Banii de pe fundul sacului. Cum își fidelizează ziariștii politicienii locali. Cazul Tulcea

Mai multe publicații online din Tulcea sunt abonate la finanțări publice, care vin pe filiera relațiilor personale întreținute de ziariștii și redactorii-șefi cu politicienii locali. 

O investigație realizată de PressOne arată că sponsorizările „pentru bunăvoință” venite de la partide sunt mascate sub formă de oferte de servicii. Banii care ajung însă la presa locală, pe filiera instituțiilor de stat aflate la cheremul unor politicieni cu influență, sunt puțini. Sunt banii de pe fundul sacului – cum se spune. Dar sunt suficienți cât să mențină o stare de dependență cvasitotală a publicațiilor de voința și interesele electorale ale politicienilor din zonă. 

Majoritatea companiilor care editează ziarele locale din Tulcea au cel mult un singur angajat, în timp ce unele nu au avut niciodată un salariat. În plus, legăturile dintre ziariști și politicieni sunt atât de complicate, încât au împreună proiecte politice, activează în aceleași asociații sau se susțin fățiș în alegeri. În aceste condiții merită să ne întrebăm: în ce măsură presa rămâne capabilă să apere interesul public și să dezvăluie informații cruciale pentru informarea corectă a cititorilor?

Vrem să putem relata în profunzime despre viața de zi cu zi a românilor, așa cum e ea. Dacă e important și pentru tine, ajută-ne să o ducem la capăt! Orice sumă contează.

La un suc și-o prăjitură cu presa locală 

La sfârșitul anului 2018, președintele Consiliului Județean Tulcea, Horia Teodorescu, ales pe listele PSD, și Petre Badea, vicepreședintele de atunci din partea ALDE, au participat la o întâlnire anuală de Crăciun alături de mai mulți jurnaliști din cadrul publicațiilor locale.

Printre cei invitați la sindrofie se număra și Adrian Tudor, redactorul-șef al publicației Tulcea Noastră. El a postat atunci o imagine în care Horia Teodorescu apărea în mijlocul ziariștilor și o explicație foto:

„Alături de colegii de breaslă, la întâlnirea anuală de Crăciun cu președintele CJ Horia Teodorescu, la un suc și-o prăjitură, plus multe palavre și amintiri adunate în mulți ani de presă…”

În afară de Tudor, alți ziariști care au participat la reuniune au fost Irinel Călin (Info Tulcea), Iris Ionescu (Zig Zag), Cristian Dogaru (Ziarul de Tulcea), Viorel Dima (Tulcea Express), Ovidiu Munteanu (Radio Delta), Adrian și Liliana Boioglu (TLNews/CTNews) și Patrick de Hillerin (Obiectiv).

Aceștia sunt oamenii care se ocupă de informarea corectă a tulcenilor. 

Ovidiu Munteanu este administratorul și acționarul unic al Radio Delta Tulcea. Prin firma sa, a obținut contracte de zeci de mii de lei din partea Consiliului Județean Tulcea în perioada 2017-2021.

Viorel Dima era directorul ziarului Dobrogea Express (cunoscut și ca Tulcea Express). Compania sa a beneficiat, în perioada 2021-2022, de contracte din bani publici de cel puțin 6.000 de lei, pentru servicii de informare a cetățenilor cu privire la activitatea CJT.

Soții Boioglu administrează publicațiile TLNews și CTNews. Cei doi au obținut prin intermediul unui grup de firme în total peste 80.000 de lei în perioada 2020-2022 din partea CJT pentru servicii de informare și publicitate. Niciuna dintre firme nu a înregistrat mai mult de doi angajați de-a lungul timpului. Patrick Andre de Hillerin a fost directorul ziarului Obiectiv din Tulcea, iar Irinel Călin era redactorul-șef.

Acționarul majoritar al companiei Mega Group SRL care edita ziarul era Robert Berbecel, omul de încredere al lui Horia Teodorescu. Din acționariat, pe lângă alte câteva persoane, mai făcea parte și Lucian Simion, deputat PSD la acea vreme și care deținea și 5% din acțiunile ziarului. Publicația condusă de Hillerin își avea sediul în 2018 pe proprietatea companiei președintelui CJ Tulcea, Horia Teodorescu. Condor SRL a încheiat un contract de folosință cu firma care edita ziarul Obiectiv, pentru un sediu aflat pe strada 9 Mai din Tulcea.

