Parc urban în Prelungirea Ghencea? Locuitorii din sectorul 6 ar putea avea mai mult spațiu verde, dar se lovesc de un zid birocratic

Până la primul parc în care își poate duce copiii, Delia trebuie să meargă cam 30 de minute. Drumul înseamnă traversarea străzii Prelungirea Ghencea, mereu aglomerată, plină de praf, șantiere și trafic. Atât Delia, cât și toți locuitorii din Militari s-ar putea bucura de 71 de hectare de spațiu verde în vecinătatea locuințelor lor – dacă zona fostelor sere Militari ar fi transformată, în sfârșit, într-un parc.

Vrem să putem relata în profunzime despre viața de zi cu zi a românilor, așa cum e ea. Dacă e important și pentru tine, ajută-ne să o ducem la capăt! Orice sumă contează.

Situat între bd. Timișoara, Valea Largă și Prelungirea Ghencea, spațiul verde de mărimea Parcului Herăstrău aparține statului și este lăsat de izbeliște de câțiva ani. Locuitorii din zonă cer construirea unui parc pe terenul pe care natura deja l-a luat în stăpânire, însă se lovesc de blocaje birocratice. Astăzi, situația terenului din Prelungirea Ghencea din sectorul 6 al Capitalei nu este cu mult mai clară decât era în 2015, când comunitatea locală a cerut pentru prima dată amenajarea unui parc acolo. 

Am încercat să aflăm chiar de la comunitatea din zonă cum ar putea fi depășite aceste blocaje birocratice, pentru ca locuitorii uneia dintre cele mai puțin verzi zone ale Bucureștiului să se poată bucura de un aer mai curat.

Cândva sere și pepiniere ce au aparținut IAS Bragadiru Horticola 1 Mai, terenurile din Prelungirea Ghencea nr. 238 sunt acum în paragină. Cele 71 de hectare de teren agricol fac parte din proprietatea privată a statului și sunt administrate de Agenția Domeniilor Statului (ADS), instituție aflată în subordinea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale și care se ocupă cu administrarea tuturor terenurilor agricole aflate în proprietatea publică și privată a statului.

Mai important e că întreaga suprafață face parte din rezerva de retrocedări, adică aici ar urma să primească teren cei cărora comuniștii le-au naționalizat bunurile. Până în 2021, doar 2,71 hectare din terenul din Prelungirea Ghencea au fost folosite în acest scop, susțin reprezentanții ADS, într-un răspuns dat celor de la Parcul Natural Văcărești.

20 de lei hectarul

În 2015, comunitatea locală a descoperit că întreaga suprafață este concesionată de ADS unei firme private pentru suma de doar 20 de lei hectarul pe lună. Atunci, localnicii au cerut ca o parte din teren, minim 10 hectare, să fie transformat în parc.

„Noi, după ce am aflat că terenul e al statutului, am spus că trebuie făcut un parc acolo, pentru că e nevoie, nu avem în zonă. Și am făcut o petiție colectivă. Am strâns vreo 500 de semnături de la vecini și am adresat-o ADS-ului, Ministerului Agriculturii, Primăriei Sector 6, Primăriei Capitalei, cred că și Ministerului Mediului și am cerut scoaterea acestui teren din rezervă și transferarea de la ADS la Primăria Capitalei”, explică Delia Mihalache, președinta Inițiativei Prelungirea Ghencea.

Contractul de concesionare, care reprezenta o piedică în realizarea parcului, a expirat în decembrie 2015, dar asta nu a însemnat că cerințele comunității locale au ajuns mai în față pe ordinea de zi a autorităților implicate.

„Toate răspunsurile au fost vag favorabile, nimeni nu s-a opus, dar ADS-ul a spus că terenul face obiectul unor retrocedări și litigii în instanță și ei nu-l pot ceda.”

„Se pare că la Primăria Sectorului 6 sunt depuse 213 cereri de retrocedare și e considerat că până nu se rezolvă toate aceste litigii terenul nu poate fi scos din rezerva de retrocedare, dar asta poate să dureze zeci de ani”, susține Delia Mihalache.

Patru ani mai târziu, cei de la Inițiativa Prelungirea Ghencea fac o nouă petiție. Online. La care strâng peste 5.600 de semnături pentru amenajarea unui parc în zona fostelor sere din Militari.

Un parc care există deja – dar nu și pentru locuitorii zonei

Potrivit celor de la Rețeaua pentru Natură Urbană, zona este valoroasă prin simplu fapt că deja există și nu e nevoie ca nicio autoritate sau ONG să depună eforturi și bani pentru a o construi de la zero.

„E o suprafață care s-a renaturat singură. Sunt acolo arbori de 10-15 ani. În sine e valoroasă pentru că există deja. Oamenii nu trebuie să aștepte 15 ani ca să se bucure de niște lucruri pe care acum, cu un minim de amenajări, le pot avea deja”, explică pentru PressOne Nicoleta Marin, vicepreședinta Rețelei pentru Natură Urbană.

Pe lângă vegetație invazivă, terenurile sunt acoperite și cu arbori valoroși, care contribuie la biodiversitatea zonei.

