Vocile Europei 2024. Bulgaria: „Este vital ca țara noastră să-și consolideze poziția pe scena politică europeană”

Locul Bulgariei în UE va depinde de stabilitatea politică din țară și de persoanele pe care le vom trimite la Bruxelles în acest an.

Acest articol face parte din proiectul de colaborare Voices of Europe 2024, la care participă 27 de instituții media din întreaga UE – printre care și PressOne – și care este coordonat de Voxeurop.

Proiectul încearcă să răspundă la întrebarea: care este, pentru fiecare dintre cele 27 de state participante, miza cea mai importantă a alegerilor europene din iunie 2024?

Azi, perspectiva Bulgariei.  

Autor: Monika Varbanova, reporter Capital.bg

În urma recentelor turbulențe politice, viitorul rol al Bulgariei în UE rămâne incert. Davide Ferrari, șef al departamentului de cercetare și partener la think-tank-ul EU Matrix din Bruxelles, consideră că schimbările în delegația bulgară din Parlamentul European vor fi semnificative.

Conform analizei lor, partidul GERB (Cetățenii pentru dezvoltarea europeană a Bulgariei, de orientare liberal-conservatoare) ar urma să obțină cinci mandate. În cazul unei coaliții, „Noi continuăm schimbarea” și „Bulgaria Democratică” (ambele partide pro-europene liberale) ar câștiga fiecare câte patru locuri. Dacă acestea decid să candideze separat, fiecare ar pierde probabil un loc. Partidul naționalist de dreapta Vazrazhdane și Mișcarea pentru Drepturi și Libertăți (social-liberal) ar obține câte trei mandate fiecare, în timp ce socialiștii ar câștiga doar două locuri. Lista candidaților va include cu siguranță multe fețe noi.

Cine pleacă și cine rămâne în noua legislatură?

Conform ultimelor previziuni, extrema dreaptă se va impune ca unul dintre principalii câștigători ai alegerilor europene, clasându-se ca a treia sau a patra forță politică. Această grupare radicală din Parlamentul European va înregistra un număr record de voturi, cu un succes notabil al PVV din Olanda, și va câștiga teren și în Germania, Franța, Austria, Belgia și Portugalia.

Cu toate acestea, este improbabil ca aceștia să exercite o influență majoră ca grup unitar în Parlamentul European, datorită diferențelor interne. Chiar dacă nu vor reuși să perturbe semnificativ echilibrul voturilor, naționaliștii extremiști vor avea un rol proeminent în modelarea dezbaterilor din cadrul Parlamentului European.

Jocul „scaunelor muzicale” în instituțiile europene

Thomas Thaler, fost consilier în Parlamentul European și actual director la firma internațională de consultanță APCO Worldwide, consideră că schimbările în Consiliul UE sunt deja iminente. În ultimii doi ani, mai mult de o treime din reprezentanții statelor membre în Consiliu s-au orientat spre dreapta, incluzând Italia, Republica Cehă, Suedia și Irlanda, modificând astfel dinamica de lucru a acestuia.

Alegerea viitorului președinte al Comisiei Europene va avea un impact direct asupra ocupării celorlalte poziții importante. Fie că va fi Ursula von der Leyen, care nu a primit un sprijin ferm în cadrul summitului PPE, fie că va apărea o schimbare neașteptată de ultim moment, așa cum s-a întâmplat anterior, acest lucru va influența decisiv nominalizările pentru posturile râvnite.

Conform unei reguli nescrise, dacă președintele Comisiei este membru PPE, cum este cazul lui Von der Leyen, președintele Consiliului ar trebui să provină dintr-o altă familie politică. Se discută posibilitatea ca Mario Draghi să preia acest rol, deși lipsa sa de afiliere politică reprezintă o dificultate. De asemenea, rămâne de văzut dacă Roberta Metsola (tot din PPE) va menține președinția Parlamentului European.

Este important echilibrul de putere între țările membre. Dacă un german va continua să conducă Comisia, candidații probabili pentru celelalte roluri cheie ar putea veni din sudul, centrul sau estul Europei, cum ar fi premierul grec Kyriakos Mitsotakis sau președintele român Klaus Iohannis, acesta din urmă anunțând deja oficial candidatura și strategia pentru postul de secretar general al NATO.

Teme și priorități pentru 2024

Desigur, identitatea liderilor instituțiilor europene nu contează prea mult pentru cetățeanul european mediu. Totuși, familiile politice din care provin șefii celor trei principale instituții și modul în care aceștia colaborează sunt decisivi în stabilirea noilor priorități și în echilibrarea delicată necesară pentru luarea deciziilor-cheie într-un context puternic eurosceptic. De exemplu, Ursula von der Leyen a fost recunoscută la Bruxelles pentru abordarea sa autoritară în procesul decizional, care a fost eficientă în momente critice, cum ar fi pandemia de Covid-19. Totuși, lipsa dialogului și asumarea incompletă a responsabilității au avut consecințe negative de-a lungul timpului.

