„Dacă Mike Tyson ar pretinde că este femeie, ar trebui să-l lăsăm să boxeze în categoria de femei?” Despre extremism și influența Rusiei în UE, cu 5 eurodeputați

De la dreapta la stânga, în ordinea ideologică a numerelor de pe tricou, patru europarlamentari români și un italian din grupul naționalist și anti-european răspund unui chestionar formulat de PressOne. 

Cum văd extremismul și cine sunt, pentru ei, „adevărații extremiști”? Care sunt cele mai mari amenințări la adresa cetățenilor europeni și cum poate fi contracarată influența Rusiei în Europa?

Au răspuns Cristian Terheș, cunoscut pentru derapajele sale și convingerile conspiraționiste, Marco Campomenosi, coleg în legislativul comunitar cu oamenii lui Marine Le Pen, Siegfried Mureșan, de la Popularii Europeni, Dacian Cioloș, din partea grupului Renew și independentul Nicu Ștefănuță, cunoscut pentru luările de poziție care fac apel la incluziune. 

• Actualul Parlament European a avut ultima sesiune plenară la Strasbourg. 

• Pe ultima sută de metri au fost votate dosare importante, precum prima propunere de directivă privind violența împotriva femeilor și hărțuirea sexuală din mediul online sau noi norme privind calitatea aerului din țările membre. 

• Sondajele și previziunile politice arată o creștere a ponderii partidelor de extremă dreaptă în viitorul Parlament European, astfel încât s-ar putea ajunge și ca un sfert dintre locuri să fie ocupate de dreapta extremistă și naționalistă.

•  În acest context, cum va arăta Uniunea Europeană în următorii cinci ani? 

Vrem să putem relata în profunzime despre viața de zi cu zi a românilor, așa cum e ea. Dacă e important și pentru tine, ajută-ne să o ducem la capăt! Orice sumă contează.

Ce este un extremist și ce măsuri susțineți pentru combaterea extremismului în Europa? 

Cristian Terheș: Vă spun eu ce înseamnă un extremist, că am și eu avut un schimb dur de replici în Parlament (nr. la dezbaterea proiectului de directivă privind violența împotriva femeilor, eurodeputatul Cristian Terheș a vorbit de „așa zisul drept la avort”, care a stârnit replici dure din partea mai multor deputați europeni, printre care și Nicu Ștefănuță).

Un extremist este o persoană care ignoră natura. Să vii să spui, în Parlamentul European, că tot vorbeam despre combaterea violenței împotriva femeilor, că și bărbații pot să nască, numai cineva care e efectiv un extremist fundamentalist poate susține așa ceva.

Cu alte cuvinte, dacă Mike Tyson ar pretinde astăzi că este femeie, ar trebui să-l lăsăm să boxeze în categoria de femei? S-a întâmplat deja în câteva state ca persoane care au fost condamnate pentru agresiuni sexuale împotriva femeilor și pretind că sunt femei, să fie lăsate să-și ispășească pedepsele în pușcării de femei. Vă dați seama ce se întâmplă acolo? Pe o grămadă le lasă gravide. Asta e extremism.

Dacă vorbim despre directiva privind combaterea violenței împotriva femeilor, eu vă întreb, am întrebat și în plen, cum pui în lege așa ceva? Dacă tu nu mai poți defini ce e o femeie. Și dacă orice bărbat care se pretinde femeie trebuie să se bucure de drepturile femeilor? 

Ăsta e cel mai mare atentat la ce înseamnă o femeie. Dacă ajungem să ideologizăm ce înseamnă o femeie, ce înseamnă un bărbat, ce înseamnă un copil, cu tot respectul, s-a dus naibii tot, nu doar Europa. Lumea!

Poate un procuror, de exemplu, cerceta un bărbat că și-a bătut nevasta dacă bărbatul vine și spune: «eu astăzi mă simt femeie»? Și, de fapt, nu a fost o bătaie dată de un bărbat unei femei, ci a fost o bătaie între două gagici. Că după accepțiunea asta acolo ne îndreptăm. 

Marco Campomenosi: Știu că unii oameni mă pot considera, ca membru al grupului ID, ca fiind un extremist. Lega a început ca AUR în România sau Chega în Portugalia: partide care erau împotriva unui sistem vechi de partide politice. Asta ne-a ajutat să dăm cele mai ușoare soluții pentru cetățeni.

Dar adevărul este că, în cele din urmă, mergi în guvern. Și ar trebui să le prezenți cetățenilor realitatea și să le spui că nu este ușor de rezolvat, chiar cum ai promis.

