Operaţiunea "Flotantul"

Alegerile locale riscă să fie un simulacru în mediul rural, din cauza unei mişcări de populaţie realizate în ultimele luni.

Am denumit-o Operaţiunea „Flotantul”.

În primele luni ale acestui an, numărul flotanţilor a crescut vertiginos în zeci de comune din ţară. Ca şi cum, după „autobuzele electorale” şi „listele suplimentare”, aceasta ar fi noua metodă de fraudă transmisă, de undeva, de sus, pe linie de partid.

Creşterea vertiginoasă a numărului de persoane care îşi mută reşedinţa la ţară în prag de alegeri nu poate fi o coincidenţă.

Gândiţi-vă că pragul electoral pe care trebuie să-l treacă o listă de partid pentru orice consiliu local este de 5%.

Şi mai gândiţi-vă că, într-o comună, numărul alegătorilor este mic în comparaţie cu electoratul dintr-un oraş. Ca atare, câteva zeci de persoane în plus pot înclina balanţa atât în ceea ce priveşte componenţa consiliului local, cât şi referitor la numele viitorului primar.

Ştim deja că un primar aflat în funcţie este avantajat de faptul că alegerile se vor ţine într-un singur tur. Dacă el îşi rezolvă câteva zeci de flotanţi fideli, care li se adaugă susţinătorilor săi din localitate, scrutinul din 5 iunie devine o formalitate.

PressOne a documentat această operaţiune în judeţul Cluj, dar datele statistice pe care le-am primit din alte judeţe, precum şi refuzul unora de a ne comunica informaţii banale arată că avem de-a face cu un fenomen de nivel naţional.

*

Petreștii de Jos

La casa consilierului PNL Morovan, aflată la numărul 23, sunt două familii noi de flotanți. „Nepoți de-a lu’ soacră-mea”, ne spune stăpâna casei.

Soțul ei e șofer pe autobuzele școlare. Amândouă sunt parcate lângă casă.

Femeia alungă un câine vagabond din ogradă, apoi strigă doi bărbaţi aflaţi în fundul curții. Sunt proaspeți flotanți în această comună, aflată la o aruncătură de băț de Turda, la circa 30 de kilometri de Cluj-Napoca.

Discuția escaladează repede:

– Ați solicitat viză de flotant și eram curioși de ce…

– Am solicitat, da, este vreo problemă pă treaba asta? Că zici că mă ie poliția la întrebări, unde mă mut io! Ia caietul și scrie! Sau ce, înregistrezi? No, înregistrează! Adă, Mihaela, o bere, ce puii mei, stau aici pă uscat? Io aicea stau, cu soția și copilu’, aicea stăm, la Mihaela, copilu’ n-are încă 18 ani să-i fac flotant. Stăm de-acuma, din primăvară, că ne-am apucat de lucru.

– Deci v-ați mutat aici..

– Nu m-am mutat, doamnă scumpă, ca să mă pot muta aici c-un copil trebe să construiesc, să aranjez să fie cum trăbă. Acuma, cine v-o trimis, nu știu…

– Cine să ne trimită?

– Acuma cine?! Vă spui io cine! Lasă-mă cu presa, că îți spui zece prieteni imediat, dar nu, n-are rost.. Nici nu mă interesează de unde ești! Nu contează, important îi că cineva să vă plătească, să deie salaru’…

– De ce aţi cerut viza de flotant chiar anul acesta?

– Vinim, lucrăm, stăm la soare, bem, nu putem mere cu mașina sara. Dânsul e colaboratorul meu, de la aceeași firmă la care lucrăm.

– Intenționați să vă stabiliți aici?

– Nu neapărat.

*

Pe o băncuță de lemn, la soare, doi bătrâni se uită la noi cum ieșim din curtea șoferului.

Consilierul Morovan l-a sunat și pe nepotul lor și i-a spus să-și facă mutația la bunici. „Apoi, io nu știu, îi legal? Nu știu, ce-o face o face”, spune tanti Maria Pârvu, vorbind cu mâna la gura, ca despre un mare secret.

Nu e niciun secret. Doar o portiță legală care asigură alegeri cu final cunoscut.

În Petreștii de Jos sunt 1.555 de locuitori cu domiciliu stabil. În februarie și în martie s-au înregistrat 47, respectiv 17 flotanți. În total, în ultimele 6 luni, 79 de persoane.

