Câți bani a adunat Cumpănașu din anticorupție și integritate

E anul 2013. Alexandru Cumpănașu, alături de ONG-ul său, Asociația pentru Implementarea Democrației (AID), tocmai participă la elaborarea Strategiei Anticorupție în Educație.

În cadrul proiectului, AID realizează un spot TV, un spot radio, o machetă pentru presa scrisă și chiar o campanie on-line din care aflăm că „Învățământul românesc nu este de vânzare”.

Ani mai târziu, publicul află cu stupoare că promotorul integrității în educație și administrație a mințit ani la rând că are studii superioare.

În câțiva ani, între 2010 și 2014, AID a fost partener cu precădere în proiecte care vizau creșterea integrității și promovarea anti-corupției în cele mai importante ministere ale Guvernului României. A organizat cursuri pentru funcționari publici, pe care i-a instruit să evite furtul și minciuna.

Un raport financiar publicat în Monitorul Oficial arată că, în 2014, AID avea deja active de peste 20 de milioane de lei și cheltuieli de 4 milioane. PressOne a urmărit cum cresc câștigurile AID în acea perioadă, pe măsură ce Cumpănașu elabora tot mai multe studii și campanii în care se lupta cu corupția.

Alexandru Cumpănașu a înregistrat în 2004 Asociația pentru Implementarea Democrației (AID).

În Registrul asociațiilor și fundațiilor, centralizat de Ministerul Justiției, organizația lui Cumpănașu apare ca fiind condusă de trei persoane. Cumpănașu este director executiv. Alături de el figurează o consilieră în fonduri europene, Mihaela Călin, și un ofițer de achiziții de la Penitenciarul Pelendava din Craiova, Victor Răzvan Popa. 

Din 2008, sub Guvernul Tăriceanu, AID a fost recunoscut și a și funcționat ca atare timp de câțiva ani, ca organizație non-guvernamentală de utilitate publică. 

Recunoaşterea unei asociaţii sau fundaţii ca fiind de utilitate publică se face prin Hotărâre a Guvernului. În acest scop, asociaţia sau fundaţia interesată adresează o cerere Secretariatului General al Guvernului, care o înaintează, în termen de 15 zile, organului de specialitate al administraţiei publice centrale în a cărui sferă de competenţă îşi desfăşoară activitatea.

AID a fost recunoscut ca fiind ONG de utilitate publică la inițiativa Ministerului Educației, Cercetării și Tineretului, cum era titulatura oficială în 2008, și care era condus la acea vreme de Cristian Adomniței (PNL). 

Acest statut – care stabilește, de fapt, o ierarhie în alocarea de subvenții de la stat sau în selecția unor parteneri non-instituționali pentru programe cu finanțare europeană, înseamnă și obligaţia de a publica, în extras, în termen de 3 luni de la încheierea anului calendaristic, rapoartele de activitate şi situaţiile financiare anuale în Monitorul Oficial (MO) al României, Partea a IV-a. 

Am consultat MO pentru perioada 2010-2015 pentru a înțelege în ce fel s-a impus în administrația centrală din România AID-ul condus de Alexandru Cumpănașu, actualmente candidat pentru funcția de președinte al țării. 

Evoluția veniturilor din activități fără scop patrimonial provenite din proiecte europene sau resurse obținute de la bugetul de stat și de la bugetele locale este spectaculoasă de la un an la altul.

Organizația lui Cumpănașu susține că a instruit, practic, mii de bugetari din ministerele Educației, Sănătății, Justiției, de Interne și al Dezvoltării și o armată de funcționari din sute de instituții publice locale. 

Expertul fără studii superioare s-a aflat în primul rând al beneficiarilor care au tocat banii de reformă ai sistemului, oferiți de Uniunea Europeană prin programe de operaționalizare a capacității administrative din statele membre (POSDRU sau POCA).

Ulterior, cazul Asociației pentru Implementarea Democrației (AID) pare să fi fost revizuit, fiindcă pe site-ul Camerei Deputaților se specifică faptul că organizația lui Cumpănașu nu mai deține statutul de ONG de utilitate publică, iar raportările oficiale ale situației financiare încetează după 2015.

Primul an

Potrivit situației financiare depuse în iulie 2010, în 2009 AID dispunea de active circulante în valoare de peste 880.000 lei, nu avea datorii, capitalurile proprii cifrau puțin peste 165.000 lei, iar veniturile din activitățile fără scop patrimonial, provenite în proporție de 100% din bani publici se ridicau la 941.091 lei. (sursa MO nr. 3001/8 iulie, 2010)

Potrivit raportului, în 2009, AID s-a implicat în reforma educațională, promovarea integrității și educație anticorupție, responsabilitate socială și leadership. 

Spre exemplu, „Îmbunătățirea managementului universitar”, cofinanțat de Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013, a însemnat mai multe sesiuni de formare pentru 80 de reprezentanți ai top-managementului universitar din țară și a 840 de cadre didactice.

Din comitetul coordonator al  proiectului au făcut parte și Ecaterina Andronescu, Adrian Curaj, Remus Pricopie.