Însă cazul lui Horia Teodorescu, specializat în a-și asigura bunăvoința publicațiilor locale prin contribuții regulate din bani publici, nu este singular.

O anchetă realizată de colaboratorul PressOne arată cum au procedat în ultimul mandat consilierii județeni Petre Badea (ALDE) și Valentin Moldoveanu (PSD) și viceprimarul orașului Tulcea, Dragoș Simion, ca să-și țină calde și cordiale relațiile cu ziariștii. 

În timp, unii dintre acești politicieni locali au schimbat partidele, dar colaboratorii lor din presa locală s-au dovedit a fi parteneri de încredere indiferent de agenda politică adoptată de candidații și apoi ocupanții portofoliilor din administrația publică.

Parteneriate între jurnaliști și politicieni

„Tulcea Noastră” e o publicație online, care se descrie drept „ziar independent” și este urmărită de zeci de mii de oameni. Publicația îi aparține lui Adrian Tudor, și se recomandă ca fiind un proiect apolitic și susținut prin forțe proprii. 

Cu toate acestea, publicația abundă în materiale laudative la adresa viceprimarului Dragoș Simion, cel mai probabil candidatul PSD pentru fotoliul de edil al orașului Tulcea la alegerile din iunie 2024.

Spicuim câteva dintre ele: „Viceprimarul Dragoș Simion, receptiv la reclamațiile tulcenilor”, „Vicele Simion a salvat pinii care trebuiau tăiați! 1-0 pentru tulceni!”, „Primarul Ștefan Ilie l-a mazilit pe vicele Simion, DOAR pentru că acesta își face treaba!”

I. Asociația și partidul

Dar legăturile dintre viceprimarul Simion și redactorul-șef al portatului„Tulcea Noastră” (editat de o firmă, News Press Millenium SRL) se extind și în afara lumii virtuale a online-ului. De fapt, Adrian Tudor este președintele unei asociații care se numește la fel ca ziarul, „Tulcea Noastră”, doar că a fost fondată în 2020. Din conducerea acestui ONG face parte și ziaristul și viceprimarul Dragoș Simion.

Scopul declarat al asociației este legat de problemele municipiului, precum „elaborarea strategiilor urbanistice, socio-economice, culturale, sportive și a calității vieții, urmărind păstrarea patrimoniului arhitectural, urbanistic, istoric, protecția parcurilor și a mediului înconjurător”, potrivit registrului asociațiilor.

Asociația funcționează la aceeași adresă unde își avea sediul firma lui Adrian Tudor, cea care editează ziarul „Tulcea Noastră”. Într-un răspuns la adresa PressOne, Primăria Tulcea spune că Asociația „Tulcea Noastră” (condusă de ziarist și viceprimar, n.red) nu a primit niciun contract public de la înființare. 

Chiar dacă acum sunt numai colegi într-o asociație, Tudor și Simion au fost cât pe ce să fie și colegi într-un partid politic pe care au vrut să îl înscrie în registrul partidelor tot în 2020. Se numea „Alianţa Tulcenilor”, însă nu a mai fost înființat niciodată, deoarece Tribunalul București le-a respins demersul.

Contactat pentru un punct de vedere, jurnalistul Adrian Tudor consideră că nu sunt nepotrivite întâlnirile informale dintre politicieni și jurnaliști „pentru că poți vorbi mai liber, să afli chestii pe care nu le afli într-o conjunctură oficială, iar înțelegerile dintre jurnaliști și politicieni se fac în alte părți, precum baruri sau cârciumi, nu la o masă de Crăciun.” 

Jurnalistul consideră că articolele sale care îl vizează pe Simion sunt foarte obiective.

„Domnul Simion este suspendat pe parcursul mandatului (din Asociație, n.red.). Asociația nu are treabă cu politica, asociația e făcută pentru oameni. Am pus niște idei cap la cap, am crezut că este ok ceea ce dorim. Între timp, domnul Simion a ales să participe într-un alt proiect politic”, a explicat Tudor.

