Ana Blandiana: "Satanizarea națiunii are ca victime tradiția și mândria moștenirii din bătrâni"

Bianca Felseghi

Senior Editor

„Un lucru este sigur: că istoriei recente începe să-i lipsească nu numai răbdarea, ci și fantezia. Tot mai mult, ceea ce ni se întâmplă are aerul unei operațiuni copy-paste, a unei reluări abia dacă într-o nouă interpretare. Trăim catastrofe și tragedii cu un obositor sentiment de déjà vu, ca și cum ni s-ar fi dat o istorie second hand.”

În discursul de acceptare a titlului de Doctor Honoris Causa, pe care i l-a acordat Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, poeta Ana Blandiana a vorbit despre prefacerile Europei contemporane.

Ea a spus că Europa a ajuns să se îndoiască de propriile valori, în ciuda faptului că acestea îi definesc identitatea: creștinismul, respectul pentru drepturile omului și familia.

*

Ana Blandiana a creionat o Europă pe cale să aibă aceeași soartă cu Imperiul Roman, având „același aer de sfârșit de sezon, de putere, de lume”, în care rezidenții tradiționali ar fi victimele unei subtile subversiuni a fostelor lor colonii:

„Astăzi 50% din populația Londrei este neengleză, iar în suburbiile Parisului sau ale Rotterdamului trebuie să îți repeți unde ești pentru a nu uita că te afli în Europa.„

Europa – a spus Blandiana – este prizoniera propriilor dogme, grupate sub denumirea de political correctness, care o plasează într-un stadiu de birocrație vegetativă.

„Un joc început odată cu turnul Babel, sfârșit mereu prost și reluat mereu, care pentru noi are ca gen proxim Imperiul Roman, spulberat în cele din urmă de migrațiunea popoarelor. Tot ce i se întâmplă Europei în ultima jumătate de an este, dincolo de motivațiile de ordin politic, adesea oculte, un prilej de obligatorie meditație asupra ei însăși, asupra condiției ei spirituale, acoperită, și aproape pierdută din vedere, în umbra groasă a obsesiei intereselor materiale. O gravă interogație asupra definiției ei”.

În continuare, poeta a vorbit despre modurile diferite în care vesticii și est-europenii înțeleg conceptul de libertate.

„(…) țările membre ale Uniunii Europene care au trecut prin experiența traumatizantă a comunismului sunt mai reticente, mai suspicioase și mai sceptice decât colegele lor occidentale, a căror corectitudine politică învățată de decenii pe de rost se întinde iresponsabilă între egoism și naivitate. Deceniile de represiune sălbatic organizată și de savante și diabolice manipulări i-au învățat pe estici să caute și să descopere răul programat, oricât de înșelătoare i-ar fi aparențele.”

Istoricul Mădălin Hodor: În 1989 a avut loc o diversiune militară executată de "armata secretă" a Partidului

Conspirațiile Revoluției: "turiștii sovietici" sau "Ceaușescu, vinovat pentru tot". Dar Securitatea?

Tatiana Niculescu: "Dacă n-ar fi fost asasinat, Codreanu ar fi rămas în istorie cel mult ca un personaj excentric"

INTERVIU. Autoarea recentei biografii a lui Codreanu vorbește despre legionarul care a ajuns idolul unui protestatar din orașul american Charlottesville.

Referindu-se la limitările corectitudinii politice, Ana Blandiana a vorbit în continuare despre conceptele de națiune și de familie: „Moleșirea, obosirea unei societăți prea bine hrănite, prea hedoniste, prea puțin spiritualizate, se manifestă nu numai prin scăderea rigorilor morale și-a tradițiilor, ci și prin scăderea natalității, consecință directă a diminuării coeziunii familiale”.

„Satanizarea noțiunii de națiune, naționalitate, naționalism de către internaționalismul proletar sau de către political correctness, chiar dacă are scopuri diferite, se manifestă cu aceeași violență și are aceleași victime: tradiția, mândria moștenirii din bătrâni și solidaritatea cu cei din neamul tău, neamul însemnând în același timp popor, dar și familie.”

Deși a vorbit despre compasiunea față de refugiați, poeta a simțit nevoia să avertizeze asupra pericolului „înaintării lente și insidioase a milioanelor de emigranți ferm hotărâți să nu se integreze și care vor dizolva din interior cultura și mentalitățile Europei secolului 21, înlocuindu-le cu imperativele unor convingeri de tip medieval.”

Întregul discurs al Anei Blandiana poate fi descărcat de aici.

Ana Blandiana

– Președinte al Fundației „Academia Civică”;
– Director fondator al Memorialului Victimelor Comunismului
si al Rezistenței;
– Președinte de onoare al PEN Clubului Român;
– Membră a Academiei de Poezie „Stéphane Mallarmé”;
– Membră a Academiei Europene de Poezie;
– Membră a Academiei Mondiale de Poezie (UNESCO).

După 22 decembrie 1989, Ana Blandiana a făcut parte din Consiliul Provizoriu al Frontului Salvării Naționale, din care a demisionat la 29 ianuarie 1990, în semn de protest față de confiscarea revoluției române de către forțele antidemocratice (declararea FSN ca partid).

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună sau prin redirecționarea a 3.5% din impozitul tău pe venit, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€