezbaterilor despre încălzirea globală se vorbește deseori despre creșterea nivelului oceanelor și efectul acestui fenomen asupra orașelor de coastă. Vor exista consecințe și România?

Creșterea deja are loc, cu toții am fost martori la ce s-a întâmplat foarte recent în Pakistan (n.r. o treime din suprafața țării se află sub ape la ora actuală, conform CNN). Însă, datorită poziției geografice a României, suntem un pic mai feriți de acest fenomen și ne va afecta într-o măsură mai mică. Sigur, mările, râurile și oceanele sunt interconectate, dar unele zone de coastă sunt la nivelul mărilor și oceanelor, dacă nu chiar sub, deci acolo impactul va fi mult mai mare.

Dacă ai locuințe la nivelul zero, iar apa crește cu jumătate de metru, se pot inunda suprafețe foarte mari. La noi nu e cazul decât pe suprafețe reduse, în apropierea Mării Negre. Nu se va întâmpla niciodată ce se întâmplă acum în Pakistan, de exemplu. 

Poțifacediferența.

Dacă te abonezi cu doar 3€ pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

Prin card sau PayPal:
O singură dată
Lunar
3€
5€
10€
Prin cont bancar:
RO54 BTRL RONC RT02 4298 9602

Fundația PressOne
Banca Transilvania, Sucursala Cluj-Napoca

Redirecționează:
20% din impozitul pe profit al companiei

Din taxele pe profitul companiei tale, poți alege ca până la 20% să meargă către echipamente video și reportaje, nu către stat.

Descarcă draft-ul contractului de sponsorizare de AICI. Completează-l cu datele companiei și suma. Trimite-l la marketing@pressone.ro.

*Baza legală poate fi consultată AICI.

3.5% din impozitul pe salariu

Din taxele pe salariul tău, poți alege ca 3.5% să meargă către articolele și newsletterele noastre, nu către stat.

Descarcă formularul de AICI.

Trebuie să completezi doar secțiunea I, cu datele tale personale.

Apoi depune-l la ANAF până pe 25 Mai, la organul fiscal de care aparții, fie direct, fie prin scrisoare recomandată.

Poți găsi aici lista adreselor.

REVISTA PRESSEI

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt Curios
Celemaicititearticole
Loading...
Loading...
Loading...
Loading...