„Publicația mea este doar o platformă care pune la dispoziție spațiu pentru oricine dorește. Poate să vină absolut oricine să plătească și să beneficieze de acel spațiu. Poate să vină și primăria, partidele, consiliul, societăți și oricine, și d-voastră. Cine are ceva de spus important și crede că am vizibilitate, poate veni să-și expună părerile, pe canalele legale și de bun simț, și să-și asigure spațiul prin care vrea să se facă cunoscut. Nu avem nimic de ascuns”. 

Adrian Tudor, redactor-șef al ziarului „Tulcea Noastră”

Dragoș Simion nu a răspuns la apelurile reporterilor pentru a oferi un punct de vedere.

II. „Alături de El Grande Teo și doamnele din Consiliul Județean Tulcea”

Adrian Tudor este prieten și cu președintele Consiliului Județean Tulcea, Horia Teodorescu (PSD), iar relația lor datează cel puțin din 2014.Jurnalistul nu a ezitat să-și arate susținerea față de Teodorescu la localele din 2020. Pe pagina lui personală de Facebook a lipit la poza de profil un șablon de susținere a candidaților social-democrați pentru primărie și consiliu județean în municipiul Tulcea.

Cei doi au fost surprinși de-a lungul timpului în diverse fotografii unde apar împreună, în cadrul mai multor evenimente. Într-un comentariu al unei postări unde apar împreună pe o rețea de socializare, Tudor îl numește pe Teodorescu, „El Grande Teo” (Marele Teo – n.red).

În fotografie, Tudor apare așezat la o masă, în fața unui laptop, iar în fața sa se află șeful CJ între două doamne și o ospătăriță. Pe lângă profesia de jurnalist, Tudor se recomandă ca „DJ” cu o experiență de peste două decenii.

„De mai bine de 22 ani prezent pe piața românească a nunților, pot spune fără a greși că… mă pricep la ceea ce fac”, se recomandă jurnalistul local Adrian Tudor prin intermediul unui site.

Adrian Tudor administrează compania News Press Milenium SRL. Firma nu a înregistrat niciun angajat, exceptând anii 2015 și 2022 când figura cu un singur salariat, conform datelor publicate pe termene.ro.

Acest lucru nu a împiedicat firma jurnalistului să obțină contracte de publicitate în valoare de zeci de mii de lei, din partea Consiliul Județean Tulcea, condus de Horia Teodorescu.

Până în 2022, firma lui Tudor, News Press Millenium SRL s-a numit Total Inter Music SRL. Potrivit informațiilor disponibile în SICAP, Total Inter a primit bani ca să execute servicii de informare publică de la mai multe instituții publice, din bani publici, cel puțin începând cu 2018. Spre exemplu, a primit bani pentru a publica articole despre activitatea Consiliului Județean Tulcea, cu toate că menirea unui ziar tocmai asta e: să informeze cetățenii despre activitatea instituțiilor publice. E vorba de un serviciu public pus în slujba cetățenilor. Or, „Tulcea Noastră” s-a comportat luni la rând ca și când ar fi fost un angajat al Consiliului Județean Tulcea încasând bani.

4 aprilie 2018 – pentru publicarea unui mesaj de felicitare cu ocazia Sarbatorilor Pascale – 300 lei

14 noiembrie 2018 – pentru un anunț publicitar – 400 lei

20 decembrie 2018 – pentru publicarea unui mesaj cu ocazia sarbatorilor de iarna – 300 lei

2 noiembrie 2019 – pentru servicii de publicare comunicate de presă – 3.000 de lei

31 decembrie 2019 – pentru publicarea de comunicate de presă dintr-un proiect – 1.000 lei

12 februarie 2020 – pentru servicii de informare a cetățenilor cu privire la activitatea Consiliului Județean Tulcea – 1.500 lei

4 martie 2020 – pentru publicarea unui mesaj de felicitare pentru 8 Martie – 500 lei

5 martie 2020 – pentru publicarea de articole de presa cu privire la activitatea Consiliului Județean Tulcea în  ziarul online Tulcea Noastra – 1.500 lei

9 aprilie 2020 – pentru publicarea de articole de presa cu privire la activitatea Consiliului Județean Tulcea (CJT) în ziarul online Tulcea Noastra- 2.000 lei

12 mai 2020 – pentru servicii de informare a cetățenilor privind activitatea CJT, prin site-ul www.tulceanoastră.ro – 2000 lei

4 iunie 2020 – pentru servicii de informare a cetățenilor privind activitatea CJT prin platforma online tulceanoastra.ro – 2000 lei