Este clar pentru toți cei din bula de la Bruxelles că era politicilor ecologice agresive s-a încheiat, sau cel puțin că ritmul acestora va fi diferit. Refuzul Comisiei Europene de a finaliza strategia „Farm to fork”, sub presiunea intensă a grupurilor de lobby și a fermierilor, semnalează că protecția mediului trebuie să avanseze în paralel cu dezvoltarea economică, competitivitatea și securitatea socială.

Reducerea entuziasmului pentru ecologism, care a contribuit la obținerea primului mandat pentru a apăsa pe dreapta mai populistă, ar putea furniza tamponul necesar. „Dar angajamentul de a spori suportul pentru industria de apărare a Europei și de a îmbunătăți competitivitatea blocului ar trebui să îi mulțumească pe susținătorii de bază”, spune Thaler.

La congresul PPE de la București, la începutul lunii martie, Ursula von der Leyen a vorbit despre prosperitate și securitate pentru europeni, promițând ceva pentru fiecare. Ea a reafirmat sprijinul ferm pentru Ucraina și a subliniat planurile de a investi mai mult în industria europeană de apărare și mobilitatea militară transfrontalieră, precum și numirea unui nou comisar pentru apărare cu un buget dedicat.

Președinta Comisiei a pledat și în favoarea combaterii migrației ilegale, pentru a aborda preocupările Austriei: „Noi, europenii, suntem cei care decidem cine vine în Europa și în ce condiții”, a afirmat ea. Manifestul electoral al partidului său include un plan controversat de a externaliza cererile de azil către țări terțe „sigure”, inspirat de „modelul Rwanda” din Regatul Unit.

„Am fost primii care au conceput Green Deal-ul european nu doar ca un plan ecologic, ci ca unul economic, social și industrial. Acesta a oferit o direcție clară pentru investiții și inovare”, a declarat Von der Leyen. „Nu poate exista o economie competitivă fără protecție climatică și nici protecție climatică fără o economie competitivă”, a adăugat ea, promițând un viitor în Europa pentru industriile curate, posibil printr-o reducere a birocrației și achiziții publice comune între statele membre.

„Vom vedea o serie de noi inițiative legate de securitatea economică și răspunsul la țările terțe neprietenoase. Este naiv să credem că UE poate promova politici ecologice și dezvoltare durabilă în timp ce restul lumii se înarmează și se reașează geopolitic. Dacă UE își dorește pacea, trebuie să fie pregătită pentru război și confruntare economică”, spune Dimitar Lilkov, cercetător principal pe probleme economice și economie digitală la Centrul Martens din Bruxelles.

Viitorul poate fi încă luminos

Între 6 și 9 iunie 2024, peste 365 de milioane de europeni vor decide prin vot direcția viitoare a UE. În Belgia, Malta, Germania și Austria, dreptul de vot va fi acordat și persoanelor de 16 ani și peste. Modul în care politicienii abordează tinerii și mesajele pe care le transmit vor influența nu doar participarea la vot, dar și rezultatele acestuia, stabilind prioritățile viitorului mandat.

Admiterea Bulgariei în spațiul Schengen și în zona euro este crucială pentru economia națională, dar este și mai vital pentru țara noastră să-și consolideze poziția pe scena politică europeană. O poziție fermă și clară referitoare la problemele politice interne de la Bruxelles, cum ar fi reforma procesului decizional – crucial pentru aderarea la Schengen – și răspunsul la amenințările globale, precum războiul din Ucraina și sprijinul pentru țara atacată, sunt esențiale.

Strategiile economice ale UE, fie că este vorba despre electrificarea sectorului auto, tranziția către energie regenerabilă sau dezvoltarea tehnologiilor digitale, vor continua să fie o tendință în noul mandat.

Este esențial ca Bulgaria să depășească rolul pasiv de „abținere” în Consiliul UE, pe care l-a adoptat adesea, și să devină un lider activ în formularea și implementarea acestor politici, depășind influențele populiștilor de extremă dreapta. Pentru aceasta, avem nevoie de un guvern solid, cu obiective și priorități bine definite, un obiectiv care în prezent pare dificil de atins.

Monika Varbanova este reporter pe probleme europene la Capital.bg, o prestigioasă publicație economică bulgară. Cu studii de analiză politică la Universitatea din Bonn și doctorandă la Universitatea din Ghent, a fost consilier politic la Parlamentul European.