Când Lega l-a susținut pe Mario Draghi în Veneto, am fost considerați băieții deștepți care făceau totul pentru a ajuta țara să iasă din pandemie. Dar au fost făcute promisiuni care nu se puteau realiza cu Draghi în acel moment, pentru că nu era un guvern de coaliție, ci unul politic. În unele cazuri, extremismul înseamnă să dai cele mai ușoare soluții cetățenilor. Și astfel ar putea fi considerat populism. 

Partidul meu este partidul de guvernământ în Italia. Există un fel de viziune la nivel european, prin care orice partid național aflat la guvernare trebuie să spună că Comisia Europeană este bună și să susțină toate inițiativele.

Cred că ar trebui să avem o dezbatere politică mai inteligentă. Ce s-a întâmplat în acest mandat este că atunci când am criticat unele dintre regulile așa-numitului Green Deal, precum oprirea motorului pentru mașini, în cele din urmă au fost partide care s-au gândit că era prea mult să facem asta. Propunerile noastre nu au fost luate în considerare, pentru că ne-au simțit în afara majorității. 

Astfel, mai există un extremist. Cel care este reprezentat de partidele ultra pro-UE și care spune că și atunci când Comisia Europeană face o greșeală, este doar pentru că nu are suficientă putere pentru a face lucruri, ceea ce nu este adevărat.

Dacian Cioloș: Un extremist este cineva care, pe baze ideologice exclusiviste, caută să-și impună punctul de vedere în detrimentul drepturilor și libertăților cetățenești ale celorlalți.

Și o face prin agresivitate, promovând ura, șovinism chiar, rasism, tot felul de mesaje împotriva minorităților de orice fel. Pentru că dacă nu ești cu mine, ești împotriva mea. 

Vedem comportamentul AUR în România, ca să dau un exemplu. Agresivitate, ură, violență, provocare. Agresiuni inclusiv fizice în anumite momente. Agresiuni împotriva minorităților. Limbaj anti-european.

Și eu mă consider patriot. Și eu mă consider, în primul rând, român. Dar pentru mine dezvoltarea României și punerea în valoare a identității mele de român poate să aibă loc cel mai bine și mai eficient la nivel european. Când eu împărtășesc specificul meu cu specificul altora și recunosc specificul celorlalți. Nu impun punctul meu de vedere celorlalți. Nu impun punctul meu de vedere celorlalți.

Siegfried Mureșan: Un extremist este un individ care nu are soluții la problemele reale cu care ne confruntăm. Este un individ care înțelege temerile oamenilor și e dispus să le instrumentalizeze în propriul său interes. El nu este interesat în probleme. El este interesat ca oamenii să nu aibă încredere în instituțiile statului, să le fie teamă, oamenii să urască. 

Un extremist este interesat în izolare, în dezbinare și este interesat ca oamenii să fie slabi, șantajabili, manipulabili, pentru a putea fi folosiți în propriul lui interes. Un extremist nu spune adevărul. Un extremist vorbește azi despre un subiect, îl abandonează mâine, fără a fi rezolvat problema, vorbește mâine despre alt subiect care simte că e popular și unde simte că oamenii au o temere și pot fi exploatați în propriul interes al extremismului.

Cred că oamenii trebuie informați. Cred că trebuie spus oamenilor că în Parlamentul European, de pildă, deciziile sunt luate de majorități pro-europene, extremiștii sunt izolați, marginalizați, nu contează în Parlamentul European, nu influențează deciziile. Toate statisticile arată că participă în cea mai mică măsură la luarea deciziilor, sunt mereu absenți la vot, nu vin la serviciu.

Nicu Ștefănuță: L-am provocat pe unul dintre ei, pe domnul Terheș de la AUR. Un extremist este un om căruia nu-i pasă de drepturile din Constituție ale oamenilor. Este un om căruia nu-i pasă de libertățile cuiva și vrea să le ia. De asta la dezbaterea despre propunerea de directivă privind violența domestică, reprezentantul AUR a spus „așa-zisul drept la avort”.

Cum adică așa-zisul drept la avort? Nu este așa-zisul, este un drept real de care oamenii au nevoie, pe care femeile îl aprobă în măsură de 85% în România. Ce înseamnă „așa-zisul”?

Extremiștii acum încearcă să fie mai drăguți și îi lasă pe alții să fie și mai extremiști decât ei, cu care se asociază. Vorbesc mai drăguț, se îmbracă mai drăguț, să zică lumea că nu sunt niște fasciști, care sunt de fapt.

Care sunt în prezent cele mai mari amenințări privind integritatea Uniunii Europene și bunăstarea cetățenilor europeni?

Cristian Terheș: O amenințare externă vădită: ambițiile imperialiste ale Rusiei, care, așa cum am învățat din istorie, nu se vor opri în Ucraina. Aceste ambiții sunt o amenințare în general, dar și în special pentru România. Că noi suntem mai aproape de ei decât sunt portughezii sau spaniolii, de exemplu. 

