Moartea bebelușilor. Septicemia unui sistem

Roxana Garaiman

Redactor

Din 31 ianuarie până în 12 februarie, 12 copii mai mici de 3 ani au fost internați la Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Marie Curie” din București cu o formă gravă de septicemie, denumită sindrom hemolitic-uremic (SHU).

Trei au murit, iar alții ar putea rămâne cu sechele pe viață din cauza ravagiilor pe care boala le face în organismul lor fragil.

Pentru a înțelege gravitatea situației, să spunem că, în ultimii doi ani, 12 a fost numărul total al copiilor cu SHU internați la Spitalul „Marie Curie”, unde ajung, cu o ultimă speranță, cele mai grave cazuri pediatrice din toată țara.

Simptomatologia specifică și faptul că 10 dintre cei 12 copii sunt din județul Argeș i-au determinat pe specialiști să ia în considerare, fără a exagera, o epidemie cu o tulpină agresivă a bacteriei E. coli.

Chiar dacă au trecut trei săptămâni, autoritățile nu pot spune care este cauza bolii. Din punct de vedere epidemiologic, situația este scăpată de sub control și numai soarta face ca, deocamdată, numărul îmbolnăvirilor să stagneze.

PressOne a reconstituit filmul acestui caz care, după tragedia din #Colectiv, arată încă o dată că sistemul de sănătate din România este incapabil să facă față unei urgențe majore.

Îmbolnăvirile succesive au captat atenția publică pe 9 februarie, când presa titra că mai mulți bebeluși din Argeș au ajuns la Spitalul „Marie Curie” în stare gravă.

Trecuseră deja 5 zile de la primul deces: o fetiță de 11 luni din orașul Topoloveni, în cazul căreia analizele confirmaseră prezența E. coli nepatogen.

9 februarie a fost și momentul în care Direcția de Sănătate Publică Argeș a aflat că, de la începutul lunii, la Spitalul de Pediatrie din Pitești fuseseră internați mai mulți copii cu sindrom hemolitic-uremic (SHU).

Prima eroare în sistem: protocolul de raportare a bolilor infecțioase obliga conducerea Spitalului de Pediatrie să comunice „de îndată” Direcției județene de Sănătate Publică.

Cea mai mare teamă a candidaților la Cotroceni. 3 lucruri pe care ar trebui să le înțeleagă viitorul președinte al României despre droguri

Candidații la președinție se feresc să abordeze cu adevărat problema drogurilor și se ascund în spatele unor răspunsuri vagi, deși susțin că înțeleg problema cu care se confruntă România.

Monarhia salvează energia. Doar 13% din liniile de înaltă tensiune din România sunt „noi”. Restul sunt proiectate de ingineri din perioada interbelică

România anului 2024 încă mai depinde într-o proporție de aproape 90% de această rețea energetică gândită și proiectată în urmă cu aproape 80 de ani.

A doua zi, în 10 februarie, Ministerul Sănătății a dat primele semnale că situația este gravă, transmițând că „investighează cauzele posibile de îmbolnăvire a copiilor din județul Argeș”.

După încă o zi, pe 11 februarie, în ajutorul specialiștilor în sănătate publică din Pitești a fost trimisă o echipă de medici epidemiologi de la București.

Altă eroare în sistem: ancheta epidemiologică a început cu întârziere, în condițiile în care primul copil cu SHU fusese internat la „Marie Curie” în 31 ianuarie.

Imagine din secția de Nefrologie de la „Marie Curie”.

Ce este E. coli

Escherichia coli este o bacterie larg răspândită în natură, care se găsește atât în intestinul omului, cât și în intestinele unor animale.

Majoritatea bacteriilor care aparțin acestui gen sunt inofensive, însă există tipuri de E. coli implicate în producerea de boli diareice și de infecții urinare. (Sursa: Ministerul Sănătății)

Ce este sindromul hemolitic-uremic

SHU se manifestă prin anemie hemolitică, trombocitopenie și insuficiență renală acută.

Anemia hemolitică presupune distrugerea celulor roșii din sânge într-un ritm mai rapid decât poate să le producă măduva osoasă.

Trombocitopenie înseamnă că numărul trombocitelor (celule care joacă un rol esențial în coagularea sângelui) ajunge extrem de mic.