13 ianuarie 2021– pentru servicii de informarea  cetățenilor privind activitatea CJT prin platforma online tulceanoastra.ro – 1500 lei

3 februarie 2021 – pentru servicii de informare a cetățenilor privind activitatea CJT prin platforma online tulceanoastra.ro – 1500 lei

3 martie 2021 – pentru servicii de informare a cetățenilor privind activitatea CJT prin platforma online tulceanoastra.ro – 1500 lei

16 aprilie 2021– pentru servicii de informare a cetățenilor privind activitatea CJT prin platforma online tulceanoastra.ro – 1500 lei28 aprilie 2021 – pentru publicarea unui mesaj pe site-ul www.tulceanoastra.ro cu ocazia Sărbătorilor Pascale 2021 – 300 lei

PressOne a încercat să obțină un punct de vedere asupra relației dintre politic și presă și de la președintele Consiliului Județean Tulcea, Horia Teodorescu. Acesta nu a răspuns la apelurile reporterilor pentru a oferi un punct de vedere.

III. Trei jurnaliști și o asociație condusă de un consilier județean 

Irinel Călin, jurnalist în cadrul publicației Info Tulcea și Realitatea Locală, în trecut pentru Obiectiv și România Actualități, ocupă funcția de secretar general în cadrul Asociației Județene de Fotbal din municipiu. Aici, președintele este Petre Badea, actualmente consilier județean.

Niculae Adămiță scrie pentru publicația Zig Zag, ziar pe care îl și deține în totalitate. În același timp, Adămiță e membru într-o comisie din cadrul Asociației Județene de Fotbal – ONG-ului condus de consilierul județean. Asemenea lui Adămiță, și Iris Ionescu a scris pentru Zig Zag. Și el era atât ziarist, cât și membru în asociația lui Badea.

„Cine nu are un Petre Badea, să-și cumpere/ Puțin pupincurism și nu prea”

Petre Badea a fost susținut în permanență prin intermediul mai multor articole scrise de cei trei jurnaliști care l-au pus într-o lumină pozitivă pe consilierul județean.  

Irinel Călin relata, în pragul alegerilor locale din 2020, într-un articol din „Info Tulcea”, un gest caritabil făcut de Petre Badea pentru o familie nevoiașă cu 9 copii dintr-un sat. Călin îl citează extensiv pe Badea: 

«„Mă așteptau şi s-au bucurat nespus când m-au văzut. Le-am dus alimente, hăinuțe, jucării, dulciuri, şi – se putea altfel? – o minge de fotbal. Am făcut aceşti copii fericiți! Poate vor veni şi vremuri mai bune și pentru ei. Stau într-o casă la Rândunica, oferită de primarul Anastase Alexe, la rugămintea mea. Stâlpul casei lucrează la o fermă din localitate cu salariu minim şi lunar mai ofer şi eu un supliment financiar acestei familii nevoiaşe. Cu implicare din partea noastră a tuturor eu cred că vom găsi soluții să-i putem ajuta pe aceşti semeni ai noștri!” a declarat Petre Badea», scria jurnalistul Irinel Călin.

Într-un editorial din 2021, Niculae Adămiță semna un material intitulat „Cine nu are un Petre Badea, să-și cumpere”:

„Puțin pupincurism și nu prea. Când vrei să elogiezi meritele unui om care chiar le merită, în purul stil românesc se cheamă pupincurism, sau cel puțin așa ești taxat. Drept care voi aplica: Petre Badea, din calitatea lui de președinte al Asociației Județene de Fotbal aduce și bani de acasă doar-doar va resuscita mișcarea fotbalistică din județ și este apreciat ca atare pentru acest efort. Badea, ce să-ți spun?! Felicitări! Oricum adversarii, pentru că faci și politică, vor sări de cur în sus (uite, dă la săraci din banii furați, se face că dă echipament sportiv din fondurile federației ș.a.m.d). Gogoși! Cu doi-trei oameni pe care îi are în Asociației Județene de Fotbal (AJF), Petre Badea s-a dat peste cap să organizeze o Cupă AJF, o Cupă a fair-play-ului, orice, numai să scoată tineretul pe stadion, la mișcare. Am văzut mai zilele trecute că a reușit. După umila-mi părere, în toate județele cu fotbal de Liga a IV-a, cine nu are un Petre Badea, să-și cumpere! E mare lucru!”, scria Adămiță. Colegul său, Iris Ionescu, menționa într-un articol care datează din octombrie 2018 că Badea scoate bani din propriul buzunar pentru binele asociației.

