Legea celor 35

Torționarii regimului comunist care sunt condamnați definitiv vor pierde cel puțin jumătate din veniturile lunare, potrivit unei legi care intră în vigoare în 21 ianuarie.

Banii vor fi strânși de Ministerul Muncii într-un fond din care vor fi despăgubiți foștii deținuți politici.

Inițiativa legislativă a aparținut Guvernului condus de Victor Ponta și, după adoptarea în Parlament, a fost promulgată de către președintele Klaus Iohannis.

Așa cum este formulată, și ținând cont de procesele aflate pe rol, legea ar putea să i se aplice în acest an unui singur om: Alexandru Vișinescu (91 de ani), fost comandant al penitenciarului Râmnicu Sărat.

Condamnat în primă instanță la 20 de ani de închisoare și plata unor daune morale, Alexandru Vișinescu are un nou termen în proces la finalul acestei luni. Dacă sentința rămâne definitivă, el va pierde între jumătate și trei sferturi din veniturile sale lunare – fie că e vorba de pensie, chirii, drepturi de autor sau alte surse.

Trebuie să fie deschise arhivele de la Justiție și Interne

Directorul general al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER), Alin Mureșan, spune că efectele legii s-ar putea extinde inclusiv asupra listei ofițerilor care au lucrat în sistemul penitenciar, cunoscută sub numele de „Lista celor 35”.

El subliniază că abuzuri s-au petrecut până în 1989, deci torționarii nu sunt doar cei din regimul Gheorghiu-Dej.

„Din punctul nostru de vedere, niciodată nu este prea târziu să se facă justiție. Este important că se stabilește la nivel principial – și, iată, inclusiv legislativ – că vinovații trebuie să plătească. Poate puțin, cu siguranță târziu, doar o mică parte dintre ei, dar este cu siguranță un nou pas înainte.

Anul acesta vom termina cercetările pentru lista scurtă a ofițerilor care au lucrat în sistemul penitenciar (așa-numita listă a celor 35) și sperăm că vor mai exista dosare pe rol în instanțe, în afară de cazurile Vișinescu și Ficior.

Deci, pe de o parte, există acești oameni care pot intra sub incidența legii, dacă justiția va considera astfel. Noi mai avem depuse câteva sesizări, în afara de cei doi, la care așteptăm încă răspunsul Procuraturii.

Dar aș mai semnala ceva: ni se pare absolut necesar ca arhivele Justiției și Internelor să se deschidă, pentru că abia atunci vom putea avea mulți beneficiari ai legii. Supraviețuitori din perioada Dej există prea puțini, dar abuzuri și crime s-au petrecut până în 1989, iar problemele se găsesc în aceste arhive, nedisponibile încă”, a arătat Alin Mureșan.

O inițiativă pentru imaginea lui Ponta

Proiectul legii – care are numărul 10/2016 – a fost inițiat de către Guvernul Ponta în 2013, într-un moment în care presa scria despre mai mulți foști gardieni sau șefi de penitenciare.

În Expunerea de motive, publicată pe site-ul Camerei Deputaților, se arată că victimele regimului totalitar au dreptul la indemnizații, „fiindu-le recunoscute suferințele îndurate și sacrificiile făcute”. Practic, legea instituie un mecanism prin care o parte din cheltuielile statului cu aceste indemnizații ar ajunge să fie suportate chiar de către cei care au comis abuzuri între 1945 și 1989.

*

„Persoanele care au contribuit la susținerea regimului comunist, care au săvârșit crime și abuzuri grave împotriva drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor nu au suportat nicio rigoare a Legii, în sarcina acestora nu a fost instituită nicio măsură de sancționare, penală, bănească sau de altă natură. Aceste persoane au beneficiat de venituri substanțiale (salarii și pensii) ca urmare a deservirii regimului totalitar, ca urmare a rolului și funcției deținute în aparatul represiv comunist, venituri care s-au menținut și după 1989, chiar până în prezent.

Prin prezentul proiect de act normativ se propune instituirea unei sancțiuni pecuniare, cu titlu de despăgubire, complementară sancțiunii penale, care să fie plătită lunar de persoanele condamnate definitiv pentru săvârșirea unor fapte în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, indiferent de forma de participație penală, care au avut ca urmare moartea, vătămarea corporală sau producerea unei dureri ori suferințe puternice, fizice ori psihice, persoanelor persecutate de regimul totalitar comunist.” (Extras din expunerea de motive a Legii)

Doar doi torționari trimiși în instanță

Până acum, doar Alexandru Vișinescu și Ioan Ficior au fost chemați în fața justiției pentru faptele lor din perioada regimului comunist.

Alexandru Vișinescu, 91 de ani, a fost comandant al penitenciarului Râmnicu Sărat între anii 1956-1963.

În rechizitoriul întocmit de procurori se arată că acesta „a săvârșit acțiuni și inacțiuni sistematice care au avut ca rezultat persecutarea colectivității reprezentate de deținuții politici încarcerați în acest penitenciar, prin privare de drepturi fundamentale ale omului sau prin restrângerea gravă a exercitării acestora, pe motive de ordin politic”.

Ioan Ficior împlinește anul acesta 88 de ani. Este fostul comandant al coloniei de muncă de la Periprava și a fost trimis în judecată în 2014, de către Parchetul General, pentru crime împotriva umanității.

Procurorii arată în rechizitoriu că Ficior ar fi vinovat pentru moartea a 103 deținuți. Practic, aceștia confirmă cercetările IICCMER, care a și documentat, pentru prima dată, o groapă comună cu deținuți politici la fosta colonie de muncă Periprava.

*

Un caz concret: am fost scoși să plantăm arpagic și de foame am început să mâncăm arpagic. Și am ascuns arpagic ca să-l ducem seara, în lagăr, celor bătrâni. Gardianul ne-a pedepsit: în genunchi, am scos hainele și a trebuit să scoatem tot, fiecare câte un kilogram de arpagic. Am fost obligați să-l mâncăm în fața gardianului. Doar doi am reușit și când gardianul se pregătea să-l lovească cu bâta, a apărut Ioan Ficior: «Ce-i cu ăștia aici?» I-a tras un pumn în tâmpla stângă și apoi l-a lovit cu cizmele numai în cap. Singurul medicament a fost compresa cu apă rece. Nu pot uita satisfacția, bucuria din ochii lui. I-am iertat, dar nu m-am gândit că și legea o s-o facă. […]

Fragment din mărturia lui Octav Bjoza (foto) în procesul lui Ioan Ficior. Sursa: blogul Undeva, în est…

*

Prevederile Legii 10/2016 s-ar putea repercuta și asupra fostului ministru de Interne George Homoștean.

Marți, 19 ianuarie, Parchetul General a solicitat Președinției un aviz pentru urmărirea penală a lui Homoștean în cazul morții inginerului Gheorghe Ursu, care a decedat în 1985 în arestul Miliției Capitalei, în urma unor bătăi repetate.