România 2035: zece obiective din Strategia Națională de Dezvoltare Teritorială

Strategia Națională de Dezvoltare Teritorială pentru următorii 20 de ani va fi adoptată de Guvern în luna decembrie a acestui an.

Proiectul a fost elaborat de Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (MDRAP) și publicat, deocamdată sub forma unui draft, cu numele „România policentrică 2035”.

În prezent, Strategia se află în etapa de avizare de către ministerele implicate, etapă care se va încheia în noiembrie. Pe baza acestui document programatic ar trebui să fie realizate, până în 2035, cele mai importante proiecte de infrastructură din transporturi, sănătate, administrație locală și cultură.

Am selectat zece obiective de investiții incluse în Strategie, să înțelegem cum își imaginează guvernanții România anului 2035.

*

1. Finalizarea A1 (București-Nădlac) și A3 (București-Borș)

Dintre cele trei autostrăzi existente, a fost finalizată doar A2 – Autostrada Soarelui, pe ruta București-Constanța. În cifre, rețeaua autostrăzilor din România are 546 de kilometri operaționali. Pentru comparație, căile rutiere însumează 80.000 de kilometri.

Dacă pe Autostrada București-Nădlac există mai multe tronsoane finalizate, tronsoanele Autostrăzii Transilvania sunt, în cel mai bun caz, în curs de execuție.

*

2. Autostradă între Ardeal și Moldova

Potrivit Strategiei, zona de est a țării este cea mai slab dezvoltată. O cauză este lipsa unei autostrăzi care să lege Moldova de celelalte regiuni. Unul dintre proiectele propuse de Guvern este conectarea regiunii de est cu centrul țării printr-o autostradă care să pornească de la Târgu Mureș, să traverseze Carpații Orientali și să ajungă dincolo de Iași, la Sculeni.

*

3. Legătura Pitești – Craiova

Un mare minus pentru sudul țării, spun autorii Strategiei, este că orașul Craiova nu are acces la o autostradă. Odată construită o asemenea cale între Pitești și Craiova, peste un milion de persoane din Oltenia ar avea o cale de acces rapidă și eficientă spre Capitală. Spre Vest, autostrada ar urma să se extindă până la Lugoj.

*

4. Conexiunea româno-bulgară, prin Turnu Măgurele

În condițiile parteneriatelor asumate cu vecinii la sud, proiectul vorbește și despre o autostradă între București și Sofia, pe ruta Alexandria-Turnu Măgurele-Nicopole-Plevna, drum care ar urma să fie legat de viitoarea autostradă Hemus din Bulgaria.

*

5. Modernizarea Canalului Dunăre – Marea Neagră

Alături de finalizarea A1 și A3, modernizarea canalului Dunăre-Marea Neagră este un proiect prioritar, menționat inclusiv în Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării.
L-am întrebat pe coordonatorul Strategiei, Teofil Gherca, Șef Serviciu la Direcția Generală pentru Dezvoltare Teritorială din MDRAP, cum ar urma să se desfășoare acest proiect. „Am estimat că ar dura 20 de ani, pentru că, deocamdată, nu are o sursă de finanțare”, a specificat Gherca.

*

6. Tren de mare viteză București-Brașov

Printre obiectivele enumerate se numără construirea unei linii feroviare de mare viteză care să traverseze Carpații, importantă, potrivit documentului, pentru asigurarea legăturii între regiuni.

Situația liniilor ferate este dezastruoasă – peste jumătate au depășit data scadentă pentru reparații. Calea ferată de mare viteză ar urma să unească Bucureștiul de Brașov, prin Ploiești.

*

7. Tunel pe sub Parlament

Autorii Strategiei spun că, pentru fluidizarea traficului în București, pe lângă finalizarea magistralelor de metrou care să ajungă la aeroportul Otopeni, este necesară și construirea unui tunel subteran, chiar pe sub Palatul Parlamentului.

Referitor la Otopeni, Strategia prevede construirea unui hub aeroportuar, cu intenția de a spori procentul traficului aerian în România.

*

8. Poduri noi peste Prut și peste Tisa

Autoritățile române deplâng faptul că nu există un pod funcțional peste Prut. Există un proiect de construire a unui pod la Fălciu, și unul de pod rutier și feroviar la Galați-Giurgiulești.

În 11 ani, autoritățile susțin că ar urma să fie construit și un pod nou peste Tisa, la Sighetu Marmației.

*

9. Dunărea, cale de legătură cu Vestul

Autorii Strategiei recunosc că România e dezavantajată din cauza distanție față de mari capitale europene precum Paris sau Berlin, dar arată că există o cale de legătură directă cu Occidentul: Dunărea.

„Dunărea reprezintă o oportunitate importantă pentru a conecta portul Constanța la piețele europene și a reduce ponderea transportului rutier, care e poluator și consumator de resurse neregenerabile”, se arată în Strategie.

Asigurarea navigabilității pe Dunăre pe tot parcursul anului, spun autorii, ar însemna o legătură directă între Portul Constanța și Occident.

*

10. Pistă de biciclete de-a lungul Dunării

Poate cel mai neașteptat proiect de pe lista celor care ar putea obține aprobarea MDRAP, odată identificate sursele de finanțare, vizează construirea unei magistrale de biciclete cu o lungime de peste 500 de kilometri.

Magistrala ar urma cursul Dunării, până la Marea Neagră. În document, autorii propun și construirea de piste special amenajate în zonele montane.

*