Biolog: „Să nu uităm că nu suntem singuri în orașe”. Ce faci când te întâlnești cu un animal sălbatic pe stradă?

O vulpe a venit la un meci de fotbal, deși nu avea bilet de intrare pe stadion. O alta s-a întins la soare, într-un parc din București. Ce e în capul vulpilor, ce vor de la noi și ce responsabilitate are omul? 

• În ultima perioadă, pe TikTok și Facebook au apărut mai multe filmulețe în care oameni din diferite zone ale Bucureștiului arată că au văzut vulpi prin oraș, în locuri apropiate de Lacul Morii sau alte zone din sectorul 6. Săptămâna trecută, la finalul unui meci de fotbal, o vulpe a apărut pe stadionul din Giulești.

• Dezvoltarea imobiliară haotică a orașului, dar și lipsa amenajării parcurilor, astfel încât să ofere animalelor sălbatice locuri care să se transforme în habitate, au dus la apariția acestora în zonele aglomerate din Capitală.

Nouă ne pasă de vulpile care rămân pe drumuri, dar și de plantele și animalele cu care împărțim orașele. Dacă îți pasă și ție, ne poți sprijini să relatăm în continuare despre asta. Orice sumă contează. 

PressOne a stat de vorbă cu George Bouroș, biolog la Asociația pentru Conservarea Biodiversității Biologice, pentru a afla cum ajung animalele sălbatice în oraș, cum să ne comportăm când le întâlnim, dar și de ce prezența acestora este importantă pentru comunitate.

PressOne: Cum ajung vulpile și alte animale sălbatice în zonele aglomerate din oraș? 

George Bouroș: Vulpile au fost prezente tot timpul în oraș, numai că preferau zone mai puțin dezvoltate, zone virane sau terenuri semi sălbatice care au rămas părăsite, unde puteau să-și facă vizuina. Însă dezvoltarea orașului, dezvoltarea imobiliară a intrat și în aceste zone și de multe ori vulpile de acolo au fost deranjate și au trebuit să-și găsească alte perimetre. 

Pentru că și vulpile sunt în căutare de teritorii, de multe ori. Și în unele situații ajung în scări de bloc, poate să ajungă chiar în aglomerație, pe stradă, în trafic. 

Sunt animale care sunt deranjate practic din zona lor, din teritoriul lor.

Construcțiile din oraș duc la împingerea animalelor în afara habitatului lor?

Da, pentru că vulpile preferă aceste zone semi sălbatice. Până la urmă, ele s-ar putea adapta foarte bine și în parcuri, însă parcurile, unele dintre ele, sunt greșit gestionate. 

Unele parcuri ar fi trebuit să păstreze anumite zone sălbatice care să constituie și habitat pentru specii. Mamiferele au nevoie de mai mult spațiu. Dar și păsările și diferite rozătoare. 

Spre exemplu, în trecut au fost campanii de exterminare a rozătoarelor, a șobolanilor din parcuri. Însă, aceste capcane afectează și alte specii, care ne sunt dragi nouă, spre exemplu, veverițele. Veverițele intră și ele în acele capcane, pentru că sunt atrase de otrava aceea.

Dispar și veverițele din oraș. Prin metodele noastre de exterminare a anumitelor animale dăunătoare, eliminăm și anumite specii, cum e veverița.

Sunt multe specii de mamifere pe care ne e greu să le vedem, pentru că ele sunt active îndeosebi noaptea, în general carnivorele, cum e și vulpea, care este mult mai activă noaptea. Dacă am umbla mai mulți dintre noi noaptea pe străzi, am avea șanse mult mai mari să vedem animale sălbatice în București.

Reprezintă aceste animale un pericol? Ce facem dacă ne întâlnim cu o vulpe sau un alt animal sălbatic? Cum ar trebui să ne comportăm?

Animalele se feresc de prezența omului. Ele sunt destul de speriate de noi. Sunt rare cazurile în care ne întâlnim cu ele. Însă multe din animalele sălbatice sunt purtătoare de diferite boli sau de paraziți. Și unele se pot transmite și la oameni. Vulpea este cunoscută ca un purtător al rabiei. Rabia este catalogată ca o boală destul de periculoasă și poate fi transmisă la om în contactul cu vulpile. Există campanii de vaccinare a vulpilor, făcute de DSP. Sunt răspândite practic momeli, în general, în zonele sălbatice sau semi sălbatice din jurul orașelor, unde sunt și fonduri de vânătoare. Însă animalele acestea pot reprezenta un pericol pentru om doar dacă sunt turbate. Vulpea, într-adevăr, mai are o tendință de habituare, de obișnuire cu omul. 