A doua problemă sunt aceste politici pretinse verzi, care efectiv distrug mediul de afaceri și tot ce înseamnă oportunitățile pe care societatea europeană și Uniunea Europeană le-a oferit în decursul timpului firmelor pentru a produce această bunăstare, care ne-a și menținut pacea în Europa după al Doilea Război Mondial.

Marco Campomenosi: Problema centralizării și a birocratizării este o problemă pentru viitorul Europei. Cred că principiul subsidiarității ar trebui să fie mult mai respectat. Iar faptul că partidele mai proeuropene nu au făcut acest lucru se datorează faptului că nu și-au dat seama că, într-un fel, distrug Europa dând prea multă putere instituțiilor europene. 

A decide la Bruxelles pentru 500 de milioane de locuitori este prea complicat. Și chiar dacă voința este pozitivă, uneori rezultatele nu sunt atât de bune. Cred că ar trebui să simplificăm, iar asta urgent. 

Vă dau un exemplu. Biden, nu îl susțin în mod normal, eu sunt pentru Trump, a făcut, totuși, ceva. A zis că familiile trebuie ajutate pentru a-și cumpăra o mașină electrică. Să le dăm bani pentru asta. Cu o singură condiție, însă. Ca mașina să fie construită în proporție de cel puțin 40% în SUA. A doua zi, unele investiții de la Volkswagen au fost mutate din Europa în Statele Unite. Așa păstrează investițiile și dezvoltă și un Green Deal. 

Bineînțeles, SUA au o Rezervă Federală care poate ajuta statul pentru a da acești bani și pentru a susține industria. Noi nu avem, nu avem o bancă centrală cu un astfel de rol în Europa. Și aceasta este o greșeală. 

Dacian Cioloș: O amenințare foarte clasică: comportamentul Rusiei lui Putin. Care e impredictibil, care a demonstrat că nu se ține de cuvânt, că nu poți să negociezi cu el și că ne putem aștepta la orice. De asta rezistența Ucrainei e foarte importantă. Dincolo de faptul că trebuie să ajutăm un popor care își apără teritoriul și neamul, e important și pentru restul Uniunii Europene.

Apoi evoluția economică și a pieței energiei. Am văzut cât de dependenți suntem în Uniunea Europeană de surse de energie din afara UE. Și petrol și gaze. Nu putem concepe dezvoltarea economică fără surse de energie. 

Și apoi, din punctul meu de vedere, problemele gestiunii resurselor naturale și a schimbărilor climatice. Apa, solul, biodiversitatea riscă să devină critice în următorii ani, dacă nu le avem în vedere. De aer și de apă depinde viața noastră. De sol depinde sănătatea noastră și capacitatea de a ne produce alimente. Și de biodiversitate depinde mediul în care noi trăim.

Siegfried Mureșan: De departe cea mai mare amenințare este Federația Rusă și trebuie să spunem acest lucru mai clar decât l-am spus până acum. Simțim că extremiștii sunt o amenințare, însă trebuie să spunem oamenilor foarte clar cine e în spatele acestor extremiști. Marine Le Pen din Franța are legături politice și financiare cu Kremlinul. Liderul antieuropean din Italia, Matteo Salvini, de asemenea. Vladimir Putin a dansat la nunta fostei ministre eurosceptice a afacerilor externe din Austria. 

Federația Rusă nu și-a atins obiectivele în Ucraina până acum. Nu a cucerit Kievul în trei zile, cum și-a propus. Este slăbită din punct de vedere economic, este mai izolată din punct de vedere politic și din punct de vedere moral niciunul dintre noi nu e atras de modul rus. Și atunci, Federația Rusă știe că nu mai poate crea un curent prorus în Uniunea Europeană și încearcă să creeze un curent anti-european.

Trebuie să știm că Federația Rusă încearcă să slăbească Uniunea Europeană metodic, de ani de zile, tot mai vizibil, tot mai agresiv. 

Nicu Ștefănuță: Amenințările sunt din interior și din afară. Din interior sunt sărăcia, inflația, lipsa resurselor, faptul că nu înțelegem de ce e necesară politica verde și, mai ales, că folosim foarte multe fake news-uri despre politica verde.

Schimbările climatice sunt o mare amenințare, pentru că afectează continentul european disproporționat. Europa s-a încălzit mai repede decât celelalte continente, iar schimbările climatice reprezintă un pericol substanțial. Trebuie să putem trăi în continuare.

Și din exterior, bineînțeles, toate conflictele care se lărgesc la granița noastră.