„Constient că orice munca se plătește, […] Petre Badea va asigura din banii proprii, baremele de arbitraj, nefiind la primul gest de acest gen. Săptămana viitoare este rândul liceenilor să se întreacă în cadrul aceleiași olimpiade, președintele Petre Badea urmând să suporte (sic!), din nou, din propriul buzunar, toți banii care vor fi plătiți arbitrilor”. (text preluat fără corecturi)

Ședințele asociației, ținute la Consiliul Județean Tulcea

Sediul Asociației Județene de Fotbal (AJF) Tulcea este situat pe strada Gavrilov Corneliu, însă mai multe ședințe au fost ținute în sala Consiliului Județean Tulcea, deși cea din urmă nu subordonează asociația, ci Federația Română de Fotbal (FRF), conform regulamentelor.

Cel puțin cinci ședințe ale AJF s-au desfășurat în perioada 2019-2022, în una dintre sălile administrației județene. În cadrul mai multor întruniri, apar doi dintre jurnaliștii locali, Irinel Călin și Iris Ionescu.

Ionescu a refuzat să vorbească cu reporterul PressOne pentru a oferi un punct de vedere.

Am vorbit, însă, cu Petre Badea. El spune că nu consideră că jurnaliștii care au activat în cadrul Asociației pe care o conduce s-au aflat într-un conflict de interese, ci i-a cooptat tocmai pentru a consolida imaginea sportului din județ. „Relația sport-presă nu este pentru imaginea politicianului, ci pentru imaginea sportului, pentru că noi, aici, la Asociația Județeană de Fotbal, facem primii pași în dezvoltarea sportului„, a spus Badea.  Întrebat de articolele laudative la adresa sa, Badea este de părere că reprezintă adevărul. 

„Au zis un adevăr. Vrei să fie numai critici, sau cum? De unde știi tu că nu au fost obiectivi?”, a mai spus consilierul județean.

Petre Badea, consilier județean

Petre Badea a motivat că lipsa unei săli de ședință în cadrul clădirii care găzduiește Asociația Județeană de Fotbal Tulcea l-a obligat să organizeze întâlnirile în interiorul Consiliului Județean.

Firma administrată de soția lui Irinel Călin, Andreea Călin, a obținut contracte în valoare de cel puțin 13.000 de lei în perioada 2020-2021 din partea Consiliului Județean, condus de Horia Teodorescu pentru promovarea activității Consiliului Județean Tulcea. Societatea Andreei Călin nu a înregistrat angajați în perioada semnării contractelor, conform datelor financiare. 

13 ianuarie 2021 – pentru servicii de informare a cetățenilor privind activitatea CJT prin platforma online infotulcea.ro – 1.000 lei

3 februarie 2021 – pentru servicii de informare a cetățenilor privind activitatea CJT prin platforma online infotulcea.ro – 1.000 lei

3 martie 2021 – pentru servicii de informare a cetățenilor privind activitatea CJT prin platforma online infotulcea.ro- 1.000 lei

16 aprilie 2021 – pentru servicii de informare a cetățenilor cu privire la activitatea CJT prin platforma online infotulcea.ro – 1.000 lei

28 aprilie 2021 – pentru servicii de publicare a unui mesaj pe platforma online “infotulcea.ro”cu ocazia Sărbătorilor Pascale – 300 lei.

15 iulie 2021 – pentru servicii de publicitate și de promovare a activității Consiliului Județean Tulcea – 6.000 lei.

Contactat pentru un punct de vedere, Irinel Călin a răspuns că sunt mai multe materiale laudative pe paltforma sa de știri la adresa și a altor politicieni, nu numai la adresa lui Petre Badea. 

„Articole laudative la adresa unor persoane publice, inclusiv aleși locali sau județeni, sunt destule publicate în ziarul online www.infotulcea.ro, însă domnul Petre Badea nu a fost facturat pentru publicarea acestui articol de presă (întrebat dacă Badea l-a plătit pentru a scrie favorabil – n.red).”