Adică 5%.

Primaru aiesta nu mai îi bun.

Asta spun oamenii pe care i-am oprit pe uliţă. În Petreștii de Jos nu este apă curentă și nici canalizare. Drumul e o pulbere. Dar de curând a fost întins un strat de piatră spartă şi acum-acum începe și asfaltarea.

Cu aproape 8 ani în urmă, același primar, Ioan Pârv, a introdus țevile pentru apă. Dar de-atunci n-a curs nicio picătură pe țeavă.

„Nu știu ce e cu flotanții, bănuiesc că sunt pentru alegeri. Vor să-și impună un anumit candidat. Întrebați-l pe viceprimar, că el o tot făcut”, spune, telefonic, Ioan Pârv, care e membru PNL. Viceprimarul candidează și el la alegerile din 5 iunie.

I-am căutat la muncă pe amândoi, dar, la ora 15, clădirea primăriei era închisă, și nici picior de funcționar.

Primarul Ioan Pârv susține că nu știe nimic despre flotanții luați în spațiu de consilierul Morovan, cu care e coleg de partid: „Di ce nu îl întrebați pe el, de ce mă întrebați pe mine? Da, io conduc, da’ nu-s la mine în spațiu. El știe ce l-o motivat, ce treburi are acolo”.

Pavel Irimie candidează independent. Are o casă nouă, galbenă, în capătul satului dinspre Deleni. S-a întors acasă după 14 ani în Spania, unde a lucrat împreună cu soția lui. De ce candidează?

„Într-o zi s-a luat curentul. Am stat toată ziua fără apă caldă, că nu mergea hidroforul, n-am putut face baie”, spune el, mai în glumă, mai în serios.

Sătenii îl cunosc de gospodar, dar e „vinitură”: nu e născut în sat, ci în Aiud. „Sunt convins că n-am șanse, din cauza flotanților”, adaugă Pavel Irimie.

*

Vad

Comuna Vad e departe. Simți, odată ajuns acolo, că te afli la o margine de hotar, mai ales că aşezarea e străjuită de o ctitorie de secol al XV-lea, ridicată de Ștefan cel Mare. (De aici vine numele Arhiepiscopiei ortodoxe a Vadului, Feleacului şi Clujului).

Vad e una dintre cele mai mari comune din judeţ: sunt 2015 suflete în 7 sate. De la începutul anului, numărul de flotanți a crescut exponențial: în martie 2016, au fost solicitate şi acordate 62 de vize de reședință.

Luând în calcul doar cele 6 luni pentru care avem date (octombrie-martie), numărul noilor înregistrați atinge 4% din populaţie. Vă reamintim: lista de consilieri locali a unui partid trebuie să obţină minimum 5% din totalul voturilor exprimate.

În Vad, primarul David Prunean râde. E mirat că numărul de flotanți e așa de mic, având în vedere că pe listele suplimentare pentru alegerile generale figurează vreo 300 de persoane.

– Dacă găsiți oameni prin sat, să-i trimiteți să-și facă flotantul!, ne urează.

Explicația sa este că săteni plecaţi la muncă se întorc la pensie în localitatea natală, mai ales că „au început să aibă condiții ca la oraș”.

Drumul până la Vad e tot numai o spărtură. Dar e județean, se apără primarul. El spune că, în acest mandat, a asfaltat un drum comunal de 10 kilometri și încă o uliță de 3 kilometri.

Cu o zi înainte de startul oficial al campaniei pentru alegerile din 5 iunie, utilajele au început să sape șanțuri adânci pentru canalizare.

Data finalizării lucrărilor trebuia să fie iunie 2016, dar s-au înregistrat întârzieri. „Și acasă, când zugrăvești e șantier”, spune primarul David Prunean (foto).

În sat, nimeni n-are ce să-i reproșeze. A făcut un teren de fotbal şi un centru de informare turistică – închis la marginea unui drum aproape necirculat, a centralizat școlile într-o singură clădire și întreține 7 cămine culturale. Pentru pomana care se dă după înmormântări.

„Îi un om serios și calculat cu capu’. Ştie unde să împărțască banii. Hai că povestim mărgând pă drum. Uărice o primit, fonduri europene, el o știut ce să facă. Și cred că acuma tăt el urmează la mandat. Tăt de primar!