Celelalte proiecte listate sunt:

2010

În 2010, situația financiară a AID se schimbă deja. Veniturile provenite din proiecte realizate ca partener cu instituțiile statului, urcă la aproape 2.5 milioane de lei, potrivit informațiilor publicate în iunie 2011.

Activele circulante cifrează 4.2 milioane de lei, iar veniturile în avans raportate sunt de peste 3.7 milioane de lei. (sursa MO 2286/21 iunie, 2011)

AID descrie aici ce înseamnă o parte din proiectele care se aflau deja în derulare.

Proiectul „Dezvoltarea și consolidarea Centrului Național pentru Integritate” este finanțat din Fondul Social European prin Programul Dezvoltarea Capacității Administrative (PODCA).

A fost făcut în parteneriat cu MAI și Unitatea Centrală pentru Reforma Administrației Publice (UCRAP). A costat 4,2 milioane de lei.

La evenimentul de închidere al proiectului, care a avut loc în 2012, au participat, printre alți oficiali din MAI și Mihai Fifor, pe atunci secretar de stat pentru Comunitățile Locale.

Proiectul „Responsabilitatea Socială a Companiilor axată pe Protecția Mediului și Dezvoltarea Comunităților Locale”, din același an, a primit bani de la Guvernul Norvegiei prin intermediul Programului Norvegian de Cooperare pentru creștere economică și dezvoltare sustenabilă în România. 

2011

2011 înseamnă un nou salt în ceea ce privește fondurile înghițite de AID.

În acel an, asociația lui Alexandru Cumpănașu a primit bani pentru elaborarea Strategiei Naționale de Promovare a Responsabilității Sociale în România, aprobată în ședință de Guvern.

Tot în cadrul proiectului, AID mai avea drept responsabilități distribuirea de broșuri, pliante și postere în care să fie promovat principiul CSR al companiilor, organizarea de sesiuni de instruire pentru studenți, realizarea a 10 analize de nevoi pentru formarea profesională a funcționarilor din 10 instituții de la nivel local, organizarea unei sesiuni de formare pentru 14 reprezentanți ai Ministerului Sănătății, organizarea a 35 de conferințe pe tema anticorupției, la care au participat 1.053 de reprezentanți ai instituțiilor publice.

AID a mai fost plătit pentru organizarea de seminarii pe tema anticorupției cu funcționari și realizarea a două sondaje de opinie privind percepția asupra corupției în sistemul de sănătate. 

În 2011 și 2012, AID a organizat inclusiv briefinguri privind Condiționalitatea 4 din cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare cu participarea reprezentanților misiunilor diplomatice acreditate la București. 

Venituri din activitățile fără scop patrimonial ajung la 3.680.234 lei, iar veniturile în avans la 9.399.913 lei. 

2012

Activele circulante ale AID ating în 2012 aproape 11 milioane de lei, iar fondurile pentru activități fără scop patrimonial repartizate de asociația lui Cumpănașu se învârt în jurul sumei de 4 milioane de lei.

Au fost organizate cursuri de formare pentru 1.415 beneficiari din sectorul educațional și 107 reprezentanți ai inspectoratelor școlare și ale ministerelor educației, justiției, Direcției Generale Anticorupție, organism al MAI. 

Au fost instruiți 585 de funcționari publici, care au primit certificate de la AID, iar 7.000 de funcționari publici din 60 de instituții centrale au primit ghiduri elaborate de AID. 

2013

Indicatorii din situațiile financiare anuale depuse pentru anul 2013 arată că activele circulante au ajuns la 13.715.438 lei. Cheltuielile privind activitățile fără scop patrimonial trec de 4 milioane lei. 

AID participă la elaborarea Strategiei Anticorupție în Educație. Realizează un spot TV, un spot radio, o machetă pentru presa scrisă și o campanie on-line pentru campania „Învățământul românesc nu este de vânzare”.

Organizează 23 de sesiuni de informare pentru 765 de reprezentanți ai instituțiilor publice de la nivel local. Scrie un raport de evaluare a principalelor vulnerabilități la corupție pentru Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (MDRAP).  

2014

În 2014, activele circulante ale AID ajung la 20 milioane de lei, din care 17 milioane sunt venituri obținute în avans, iar aproximativ 4.5 milioane de lei reprezintă cheltuielile cu activitățile fără scop patrimonial. 

Ultimul raport este mai evaziv cu privire la activitatea AID. Ar fi elaborat studii, analize și propuneri pentru reforma administrației publice și a participat la cercetări sociologice cu privire la calitatea serviciilor medicale din sistemul de sănătate din România. 

Colaborarea dintre Cumpănașu și diverse ministere a continuat și după ce AID a pierdut statutul de ONG de utilitate publică. În toamna anului 2017, PressOne arăta cum directorul executiv AID, care găzduia talk-show-ul Ambasador România, l-a avut ca invitat pe Lucian Georgescu, pe atunci ministru al Cercetării.

În cadrul emisiunii, Cumpănașu a încălcat orice principiu sau rigoare jurnalistică, lăudându-l pe Georgescu deșănțat. În aceeași perioadă, AID candida pentru a deveni partenerul ministerului condus de Georgescu, în cadrul a două proiecte europene.