Ziaristul Irinel Călin despre relația cu consilierul județean Petre badea

De asemenea, Irinel Călin nu vede incompatibilitatea între profesia de jurnalist și faptul că activează la o asociația condusă de un consilier județean. „Ba dimpotrivă, văd o mare compatibilitate! În ceea ce privește afirmația că lucrez la AJF Tulcea, informația este una eronată și dovadă în acest sens stă încetarea, prin demisie, a contractului meu de muncă la această organizație neguvernamentală în urmă cu mai mulți ani. În ciuda compatibilității de care aminteam mai înainte”, este de părere Irinel Călin.

Pentru aceeași perioadă, Zig Zag Prod SRL, firma care editează publicația unde Iris Ionescu și Niculae Adămiță au scris articole laudative pentru superiorul lor ierarhic din Asociația de Fotbal, a primit, în perioada 2020-2021, aproximativ 10.000 lei de la administrația județeană.

Zig Zag Prod SRL nu a înregistrat nicioadată angajați. A primit, conform SICAP, sume pentru mesaje de publicitate a serviciilor CJT și a felicitărilor online pentru diverse sărbători. 

5 martie 2020 – pentru publicarea unui mesaj de felicitare pentru 8 Martie – 200 lei

11 martie 2020 – pentru servicii de informare a cetățenilor cu privire la activitatea CJT prin Ziarul Zig – Zag – 800 lei

9 aprilie 2020 – pentru servicii de informare a cetățenilor cu privire la activitatea CJT prin “ziarulzigzag.ro”- 1.000 lei

12 mai 2020 – pentru servicii de informare a cetățenilor privind activitatea CJT pe platforma online ziarulzigzag.ro – 1.000 lei

4 iunie 2020 – pentru servicii de informare a cetățenilor cu privire la activitatea CJT pe platforma online ziarulzigzag.ro – 1.000 lei.

Niculae Adămița a declarat pentru PressOne că el este numai membru al comisiei de disciplină (nu este angajat – n.red) din cadrul AJF Tulcea și câștigă o remunerație de 60 de lei. Cât despre materialele pozitive în care îl elogia pe Petre Badea, Adămiță spune că erau obiective pentru că “într-adevăr este un președinte de asociație care își face foarte bine datoria. Ăsta nu e pupincurism! Este o metaforă. Nu o luați așa cu pupincurismul că nu sunt tipul de jurnalist pentru pupincurism”.

IV. Firma fără angajați a unui ziarist cu relații neclare de muncă cu Consiliul Județean și Prefectura Tulcea, a obținut contracte de zeci de mii de lei cu județul Tulcea 

Firma lui Cristian Dogaru, nu a înregistrat niciodată angajați.Un articol din Adevărul, susține că Dogaru a devenit în 2012 purtătorul de cuvântul al Consiliului Județean Tulcea, instituție condusă Horia Teodorescu (PSD). Pe contul său de LinkedIn, Dogaru scrie însă că a fost șef de cabinet la Prefectura Tulcea. În discuția cu reporterul PressOne, Dogaru a spus că nu a fost niciodată angajat la Consiliul Județean Tulcea. 

Cariera lui Dogaru s-a împărțit între cea de jurnalist la propria publicație, Ziarul de Tulcea, și de angajat ca personal contractual pe lângă cabinetul prefectului. Ce e clar însă este că apropierea de politică i-a oferit șansa de a câștiga contracte bănoase de publicitate prin firma sa Topdog Printers SRL, cea care editează ziarul. Informațiile publice arată că Topdog a primit contracte în valoare de peste 40.000 de lei în perioada 2018-2021. 

5 aprilie 2018 – pentru publicarea unui mesaj de felicitare cu ocazia Sarbatorilor Pascale – 300 lei

14 noiembrie 2018 – pentru publicarea unui anunț 14 noiembrie – 400 lei 

20 decembrie 2018 – pentru publicarea unui mesaj cu ocazia sărbătorilor de iarnă – 300  lei

9 aprilie 2020 – pentru servicii de informare a cetățenilor cu privire la activitatea CJT prin platforma online Ziarul de Tulcea – 500 lei

12 mai 2020 – pentru servicii de informare a cetățenilor privind activitatea CJT prin platforma onlineZiarul de Tulcea – 500 lei

5 iunie 2020 – pentru servicii de informare a cetățenilor privind activitatea CJT, prin platforma online ziaruldetulcea – 500 lei.