Da’ pă cine-om pune, care-i mai bun? Tăți oftează după un fotoliu, dar depinde ce faci cu el. Ce o făcut bine? Uărice! Om de ominie, când te duci la el și-l întrebi ceva, te-ajută. O dat și ajutor social la care n-o avut bani, pă care l-o văzut că n-o vrut să lucre i l-o tăiet, n-o făcut bine? No! Îmi place că-i exigent.”

Vasile Mureșan duce o bicicletă și e ostenit după semănat. Are 62 de ani și s-a pensionat, după un accident și cinci operații la un ochi cu care nu mai vede.

Cu toate că stă în casa părintească de vreo 10 ani, abia anul acesta a decis să-și oficializeze situația. „Mi-am făcut flotant aci, să nu mă amendeze șefu’, pot să zic că de vreo 2-3 luni. Di ce amu? Pân-ceea că m-am tăt gândit că n-oi mai sta pe-aci”, zice omul.

Primarul Prunean are altă explicație pentru afluxul de flotanți: zice că, ştiind că el e primar bun, sătenii au strâns rândurile în jurul său fiindcă unul din contracandidați îl atacă frecvent.

*

Gârbău

În comuna Gârbău – situată în apropiere de viitorul tronson de autostradă dintre Zalău și Huedin – există un mic sat, Cornești.

Aici sunt numai câteva fumuri și cam 100 de oameni cu drept la vot. Mare parte dintre ei sunt romi plecați în Franța.

Pe restul sătucului s-a clădit o moșie. Preotul din Cornești, Dănuț Pintea, e faimos pentru dezlegări şi exorcizări. Sute de oameni vin în pelerinaj și îi caută ajutorul.

Iar biserica în care slujește e o catedrală în toată regula.

De-o parte a lăcaşului e un viitor centru pentru vârstnici, care va adăposti vreo 88 de persoane. De cealaltă parte se află fosta casă parohială. Această clădire figurează drept reședință pentru mai mulți flotanți.

Surse din Primăria Gârbău spun că în Cornești, la numărul 70, sunt luate în spațiu cel puțin 25 de persoane. Într-adevăr, numeroşi oameni din sat, femei şi bărbaţi, și-au închinat viața bisericii: ajută la administrarea averii și la săvârșirea liturghiilor.

Sunt credincioși care îl consideră pe preotul Pintea, fără exagerare, drept un sfânt.

„Sunt chilii! Nu-s ocupate, că încă nu-s gata toate. M-o întrebat și pe mine, că mi-am făcut flotant, că ce-i acolo? Că ce-i! Trebuie să avem flotant, așa o trimis circulară Patriarhul. Am cerut anul trecut”, zice o femeie cu basma înainte să bată toaca pentru liturghia de seară.

Acum, că şi-a făcut viză de flotant – mai spune femeia -, are și „loc asigurat în cimitir”.

Reprezentanții Mitropoliei Clujului, Maramureșului și Sălajului nu au cunoștință de o atare comunicare privind declararea reședințelor.

În schimb, ni se spune că la Cornești există o comunitate complexă şi că preotul Pintea a găsit posibilități de-a-i ajuta pe oameni oferindu-le de lucru.

„Pentru luarea în spațiu este nevoie de o adeverință de la primărie, de la registrul agricol. Inițial, pe adeverințele pe care le eliberam trebuiau să fie trei semnături: una a primarului, una a secretarului și una a agentului agricol care înregistra adeverința. În ultima lună, aprilie, aceste adeverințe se dădeau și în afara programului”, spune un fost angajat al Primăriei Gârbău care ne-a cerut să-i protejăm identitatea.

Au fost zile în care au fost eliberate şi 14 asemenea documente, denumite „adeverințe schimbare C.I.”.

Actele erau făcute direct în Primărie, cu ajutorul unor funcționari. Dar există şi alți candidați care au procedat la fel.

Primarul comunei Gârbău, Gheorghe Broaina, nu a vrut să comenteze situația. Într-o primă fază, a spus că nu dorește să vorbească la telefon.

Apoi, când i-am cerut să ne primească pentru un interviu, a replicat: „Să vedem acreditare. Astăzi sunt pe punct de plecare, nu știu la cât mă întorc. Sunt între 8 şi 10, aproape în fiecare zi. Mă puteți găsi, dar de ce astăzi?”

*

Căpușu Mare

Despre Gheorghe Iancu, primarul din comuna Căpușu Mare, presa a primit în luna martie „o anonimă”.