„Sunt arbori din zona de câmpie, adică ulm, tei, carpen, dar sunt și arbori invazivi. În zonă cu vegetație invazivă se poate face o reconstrucție ecologică sau un inventar al arborilor, să-i păstrezi pe cei care sunt cei mai bătrâni și pe restul, care sunt mai tineri, să-i extragi și să plantezi în locul lor specii autohtone”, e de părere Nicoleta.

În acest context, adaugă, întreaga zonă a fostelor sere ar trebui regândită: o parte să fie amenajată în parcul urban cerut de comunitatea locală și partea cu ecosistemul cel mai valoros să fie păstrată ca arie naturală urbană.

Doar în anii electorali se pot alinia planetele pentru parcuri în România 

În februarie 2020, primarul Gabriela Firea propune o hotărâre de consiliu pentru găsirea unui teren disponibil la fostele sere pentru parc. Hotărârea trece de votul consilierilor, dar este atacată în instanță de prefectul Capitalei. Motivul? Situația terenului este incertă, pentru că nu este intabulat. Fără înscrierea în Cartea funciară, de care ar fi trebuit să se ocupe ADS, terenul nu poate fi înstrăinat.

„În 2021 instanța a respins demersul prefectului, iar hotărârea a fost repusă în vigoare, deci acum există, aprobată de Consiliul General, o hotărâre care cere să se identifice terenul pentru parc la sere”, afirmă Delia Mihalache, președinta Inițiativei Prelungirea Ghencea.

Tot în 2021 intervine și Primăria Sectorului 6.

„Înțeleg perfect ceea ce doresc oamenii, de aceea voi face un PUZ pentru aceasta zonă în care vom avea clar un parc și vom fi atenți la ceea ce se construiește acolo”, explica, într-o postare pe Facebook, primarul Ciprian Ciucu în aprilie 2021.

La finalul anului, Consiliul Local Sector 6 solicită Consiliul General al Municipiului București adoptarea unei hotărâri prin care să ceară Guvernului României emiterea unui hotărâri pentru trecerea unui teren de 10 ha de la serele Militari în domeniul public, pentru a se realiza acolo un parc.

Ce s-ar putea, totuși, face?

În 2023, situația terenului din Prelungirea Ghencea nu este cu mult mai clară decât era în urmă cu opt ani (2015), când comunitatea a cerut pentru prima dată amenajarea unui parc acolo. Așa se face că s-au aliat și cu alte grupuri civice, Rețeaua pentru Natură Urbană și Grupul Civic Grozăvești, și împreună au transmis autorităților o scrisoare colectivă.

Primul pas care ar trebui făcut în direcția asta ține de clarificarea situației juridice a terenului. Adică să fie intabulat, trecut în Cartea Funciară.

„Asta e o problemă mare, pentru că e rezervă de retrocedări și, în principiu, împroprietărirea acolo se face la întâmplare. Pentru că, nefiind cadastru, nu se poate trasa o parcelă pentru un anumit proprietar pus acolo”, afirmă Nicoleta Marin de la Rețeaua pentru Natură Urbană.

La nivelul Bucureștiului există o centralizare a tuturor terenurilor agricole și forestiere aflate în proprietate publică sau privată a statului și care pot fi folosite ca rezervă pentru finalizarea procesului de restituire a imobilelor preluate abuziv în perioada regimului comunist.

Pasul următor în ceea ce privește zona fostelor sere din Militari ar fi scoaterea terenului din această listă.

Dar trecerea unui bun din proprietatea privată a statului în cea publică se poate face doar printr-o hotărâre de guvern. Mai exact, Primăria Generală trebuie să ceară Guvernului asta și să plătească contravaloarea aferentă valorii de inventar a terenului.

Potrivit unui răspuns dat de ADS asociației Inițiativa Prelungirea Ghencea, valoarea de inventar a tuturor suprafețelor se ridică la 1.946.858 de lei, adică aproximativ 400.000 de euro.

Nu în ultimul rând, dosarele privind retrocedările trebuie, într-un fel sau altul, soluționate.

„Suntem blocați din cauza faptului că pentru acel pământ se așteaptă încă să fie terminate acele dosare pe retrocedări. Dar legea retrocedărilor prevede că, dacă nu mai există teren disponibil, proprietarii pot fi despăgubiți și în bani sau prin acțiuni la fondul proprietatea”, susține Delia Mihalache.

Potrivit Raportului de cercetare privind starea mediului în București, realizat de profesorul Cristian Iojă, la nivelul capitalei mai există 366 de hectare de pășune și 2.564 de terenuri agricole. Prin urmare, e de părere Nicoleta Marin „se poate muta rezerva de retrocedări în altă parte, pe un teren care nu are valoarea socială pe care o are deja terenul de la serele Militari”.

Abia după ce sunt bifate toate cele de mai sus, Primăria Generală poate decide să amenajeze un parc pe terenul fostelor sere sau să-l dea spre administrare Primăriei Sectorului 6. 

PressOne a încercat să obțină un punct de vedere și de la Primăria Sectorului privind PUZ-ul promis de primarul Ciprian Ciucu, dar până la momentul publicării acestui articol nu am primit niciun răspuns.