Evoluția clinică în cazul SHU variază de la forme ușoare până la forme care pun în pericol viața pacientului. În varianta gravă se semnalează vărsături și diaree cu sânge, este afectat sistemul nervos central și se poate ajunge la instalarea comei. (Sursa: romedic.ro)

*

Pe 12 februarie, la Spitalul „Marie Curie” erau internați 11 copii cu SHU, cu vârste între 5 luni și 3 ani: 9 din județul Argeș, unul din Craiova și unul din București.

O a doua fetiță a murit în dimineața zilei de 15 februarie. Ea fusese internată pe 10 februarie, însă starea i s-a înrăutățit subit, potrivit medicilor.

O evoluție asemănătoare a avut Maria, o fetiță de un an și 4 luni din Pitești, a cărei stare se îmbunătățise temporar. Ea urma să fie transferată de la Terapie Intensivă în secția de Nefrologie.

În locul veștilor bune pe care le așteptau părinții, Maria s-a stins în ziua următoare – 16 februarie. Părinții au povestit că fetița spusese primele cuvinte din viața ei în spital.

A fost înmormântată pe 19 februarie la cimitirul „Sfântul Gheorghe” din Pitești, într-un sicriu prea mare pentru trupul ei firav.

„Iartă-ne că n-am putut face mai mult”, hohotea mama Mariei, aplecată peste fetița îmbrăcată într-o rochie mică de mireasă.

Autoritățile nu știu de ce a murit Maria.

După o anchetă începută cu o întârziere de aproape două săptămâni, Direcția de Sănătate Publică (DSP) Argeș nu a putut identifica sursa infecției.

Nici după analizarea probelor de apă și a probelor de alimente din domiciliile copiilor. Nici după ce au verificat produsele cumpărate din comerț de familiile afectate.

Au căzut, pe rând, ipotezele contaminării din apa potabilă, din fructe sau prin vaccinare.

„Sursa contaminării era dificil de identificat chiar și în condițiile în care îmbolnăvirile se raportau la timp”, a declarat pentru PressOne directoarea DSP Argeș, Sorina Honțaru.

Nici specialiștii de la Institutul Cantacuzino din București nu au putut depista bacteria bănuită că ar fi declanșat sindromul hemolitic-uremic.

„Coproculturile testate la Institutul Cantacuzino de la ultimele trei cazuri internate la Spitalul Marie Curie în 9 și 10 februarie 2016 au fost negative pentru E. coli. Între acestea se află și copilul care a decedat în data de 14 februarie”, se arată într-un comunicat al Ministerului Sănătății.

Mai mult decât atât, Ministerul susține că între cazurile copiilor internați cu SHU la „Marie Curie” nu există o legătură:

„Distribuția cazurilor nu indică o sursă unică de îmbolnăvire. Până în prezent, din datele menționate în foile de observație, nu s-a identificat nicio legătură între cazuri.”

A fost exclusă și ipoteza unui focar de infecție la Spitalul de Pediatrie din Pitești. Și asta fiindcă nu toți copiii cu SHU au trecut pe acolo înainte de a fi transferați la București.

Reprezentanții Spitalului piteștean au fost totuși amendați cu 1.500 de lei pentru neraportarea cazurilor și pentru nerespectarea regulilor de triaj.

Ministrul Sănătății, Patriciu Achimaș-Cadariu, consideră că una dintre cauzele acestei tragedii este mentalitatea de a trata lucrurile cu lejeritate.

„Cu cât ne îndepărtăm de un astfel de eveniment, probabilitatea de a pune în evidență agentul patogen scade. Regula spune că astfel de situații trebuie raportate în decurs de 24 de ore. Sunt revoltat fiindcă luăm totul lejer, în sensul că nu raportăm. Este genul de logică «lasă-mă să te las, nu se va întâmpla nimic»! Și uite că se întâmplă drame ca aceasta”, a declarat Patriciu Achimaș-Cadariu la TVR în 17 februarie, când a fost audiat și de Parlament.

Pe lângă amânarea de a raporta, un alt semn de întrebare vizează tratamentul aplicat copiilor la Spitalul de Pediatrie din Pitești.

În primul rând, prezența bacteriei E. coli ar fi putut fi depistată imediat prin teste rapide, dar pe care Spitalul de Pediatrie Pitești nu le avea în dotare, în ciuda unor recomandări europene, susține medicul Marius Geantă, cofondator al Centrului pentru Inovații în Medicină.