„Sătenii comunei Căpușu Mare”, aşa era semnată jalba în care erau sesizate presupuse abuzuri ale primarului. Destinari: Prefectura, Poliția, Corpul de Control al Primului Ministru, Consiliul Superior al Magistraturii și multe alte instituții.

Printre acuzaţii figura şi aceea că prieteni și cunoștințe de-ale primarului și-ar fi făcut mutația în comună în 2016.

Jalba a ajuns la Prefectură, ne-au confirmat-o autoritățile, însă, potrivit regulilor instituționale, anonimele sunt clasate și nu li se dă curs.

Primarul Gheorghe Iancu poartă o cămașă cu dungulițe de la Tommi Hilfiger și o curea Dolce & Gabbana.

Ne spune că nici vorbă, nu s-a făcut așa ceva, deși nu ar fi ilegal. Fiecare poate solicita reședință unde consideră de cuviință.

„Au fost polițiștii și au verificat. Sunt mai multe acuzații la adresa mea. Se face referire și la verificarea la direcția Buletine – câte cunoștințe şi rude ale domnului primar și-au făcut flotant în 2016 pe raza comunei Căpușu Mare pentru a participa la vot. Persoane care, de fapt, locuiesc și muncesc în Cluj-Napoca. S-a verificat şi, din informațiile pe care le am, nu s-a găsit nimic”, spune primarul.

Din octombrie 2015 până în martie 2016, în Căpușu Mare s-au înregistrat 57 de flotanți. Asta înseamnă circa 2% în plus față de populația stabilă. Primarul spune că, la vot, acest procent e nesemnificativ.

„Este, ce să vă spun, o dezinformare. În Căpușu Mare, din 1996 încoace, când am câștigat primul mandat de consilier, diferența a fost de 57 de voturi în 2008, când eu am pierdut alegerile, în condițiile în care mi-au anulat 50 de voturi într-o secție de votare. În restul cazurilor, diferențele au fost de sute de voturi. Diferența între mine și următorul candidat a fost de 206 voturi în 2012”, spune Iancu.

Sursele noastre spun că în satul Agârbiciu, unde locuieşte primarul, există persoane care și-au făcut mutația chiar în casa lui și care și-o înnoiesc din 4 în 4 ani.

Gheorghe Iancu va candida pentru un nou mandat de primar, deși Curtea de Apel Cluj a confirmat un raport din aprilie 2014 al Agenției Naționale de Integritate potrivit căruia el s-ar fi făcut vinovat de conflict de interese.

La nici doi ani de la învestitură, el a încheiat cu propriul fiu un contract de gestiune a fondului de pășunat situat în Agârbiciu, Căpușu Mare și Căpușu Mic, care are 123 de hectare. Pe scurt, 80% din pășunea comunală a ajuns la o fermă pe care o deține familia sa.

„Prevederile art.76 din Legea 161/2003 obligă primarii şi viceprimarii să nu emită un act administrativ sau să nu încheie un act juridic ori să nu emită o dispoziţie în exercitarea funcţiei care produce un folos material pentru sine, pentru soţul său, ori pentru rudele sale de gradul I”, se spune în sentința Curții din noiembrie 2015.

Dacă analizăm datele pe care ni le-a transmis Direcția Județeană de Evidență a Persoanelor, este vizibil că ponderea flotanților din ultimele 6 luni (ultima coloană din tabel) e mai mare în comune care nu se află în apropierea orașelor mari, lucru cel puțin ciudat.

Care sunt motivele pentru care un cetăţean solicită menţionarea reşedinţei în cartea de identitate?

Fapt curios: deși legea prevede obligativitatea de a-ţi declara reședința, nerespectarea acestei prevederi nu este sancționată. Amenzi pot fi date doar pentru lipsa buletinului sau pentru expirarea lui.

Ne-o confirmă reprezentanții Inspectoratului Județean de Poliție Cluj: „Precizăm că, în cadrul O.U.G. 97/2005 privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români, încălcarea dispoziției referitoare la înscrierea reședinței în cartea de identitate nu este prevăzută la capitolul care stabilește sancțiunile aplicabile în domeniu”.

Adică poți trăi liniștit și fără să ai flotantul pe buletin.

Reglementarea reședinței contează doar pentru exercitarea dreptului la vot, accesarea de fonduri pentru investiții în mediul rural sau, dimpotrivă, încasarea de ajutor social.

