Adio, adio, diaspora mea!

Codruţa Simina

Redactor

Diaspora românească are între 3,5 și 4 milioane de persoane, potrivit unui document adoptat recent prin Hotărâre de Guvern. Din același document reiese că statul român renunță la orice proiect sau demers sistematic de a încerca să-i aducă acasă măcar pe unii dintre cetățenii români din străinătate.

Documentul la care ne referim este Strategia pentru românii de pretutindeni și prevede doar ca un subpunct vag sprijinirea întoarcerii în țară a celor din diaspora.

Potrivit Strategiei, numărul celor care părăsesc România crește constant și vertiginos. În 2015, de pildă, a crescut cu 7% față de anul anterior. Ca termen de comparație, singura țară din lume care are o rată mai mare de creștere a numărului de emigranți este Siria, unde se desfășoară de 6 ani un război civil cu sute de mii de morţi.

România se confruntă, deci, cu cea mai gravă criză demografică din istoria perioadelor sale de pace.

Ai crede că, în acest context, un obiectiv major al statului ar trebui să fie repatrierea cât mai multor români din străinătate. Dar nu.

Strategia vizează integrarea românilor în țările unde ajung

Strategia pentru românii de pretutindeni este un document care vizează perioada 2017-2020. A fost întocmit de Ministerul pentru Românii de Pretutindeni, aprobat prin Hotărâre de Guvern și a intrat în vigoare săptămâna trecută, odată cu publicarea sa în Monitorul Oficial.

În document se notează că românii care pleacă la muncă în străinătate au tendința de a-și stabili acolo domiciliul și de a nu se mai întoarce în țară.

Ca atare, obiectivele relației dintre statul român şi diaspora pentru următorii 3 ani, așa cum au fost decise de Executivul de la București, sunt următoarele:

Esența măsurilor anunțate se desprinde din acest fragment:

Iulişca invadatoarea

Fără să exagerăm, putem spune că acolo unde crește iulișca, totul în jur dispare.

Dughin, la București: "Noi, rușii, am comis multe nedreptăți în raport cu România"

Discursul ideologului Aleksandr Dughin, cu prilejul lansării volumului său "Destin eurasianist" la București, a fost mult mai temperat decât ideile din carte.

„Este necesară dezvoltarea unui sistem de predare a limbii române atractiv, relevant, de bună calitate și care să permită o cât mai largă participare a comunității.

În ceea ce privește mass-media, este necesară stimularea dialogului cu autoritățile statelor de reședință/cetățenie pe acest palier, precum și a cooperării dintre mass-media din România și cele de limbă română din afara granițelor, concomitent cu menținerea direcției anterioare de finanțare a mass-mediei din comunitățile românești.

În al doilea rând, va fi susținută componenta spirituală a comunităților românești, apartenența religioasă fiind, alături de învățământ, a doua componentă de păstrare a identității naționale, ambele funcționând cu succes ca elemente de coagulare și prezervare a comunităților românești din timpul Vechiului Regat și până în prezent”.

Înființarea unor instituții de presă în țările cu importante comunități românești va fi dublată de posibilitatea de a trimite „în mobilitate” jurnaliști de la Televiziunea sau Radioul de stat, care ar urma să-i instruiască pe viitorii jurnaliști din diaspora.

Printre instituțiile pe care se bazează Guvernul în această acțiune se află Institutul Cultural Român (ICR), Biserica Ortodoxă Română, Televiziunea Română, Radioul public, Ministerul Educației, Ministerul Culturii, ambasadele României sau asociațiile românilor de pretutindeni.

Strategia elaborată de Guvern este împănată cu expresii de tipul „intensificarea colaborării”, „consolidare și eficientizare instituțională”, „creșterea coeziunii” sau „cooperare structurată”.

Strategia stimulează dezvoltarea asociațiilor de români din diaspora pe modelul partidelor politice, prin înființarea unor organizații de femei și de tineri în interiorul asociației-mamă.

Documentul mai notează:

„Principala cauză a lipsei de reprezentativitate și participare civică a comunității provine din lipsa de unitate a românilor, care de cele mai multe ori nu reușesc să identifice lideri reprezentativi, apți să se impună atât în fața comunității cât și, mai ales, în fața majorității.