„Fiecare copil internat trebuia să fie testat pentru toxine din primele zile. Rezultatul testului pentru toxina Shiga ar fi fost în măsură să ghideze precoce conduita terapeutică, evitând abordarea de tip încercare-eroare. Ar fi salvat aceste teste viețile copiilor? Nimeni nu poate spune. Dar, cu siguranță, am fi putut spune că s-a făcut totul pentru micuți. Fără aplicarea acestor teste rapide, demersul medical este incomplet și discutabil. Astfel de teste, care dau rezultatul în cel mult 30 de minute, pot fi comandate și online, costul unuia fiind de aproximativ 25 de dolari”, a scris Marius Geantă pe blogul său de pe site-ul ziarului Adevărul.

În lipsa unui diagnostic rapid, medicii au prescris antibiotice.

Aceasta e, poate, cea mai gravă eroare în sistem: antibioticele nu se recomandă în cazul infecției cu această tulpină de E. coli, care eliberează în organism o toxină foarte periculoasă, responsabilă de SHU.

„Tratamentul antibiotic nu doar că nu este indicat, pentru că nu are efect asupra toxinei, dar poate favoriza supraproducția de toxină, prin distrugerea masivă a bacteriilor. Bacteriile mor, pereții lor se rup și toxina din interior se revarsă în organismul copilului. De aceea, este esențial ca diagnosticul să fie pus rapid și precis”, a mai explicat doctorul Geantă.

Unul dintre copiii internați cu SHU la Spitalul „Marie Curie”.

Șefa secției Nefrologie din cadrul Spitalului „Marie Curie”, Mihaela Bălgrădean, a declarat, la rândul ei, că „administrarea unui antibiotic în perioada de început a bolii, adică în perioada diareică, nu are efecte bune”.

„Antibioticul duce la precipitarea germenului și la agravarea bolii. Faptul că există această rutină în a prescrie antibiotic chiar și la faringite rămâne o întrebare. În această boală nu ar fi trebuit să se dea. Noi, la Nefrologie, tratăm din 2002 această boală și am avut cinci decese”, a spus dr. Bălgrădean.

Și președintele Societății Române de Microbiologie, prof. univ. dr. Alexandru Rafila, dă vina pe antibiotice pentru rezultatele analizelor:

„Toate probele au fost retestate și au ieșit negative pentru tulpina de E. coli care dă sindromul hemolitic-uremic. Diagnosticul a fost negativ din două motive: pentru că intervalul scurs dintre debutul bolii și testare a fost lung și pentru că unii dintre acești copii au primit un tratament antibiotic. Acest lucru exclude posibilitatea de a izola microorganismul patogen.”

Premierul Dacian Cioloș s-a deplasat vineri, 19 februarie, la Spitalul de Pediatrie din Pitești.

Mai multă lumină în acest caz ar putea face Corpul de Control al primului ministru.

În 16 februarie, acest organism a inițiat o acțiune de „verificare cu privire la modalitatea în care sunt investigate cauzele îmbolnăvirilor bebelușilor din județul Argeș”.

„Pe mine, dincolo de faptul că vor cădea sau nu capete, mă interesează să rezolvăm o problemă. Spitalul din Pitești nu are un epidemiolog. Pentru un spital de pediatrie, mi se pare important ca acest lucru să fie printre priorități. Înțeleg că sunt mai puțini epidemiologi decât posturi disponibile. Ar trebuie să găsim o modalitate de stimulare salarială și apoi să vedem cum putem prioritiza anumite spitale, mai ales că, în aceste spitale pentru copii, este esențial să îndepărtăm, pe cât posibil, riscurile de infecție”, a spus premierul Dacian Cioloș vineri, 19 februarie, la ieșirea din Spitalul de Pediatrie Pitești.

Cu o zi înainte, la București aterizase o echipă de specialiști de la Centrul european pentru acordarea de sprijin în efectuarea investigațiilor pentru depistarea cauzelor de îmbolnăvire.

*

Părinții copiilor care au murit sunt hotărâți să se adreseze justiției.

Procurorii din Pitești s-au sesizat deja din oficiu și au deschis un dosar pentru ucidere din culpă, în cazul primului copil care a murit la Spitalul „Marie Curie”. Și Avocatul Poporului a anunțat că s-a sesizat din oficiu și că monitorizează situația apărută în județul Argeș.

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€