Cum s-a schimbat legea?

Începând din acest an, odată cu intrarea în vigoare a noii legi electorale, s-a renunțat la prevederea potrivit căreia cetăţenii cu drept de vot care şi-au stabilit reşedinţa într-o altă unitate administrativ-teritorială pot vota doar dacă au o „vechime” de cel puţin 3 luni înaintea datei alegerilor.

Legea 115/2015 prevede, la articolul 18, următoarele:

(1) Până cel mai târziu cu 45 de zile înaintea datei scrutinului, cetăţenii cu drept de vot, care şi-au stabilit reşedinţa în circumscripţia electorală în care au loc alegeri, pot solicita primarului, pe baza actului de identitate, înscrierea în Registrul electoral cu adresa de reşedinţă pentru scrutinul respectiv.

*

Să recapitulăm, deci. În mai multe comune ale judeţului Cluj, numărul flotanţilor a crescut brusc în lunile februarie şi martie ale acestui an. Ponderea flotanţilor înregistraţi doar în intervalul octombrie-martie ajunge în anumite comune la 4 sau 5% din populaţie.

Neînregistrarea flotantului în buletin nu se pedepseşte în niciun fel, dar foloseşte la vot, cu condiţia ca persoana să se înscrie în Registrul Electoral cu 45 de zile înaintea datei scrutinului. Termenul-limită pentru înscriere, aferent alegerilor din 5 iunie 2016, a fost, deci, 20 aprilie.

Dacă graficele ar arăta aşa doar în judeţul Cluj, am putea considera, la limită, că avem de-a face cu un caz excepţional, care nu trebuie să ridice suspiciuni.

Dar situaţia este similară în judeţul Bihor: primele trei luni din 2016 arată o tendinţă ascendentă a numărului de flotanţi declaraţi în comune.

Am solicitat Biroului Județean de Administrare a Bazelor de Date Bihor informațiile defalcate pe ultimele 6 luni. Iată, în tabelul de mai jos, localitățile în care numărul de flotanți este cel mai mare.

De altfel, la finele lunii aprilie, ebihoreanul.ro scria despre explozia de vize de reşedinţă din comuna Sâmbăta, situată la circa 40 de kilometri de Oradea. Acolo, foști candidați pentru structurile locale reclamă faptul că și în 2012 alegerile ar fi fost câștigate cu ajutorul flotanților.

*

Din dorinţa de a verifica amploarea fenomenului, am trimis solicitări privind numărul de solicitanți ai vizei de flotant şi către Direcțiile de Evidență a Persoanelor din şase judeţe aflate în sudul ţării: Argeș, Călărași, Dolj, Ialomița, Ilfov și Teleorman.

Am ales aceste judeţe ţinând cont de antecedentele lor privind fraudele electorale.

Direcția Comunitară de Evidență a Persoanelor Călărași ne-a comunicat că nu deține aceste informații defalcate pe localități, aşa cum le cerusem.

În schimb, ne-a trimis o situație simplificată în două linii de matrice: numărul vizelor de reședință obţinute în ultimele 6 luni pentru aceeași localitate cu cea de domiciliu, precum și pentru alte localități decât cea de domiciliu.

Chiar și așa, numerele sunt interesante:

Din Argeș am primit un refuz motivat în felul următor: termenul viză de flotant nu există, iar legea definește „reședința” ca locuința secundară a persoanei fizice.

Aceeași formulare nu i-a împiedicat însă pe funcționarii de la Cluj, Bihor şi Călărași să înțeleagă obiectul solicitării.

Şi funcționarii Direcției din Ialomița s-au spălat pe mâini: ne-au răspuns că nu dețin niciuna dintre aceste informații.

La Ilfov ni s-a spus că solicitarea este imposibil de prelucrat, întrucât am cerut date personale. I-am rugat pe cei din Ilfov să recitească documentul trimis de noi, din care reieşea limpede că cerusem statistici, și nu adrese ori nume, dar am primit un nou refuz.

În sfârșit, de la Direcțiile de Evidenţă a Persoanelor din Teleorman și Dolj am primit câte un număr de înregistrare, dovadă că solicitarea a fost „dată în lucru”.

Au trecut 10 zile de atunci şi nu am primit niciun răspuns.

La realizarea acestui articol a contribuit colega mea Iulia Marin.