În comunitățile din Occident, unde se concentrează comunități mari de români, elita «tăcută» a comunității – medici, ingineri, studenți, arhitecți, oameni de afaceri importanți – preferă succesul personal și integrarea cât mai profundă, până la asimilare, cu majoritatea, nedorind să se implice în viața comunității, cu efecte asupra unității românilor, a capacității lor de emancipare și modului de relaționare a acestora cu majoritatea populației din statul de reședință”.

În ceea ce privește repatrierea cetățenilor săi, Guvernul român are o viziune aparte.

„Românii care se întorc acasă au de cele mai multe ori probleme în a-și găsi o locuință, un loc de muncă, a obține recunoașterea diplomelor și calificărilor obținute în altă țări. Statul român trebuie să sprijine eforturile acestora de a se reintegra în societate, de a redeveni persoane active în România.

Adaptarea unor deprinderi și obiceiuri (uneori slab conștientizate), dobândite în străinătate (exprimarea în limba română cu accent străin), teama de concurența manifestată de românii care au rămas în țară față de cei reveniți acasă generează în unele cazuri atitudini de izolare și respingere în cadrul comunității. Aceste situații explicate de psihologia individului și a grupului trebuie atentuate de statul român printr-un efort susținut”.

Soluțiile oferite sunt grupate într-o listă cu măsuri de „facilitare”, „promovare” sau „elaborare” a unor „pachete” de informații.

24 iunie 2015. Peste o sută de români din Canada s-au întâlnit în parcul La Fontaine din Montreal pentru a participa la Sărbătoarea Iei Românești. Foto: Cristian Mijea

Vasile Ghețău: „Întoarcerea masivă este o iluzie”

Pentru a analiza acest document programatic al Guvernului, PressOne l-a contactat pe profesorul universitar Vasile Ghețău, directorul Centrului de Cercetări Demografice al Academiei Române, una dintre puținele personalități care vorbește constant despre criza demografică din țară.

Profesorul Ghețău spune că politicienii nu sunt interesați să abordeze subiectul repatrierii altfel decât ca pe un joc politic.

„Estimarea dimensiunii diasporei este o întreprindere extrem de complicată și dificilă. Noi nu avem un sistem de înregistrare statistică a românilor aflați în alte țări și nici nu se poate construi un astfel de sistem. Românii aflați în alte țări au durate diferite de ședere.

Pentru cei care au domiciliu în țară și își stabilesc reședința obișnuită în alte țări, ceea ce însemnă cel puțin 12 luni , statele europene au sisteme de înregistrare și, prin Eurostat, oficiul de statistică al Uniunii Europene, Institutul Național de Statistică primește date asupra românilor cu reședința în alte țări, ca stoc de populație rezidentă acolo, dar și asupra fluxurilor anuale de imigranți și emigranți români cu schimbare de reședință.

Pe această bază, se estimează că circa 2,5 milioane de români cu domiciliu în țară au reședința obișnuită în alte țări. Sunt însă multe sute de mii de români care au șederi mai mici de cel puțin 12 luni și atunci se poate spune că numărul românilor aflați în alte țări poate fi de 3,5 – 4 milioane persoane”, arată profesorul Vasile Ghețău.

El merge mai departe și face o legătură directă între refuzul românilor din diaspora de a se întoarce în țară și imposibilitatea instituțiilor publice de a se reforma:

„Cred că întoarcerea masivă a românilor plecați este o iluzie. Politicienii vorbesc de această problemă din motive pur politicianiste, știind foarte bine că țara nu le poate oferi ceea ce ar putea determina decizia de întoarcere: venituri mult mai mari, corupție redusă și controlată, funcționare normală a instituțiilor administrative, infrastructură adecvată, asistență medical de calitate, securitate, stabilitate legislativă și în actul de guvernare, stat de drept.

Dimpotrivă, felul cum merg lucrurile în țară îi determină și pe alți români să plece afară. Iar cei care pleacă în ultima vreme sunt specialiști de înalt nivel și un număr în creștere de tineri care doresc să-și facă studiile în țări cu învățământ de înalță performanță și posibilități de a găsi locuri de muncă.

Clasa politică, guvernanții nu au nici competențe și nici voință autentică de schimbare. Sunt un produs al vechiului regim și al celor 27 de ani de dezordine, corupție, mediocrizare a învățământului, plagiat și justiție strâmbă”.

În fine, profesorul Ghețău trage un puternic semnal de alarmă în ceea ce privește structura demografică a României, puternic afectată de emigrația tinerilor:

„Din perspectivă demografică, emigrația masivă a deteriorat iremediabil structura pe vârste a populației și, alături de nivelul scăzut al natalității și o mortalitate ridicată, amplifică dimensiunea declinului demografic și ritmul de depopulare a țării”.