Care este abordarea dvs. față de creșterea influenței Rusiei în Europa și cum credeți că ar trebui să acționeze UE pentru a contracara această influență? Cum ar arata UE dacă nu s-ar întâmpla asta? 

Cristian Terheș: Dincolo de chestiunea europeană, în principal mă preocupă România. Iar pentru interesul național al României și pentru securitatea României este important ca Rusia să fie cât mai departe. În momentul de față, țara care ține Rusia cât mai departe de noi este Ucraina. Pe cale de consecință, ajută Ucraina cu tot ceea ce se poate ajuta pentru a-și apăra propria integritate teritorială. 

Marco Campomenosi: Partidul meu politic a avut în trecut relații cu autoritățile ruse. Dar partidul meu, de la invazia Ucrainei, a susținut toate rezoluțiile din Parlamentul European, pentru că apărarea Ucrainei este prea importantă. Și am făcut același lucru și la nivel național. 

Dar ca să revin la întrebarea dumneavoastră, nu cred că există o influență rusă importantă asupra UE. Este din ce în ce mai mică. 

Am citit și eu în presă de lideri europeni cu legături cu Rusia. Ce pot să spun? Depinde. Dacă sunt plătiți de țări străine, e o altă poveste. Este un lucru despre care cred că autoritățile ar trebui să vadă ce s-a întâmplat. 

Este, de asemenea, adevărat că instituțiile europene sunt pline de influențe străine.

Am văzut așa-numitul caz Qatargate. Dar, în cele din urmă, este o chestiune de etică.  Dacă eu aș vrea să fiu plătit de o țară străină, aș putea să o fac în afara parlamentului. În interiorul parlamentului totul ar putea fi în regulă. 

Dacian Cioloș: În primul rând, să o recunoaștem și să identificăm influența asta. Și să vedem foarte clar în ce domenii se manifestă influența asta. În momentul de față, vedem foarte clar că ea se manifestă în domeniul circulației informațiilor și a manipulării opiniei publice, care are o repercusiune și asupra alegerilor europene. Am văzut că Rusia încearcă până și în Parlamentul European să-și întindă tentacule. 

În presă, unde Rusia are interesul să intervină ca să manipuleze opiniile. Trebuie pur și simplu să aplicăm legislația pe care o avem deja la nivel european, Digital Service Act, care are prevede unele mijloace prin care putem bloca fake news-urile care circulă pe internet și orice alte mijloace de manipulare. 

Să ne asigurăm că Rusia nu-și finanțează toate instrumentele astea de manipulare a UE chiar cu bani europeni, cu bani care vin din vânzarea unor produse pe piața europeană sau cu banii oligarhilor ruși sau ai celor apropiați de regimul lui Putin, bani care sunt ținuți în băncile europene sau în băncile din statele partenere Uniunii. E important să identificăm resursele astea, să le blocăm și să aplicăm sancțiuni foarte clare. 

Siegfried Mureșan: În primul rând, informând oamenii cu privire la acest pericol. Președinta Comisiei Europene vorbește în ultimele săptămâni despre prietenii lui Putin, despre legăturile evidente ale extremiștilor cu Federația Rusă. Trebuie spus acest lucru și trebuie accentuat că acești extremiști nu sunt partea unei mișcări legitime paneuropene mai conservatoare, cum încearcă ei să se prezinte. Nu, ei sunt indivizi care doresc să slăbească instituția Uniunii Europene, instituții democratice și de la nivel național.

După aceea trebuie acționat pentru a împiedica propagarea știrilor false, a dezinformării, a propagandei și trebuie să reducem dependența de Federația Rusă din punct de vedere energetic. Trebuie să ne întărim în domeniul securității apărării și trebuie să ne asigurăm că rămânem uniți, iar pentru asta avem nevoie de majorități pro-europene în instituțiile europene în următorii ani.

Nicu Ștefănuță: E nevoie de mai multă încredere în noi, în primul rând, pentru că suntem, totuși, Uniunea Europeană. Suntem un continent bogat, cu multe libertăți.

Toată lumea își dorește să trăiască în Europa. Și atunci noi trebuie să avem încredere în rolul nostru ca europeni. Să purtăm acest steag a libertății pe mai departe.

E important aspectul ăsta de încredere în sine. Și al liderilor. Să zică: „Suntem Uniunea Europeană. Suntem locul celor mai mari libertăți în lume. Suntem un far imperfect, dar suntem, totuși, un loc unde libertățile sunt cele mai strălucitoare din lume”.

Uite, și Statele Unite au scăzut în acest domeniu. Au pierdut dreptul la avort. Deci ar trebui să aibă mai multă încredere în sine și să construiască niște instrumente ca să își păstreze rolul ăsta de lider mondial al valorilor.