13 ianuarie 2021 – pentru servicii de informare a cetățenilor privind activitatea CJT pe platforma online Ziarul de Tulcea- 1.000 lei

3 februarie 2021 – pentru servicii de informare a cetățenilor privind activitatea CJT pe platforma online Ziarul de Tulcea – 1.000 lei

3 martie 2021 – pentru servicii de informare a cetățenilor privind activitatea CJT pe platforma online Ziarul de Tulcea – 1.000 lei

16 aprilie 2021 – pentru servicii de informare a cetățenilor privind activitatea CJT pe platforma online Ziarul de Tulcea – 1.000 lei

28 aprilie 2021 – pentru servicii de publicare a unui mesaj pe platforma online “Ziarul de Tulcea.ro” cu ocazia Sărbătorilor Pascale – 300 lei

1 septembrie 2021 – pentru servicii de publicitate și de promovare a activității Consiliului Județean Tulcea – 60.000 lei.

1 septembrie 2020 – pentru servicii de informare a cetățenilor cu privire la activitatea Consiliului Județean Tulcea, prin intermediul media on-line – 39.000 lei.

23 iunie 2022 – pentru servicii de promovare a activității Consiliului Județean Tulcea, prin intermediul media on-line – 60.000 lei.

În ultimele trei cazuri, licitația organizată de Consiliul Județean Tulcea a fost împărțită pe loturi. Firma lui Dogaru a fost cea care a împărțit, ulterior, banii către alți subcontractori cum au fost firmele lui Adrian Tudor, Andreea Călin, Niculae Adămiță și altor publicații.Topdog Printers SRL a figurat pe listele de furnizori ale PSD pentru alegerile prezidențiale din 2019 și alegerile locale din 2020.

Director în echipa de fotbal locală și „responsabil de animare” într-o asociație de pescărie

La sfârșitul anului 2013, în municipiul Tulcea lua ființă o nouă echipă de fotbal, FC Delta Dobrogea, finanțată cu zeci de mii de lei de către Consiliul Județean și de alți sponsori locali. Consiliul Director era alcătuit din șapte persoane, printre ele se afla și jurnalistul Cristian Dogaru, conform actului constitutiv parafat și semnat de președintele CJ, Horia Teodorescu, la acea vreme.

Dogaru a fost și jurnalistul desemnat „responsabil de animare” în cadrul Asociației Grup Local pentru Pescarie Durabila în Delta Dunarii (FLAG Delta) conform unui document prezent pe site-ul ONG-ului. Ca manager de proiect figura consilierul județean PSD, Valentin Moldoveanu.

Dogaru a scris de-a lungul timpului mai multe articole pozitive care vizau asociația, promovând pe site-ul său de știri o campanie media de „Proiecte de succes prin FLAG Delta”, prin care primăriile din județ au obținut fonduri europene prin intermediul acestui ONG.

Dogaru a fost salariat FLAG Delta în perioada 2015-2022, conform declarațiilor sale de avere.

Asociația a fost înființată în 2010, la inițiativa CJ Tulcea, Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării (ARBDD) și alte asociații de pescari, având ca scop dezvoltarea sectorului piscicol. Ca cercul să se închidă, „cuplul” Moldoveanu-Dogaru se regăsește și în Comisia programe și finanțări a Asociației Județene de Fotbal, conduse de Petre Badea, consilierul județean despre care am vorbit mai sus.

Atât Moldoveanu cât și Dogaru au declarat că nu au nicio legătură cu asociația lui Badea. Întrebat de relația pe care o are cu jurnalistul Cristian Dogaru, consilierul județean Valentin Moldoveanu a răspuns ironic: “Relația bărbat-bărbat sau la ce vă referiți?”

Moldoveanu a spus că a fost organizată o selecție în urma căreia în 2017, Dogaru a primit un scaun în cadrul FLAG Delta. Moldoveanu spune că nu i-a influențat niciodat agenda editorială ziaristului Dogaru. „A fost doar pe muncă, nu pe altceva, de a merge în teritoriu și punctual se poate demonstra tot ce a făcut el în perioada cât a lucrat la FLAG. Ca și manager, n-am avut niciun contract cu Ziarul de Tulcea, n-am avut nicio…chestie plătită sau neplătită cu acel ziar”, a punctat Moldoveanu.