Cristian Preda: „Numărați-i și întrebați-i ce vor!”

Contactat de PressOne, europarlamentarul Cristian Preda consideră că metodele prin care statul român își numără cetățenii din diaspora sunt cel puțin discutabile.

„Din ceea ce am citit, Strategia asta arată că, în afară de cei 19 milioane de români din țară, am mai fi încă aproape 10 milioane în străinătate. 6 milioane în Republica Moldova și comunitățile istorice, plus alți 3,5 – 4 milioane în diaspora emergentă.

Păi, noi estimăm 4,5 milioane de români în Moldova, dar Moldova are 3,5 milioane cu totul. Conforma acestei strategii, rușii din Transnistria sunt tot români. Mi se pare destul de neserioasă această numărătoare”, arată Cristian Preda.

„Iată o idee: acest Minister al Românilor de Pretutindeni ar putea să demareze pentru prima dată o numărătoare oficială a românilor din străinătate. Pentru că noi acum avem 19 milioane de cetățeni, dintre care 18,5 milioane sunt corpul electoral. Deci corpul electoral e aproape egal cu corpul civic, ceea ce înseamnă că ne-a cam dispărut generația de până la 18 ani”. (Cristian Preda)

Referitor la studiul limbii române în diaspora, europarlamentarul arată că doar în 5 dintre cele 27 de state ale UE există catedre și stabilitate în predarea limbii române. În cele 5 țări trăiesc circa 2,8 milioane de cetățeni români, conform Strategiei citate.

„Mai avem de-a face și cu o viziune foarte religioasă asupra comunităților. Sunt încurajate bisericile, despre care ni se spune că sunt locurile în care comunitățile se întâlnesc. Ce nu spune această Strategie e că bisericile din diapora sunt și o mare sursă de clivaj în comunitate. Dar nu e de mirare, atâta timp cât secretariatul acestui minister este condus de un preot – cine a produs această Strategie este un preot”, a continuat Cristian Preda.

Concluzia sa este simplă:

„Apelul meu ar fi unul de bun simț: numărați-i și întrebați-i ce vor! Poate vor de trei ori mai mulți oameni în serviciile consulare decât contacte între amici din diaspora și cei din țară care au redactat Strategia”.

„România își îndepărtează cetățenii de pretutindeni”

Fundația Romanian Business Leaders (RBL) a lansat în 2015 un proiect denumit RePatriot, care „își propune să atragă românii cu spirit întreprinzător de pretutindeni pentru a investi în România”.

Acesta este motivul pentru care le-am cerut, de asemenea, o poziție oficială cu privire la Strategia pentru românii de pretutindeni.

Răspunsul lor, cu sublinierile care le aparțin, relevă câteva detalii grave.

„Strategia Națională pentru Românii de Pretutindeni îi încurajează pe românii din diaspora să se obișnuiască mai bine cu ideea că trăiesc departe de țară și confirmă incapacitatea statului român de a atrage talente. În 2016, România ocupa locul 127 în lume la capacitatea de a atrage talente, conform Global Competitiveness Report al World Economic Forum”, arată documentul de analiză primit de PressOne.

În continuare, Felix Pătrășcanu, liderul RePatriot, subliniază din nou această carență a Strategiei:

„Este un pas înainte că statul se gândește la diaspora și că a produs o Strategie. Dar, prin modul în care o face, România își îndepărtează cetățenii de pretutindeni, pentru că nici măcar nu ia în calcul posibilitatea revenirii lor în țară.

Romanian Business Leaders (RBL), prin proiectul RePatriot, susține că o astfel de Strategie trebuie să urmărească, în primul rând, tocmai repatrierea românilor care își doresc să trăiască în țara lor. Aduce beneficii cetățenilor și familiilor lor reîntregite, societății, statului și economiei”.

În viziunea oamenilor de afaceri care s-au implicat în proiectul RePatriot, Strategia elaborată de Guvern ar fi trebuit să conțină următoarele componente esențiale:

*

Strategia pentru românii de pretutindeni este un document girat de către Andreea Păstârnac, fostul și actualul ministru delegat pentru românii de pretutindeni. Alături de ea, Hotărârea de Guvern prin care se aprobă documentul este semnată de fostul și actualul ministru al Muncii, Olguța Vasilescu, dar și de fostul ministru al Culturii Ionuț Vulpescu.

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€