O autostradă pe care, acum, nu există niciun kilometru de asfalt ar urma să străbată Carpaţii Orientali.
O autostradă pe care, acum, nu există niciun kilometru de asfalt ar urma să străbată Carpaţii Orientali.
13/10/2015
România 2035: zece obiective din Strategia Națională de Dezvoltare Teritorială
Iulia Marin
Redactor
Strategia Națională de Dezvoltare Teritorială pentru următorii 20 de ani va fi adoptată de Guvern în luna decembrie a acestui an.
Proiectul a fost elaborat de Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (MDRAP) și publicat, deocamdată sub forma unui draft, cu numele „România policentrică 2035”.
În prezent, Strategia se află în etapa de avizare de către ministerele implicate, etapă care se va încheia în noiembrie. Pe baza acestui document programatic ar trebui să fie realizate, până în 2035, cele mai importante proiecte de infrastructură din transporturi, sănătate, administrație locală și cultură.
Am selectat zece obiective de investiții incluse în Strategie, să înțelegem cum își imaginează guvernanții România anului 2035.
*
1. Finalizarea A1 (București-Nădlac) și A3 (București-Borș)
Autostrada A1: București-Pitești-Sibiu-Deva-Nădlac.
Dintre cele trei autostrăzi existente, a fost finalizată doar A2 – Autostrada Soarelui, pe ruta București-Constanța. În cifre, rețeaua autostrăzilor din România are 546 de kilometri operaționali. Pentru comparație, căile rutiere însumează 80.000 de kilometri.
Dacă pe Autostrada București-Nădlac există mai multe tronsoane finalizate, tronsoanele Autostrăzii Transilvania sunt, în cel mai bun caz, în curs de execuție.
A3: București-Brașov-Cluj-Napoca- Borș.
Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Crezi că e nevoie de presă independentă? Dacă da, cu doar 5 euro pe lună poți face diferența chiar acum!
*
2. Autostradă între Ardeal și Moldova
Potrivit Strategiei, zona de est a țării este cea mai slab dezvoltată. O cauză este lipsa unei autostrăzi care să lege Moldova de celelalte regiuni. Unul dintre proiectele propuse de Guvern este conectarea regiunii de est cu centrul țării printr-o autostradă care să pornească de la Târgu Mureș, să traverseze Carpații Orientali și să ajungă dincolo de Iași, la Sculeni.
Proiectul de autostradă Târgu Mureș – Piatra Neamț – Iași – Sculeni.
*
Copiii care au trăit primii doi ani în orfelinat nu mai pot avea o viață normală
"Dorinţa mea e ca România să admită greşelile regimului comunist, care, prin instituţionalizare, a suprimat mii de vieţi", spune cercetătorul Florin Ţibu.
3. Legătura Pitești – Craiova
Un mare minus pentru sudul țării, spun autorii Strategiei, este că orașul Craiova nu are acces la o autostradă. Odată construită o asemenea cale între Pitești și Craiova, peste un milion de persoane din Oltenia ar avea o cale de acces rapidă și eficientă spre Capitală. Spre Vest, autostrada ar urma să se extindă până la Lugoj.
Conectarea Olteniei cu coridorul european pe care se construiește A1.
Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.
Sunt curios
*
4. Conexiunea româno-bulgară, prin Turnu Măgurele
În condițiile parteneriatelor asumate cu vecinii la sud, proiectul vorbește și despre o autostradă între București și Sofia, pe ruta Alexandria-Turnu Măgurele-Nicopole-Plevna, drum care ar urma să fie legat de viitoarea autostradă Hemus din Bulgaria.
Peste 20 ani, poate, vom ajunge de la București la Sofia în 3 ore.
*
5. Modernizarea Canalului Dunăre – Marea Neagră
Alături de finalizarea A1 și A3, modernizarea canalului Dunăre-Marea Neagră este un proiect prioritar, menționat inclusiv în Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării.
L-am întrebat pe coordonatorul Strategiei, Teofil Gherca, Șef Serviciu la Direcția Generală pentru Dezvoltare Teritorială din MDRAP, cum ar urma să se desfășoare acest proiect. „Am estimat că ar dura 20 de ani, pentru că, deocamdată, nu are o sursă de finanțare”, a specificat Gherca.
Un proiect care are nevoie de finanțare externă.
*
6. Tren de mare viteză București-Brașov
Printre obiectivele enumerate se numără construirea unei linii feroviare de mare viteză care să traverseze Carpații, importantă, potrivit documentului, pentru asigurarea legăturii între regiuni.
Situația liniilor ferate este dezastruoasă – peste jumătate au depășit data scadentă pentru reparații. Calea ferată de mare viteză ar urma să unească Bucureștiul de Brașov, prin Ploiești.
București-Brașov în jumătate de oră?
*
7. Tunel pe sub Parlament
Autorii Strategiei spun că, pentru fluidizarea traficului în București, pe lângă finalizarea magistralelor de metrou care să ajungă la aeroportul Otopeni, este necesară și construirea unui tunel subteran, chiar pe sub Palatul Parlamentului.
Referitor la Otopeni, Strategia prevede construirea unui hub aeroportuar, cu intenția de a spori procentul traficului aerian în România.
Una dintre cele mai aglomerate zone ale Capitalei.
*
8. Poduri noi peste Prut și peste Tisa
Autoritățile române deplâng faptul că nu există un pod funcțional peste Prut. Există un proiect de construire a unui pod la Fălciu, și unul de pod rutier și feroviar la Galați-Giurgiulești.
Două posibile conexiuni cu Basarabia.
În 11 ani, autoritățile susțin că ar urma să fie construit și un pod nou peste Tisa, la Sighetu Marmației.
Legătură posibilă cu Ucraina.
*
9. Dunărea, cale de legătură cu Vestul
Autorii Strategiei recunosc că România e dezavantajată din cauza distanție față de mari capitale europene precum Paris sau Berlin, dar arată că există o cale de legătură directă cu Occidentul: Dunărea.
Obiectivul e transportarea mărfurilor, pe apă, până în inima Europei.
„Dunărea reprezintă o oportunitate importantă pentru a conecta portul Constanța la piețele europene și a reduce ponderea transportului rutier, care e poluator și consumator de resurse neregenerabile”, se arată în Strategie.
Asigurarea navigabilității pe Dunăre pe tot parcursul anului, spun autorii, ar însemna o legătură directă între Portul Constanța și Occident.
*
10. Pistă de biciclete de-a lungul Dunării
Poate cel mai neașteptat proiect de pe lista celor care ar putea obține aprobarea MDRAP, odată identificate sursele de finanțare, vizează construirea unei magistrale de biciclete cu o lungime de peste 500 de kilometri.
Magistrala ar urma cursul Dunării, până la Marea Neagră. În document, autorii propun și construirea de piste special amenajate în zonele montane.
Vor merge, oare, copiii noștri pe bicicletă de la Orșova la Călărași?
*
Avem nevoie de ajutorul tău!
Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.
De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.
Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună sau prin redirecționarea a 3.5% din impozitul tău pe venit, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.
Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.
Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.
Share this