Contactat pentru un punct de vedere, Cristian Dogaru a declarat că Ziarul de Tulcea nu-i aparține, fiind doar administratorul societății care editează ziarul, și că sunt niște foști colegi de breaslă cei care se ocupă de publicația sa. Întrebat despre cine este vorba, Dogaru a refuzat să ofere nume.

„Eu consider că cine e jurnalist, trebuie să fie angajat la un ziar. Nu mă mai consider jurnalist de prin 2012 de când am avut contract cu Adevărul Holding„. 

Cristian Dogaru

„Spre deosebire de primărie unde se fac încredințări directe, unde ați putea investiga deoarece este vorba de corupție din punctul meu de vedere, Consiliul Județean organizează licitații deschide la care poate participa oricine, inclusiv d-voastră„, a mai adăugat Dogaru.

V. Epilog: „Nu plătește nimeni așa pur și simplu”

Septimius Pârvu, expert în cadrul Expert Forum​, este implicat în mai multe proiecte, printre care monitorizarea alegerilor​ și clientelism politic​. Aceasta este de părere că în fiecare județ există o competiție între principalele partide, iar presa independentă poate foarte greu să supraviețuiască în acest mediu.

„Pentru că nu ai surse de finanțare și atunci, desigur, depinzi de partide, de mai marii județului, de contracte cu primăriile, consiliile județene, pentru că o parte din promovare vine pe această cale, de servicii de publicitate, dacă ar fi să le punem la grămadă. Primești un contract să promovezi activitatea consiliului local, consiliului județean, ș.a.m.d. „, spune Pârvu.

„E o sursă destul de importantă în finanțarea presei, dar este o problemă care vizează obiectivitatea pentru că, sigur, în momentul în care primești bani pe filieră politică, probabil există și niște așteptări. Nu plătește nimeni așa pur și simplu, că vedem și povestea cu subvențiile la nivel național pentru că ajung ceva mai puține la nivel local, dar plătești ca să primești ceva în schimb„, declară Septimius Pârvu. 

Septimius Pârvu consideră că foarte puține publicații din România se pot susține prin alte metode de finanțare, înafară de cele provenite de la stat.

„Și contractele cu instituțiile publice nu cred că sunt o resursă 100% greșită, pentru că este și normal să te promovezi un pic, mai ales când ai anumite proiecte și există obligații. Câteodată și această promovare este pe bune, dar depinde cum o faci. Depinde și cum abuzezi de această resursă, dacă te apuci să folosești aceste resurse în campania electorală și faci publicitate mascată, devine și mai problematic, și pe față promovezi primăria, dar de fapt promovezi un candidat. Cred că sunt destul de puține publicații care reușesc să se susțină din donațiile publicului, granturi sau din surse care nu țin neapărat de stat sau administrația publică”, consideră Septimius Pârvu.

Anul 2024 este unul în care au loc patru campanii electorale: pentru alegerile europarlamentare și locale, parlamentare și alegerile prezidențiale în două tururi.

Anii electorali sunt și anii care atrag finanțări mai mari acordate de partide ziarelor, site-urilor și televiziunilor. Dar în ultimii ani, investigațiile publicate de jurnalistul Cristian Andrei  au arătat că banii au curs în aceeași direcție, indiferent dacă a fost sau nu campanie electorală. De fapt, subvenția acordată de stat partidelor a crescut la cote record, iar cei mai mulți bani au fost cheltuiți pentru presă și propagandă. PSD a cheltuit peste 57 de milioane de lei, PNL peste 46 de milioane de lei, în vreme ce USR a plătit pe propagandă peste 14 milioane de lei și AUR peste 2 milioane de lei în special pentru propriul organ de presă numit Patrioții.

Reporteri fără frontiere, una dintre cele mai mari organizații care luptă pentru dreptul omului de a fi informat corect, a consemnat că în 2023 România a ocupat poziția 53 în topul libertății de expresie, fiind depășită chiar și de Republica Moldova.

Motivul este simplu și ne afectează pe toți: „utilizarea fondurilor publice pentru a cumpăra o acoperire mediatică pozitivă”. Din ce în ce mai des, jurnaliștii nu mai chestionează puterea, ci o susțin.