Dacă o vulpe este hrănită frecvent, ea se poate obișnui cu prezența omului și poate deveni agresivă în anumite situații când încercăm să o constrângem, să o prindem, să punem mâna pe ea și nu se simte în siguranță. În momentul acela ne poate mușca, ataca și, într-adevăr, poate transmite anumite boli.

Frecvența rabiei la vulpe nu este atât de mare, însă au fost semnalate în trecut cazuri de rabie la vulpi. O altă problemă ar putea fi atingerea vulpii, pentru că multe dintre ele au probleme hematologice. Sunt purtătoare de scabie și n-au o blană atât de frumoasă. Și, la fel, se poate transmite și la om sau animale de companie. Așa că nu recomand interacțiunea cu animalele sălbatice, chiar dacă unele par simpatice și ne vine să le atingem.

Spuneați mai devreme că mai sunt și alte animale purtătoare de boli.  Care ar fi acelea?

Spre exemplu, liliecii pot transmite rabie. Chiar și mustelidele, cum sunt nevăstuica, vidra, jderul, dihorul. Sunt animale care sunt în zona urbană sau periurbană a Bucureștiului. Mustelidele puteau transmite COVID-ul. Chiar au fost campanii de exterminare a nurcilor, pentru că trăiau în fermele de blană. Și acolo virusul se transmitea mult mai ușor. În fermele de blană de nurcă au fost exterminate foarte multe exemplare.

Ce credeți că ar trebui să facă autoritățile pentru animalele sălbatice din oraș?

Să ia exemplu de bune practici din alte țări, pentru că trebuie să ne gândim că orașul nu poate deveni un loc steril în care să fim doar noi oamenii și poate doar animalele noastre de companie. Trebuie să păstrăm și anumite zone în semi sălbaticie. Să înțelegem că nu suntem mai presus față de aceste specii, ci suntem cam pe aceeași linie. Mie nu prea îmi place teoria aia egocentristă în care omul este în vârful piramidei tropice și toate animăluțele există dedesubt. 

Autoritățile ar trebui să ia exemple de bune practici în diferite alte țări, din care ar trebui să includă în planurile de dezvoltare a orașelor. 

Chiar dacă ești proprietar al unui teren, ar trebui să păstrezi o anumită zonă puțin mai sălbatică sau să iei anumite măsuri pentru a îmbunătăți biodiversitatea din orașe. 

Să faci niște locuri de hrănire, să lași o zonă mai puțin amenajată, să construiești un hotel de insecte, să construiești o căsuță pentru păsări. 

Sunt anumite măsuri pe care le-ai putea impune ca și autoritate locală, astfel încât să îți refaci biodiversitatea din orașe. 

Cum de există atât de multe animale sălbatice în orașe?

Prezența animalelor în orașe nu este una cumva neașteptată în București, de exemplu. Sunt orașe mult mai mari ca Bucureștiul, unde sunt prezente și vulpi, dar și multe alte animale. De exemplu, pentru prima oară eu am văzut o vidră în Leipzig, Germania. Am văzut-o chiar în oraș. 

În București sunt vidre? Dacă da, unde? 

Da, chiar în zone unde nu ne-am așteptat. Pe Dâmbovița au fost filmate, cred că acum vreo trei ani am văzut un filmuleț noaptea, chiar la Unirii, o zonă foarte frecventată de oameni. Vidra este cunoscută ca un indicator al calității apelor. 

Nu știu cât de calitativă este apa în Dâmbovița și ce speranță de viață are vidra în Dâmbovița, însă sunt prezente. 

Sunt prezente acolo și pe toată salba de lacuri a Colentinei. Chiar și în Parcul Herăstrău am identificat semne prezente ale vidrei, așa că nu e surprinzătoare prezența animalelor. Numai că acum avem ochi să le vedem, pentru că acum poate suntem mai atenți la animalele sălbatice, avem posibilitatea de a le înregistra, avem telefonul mobil de fiecare dată cu noi.

Ce specii au dispărut odată cu dezvoltarea orașului?

Multe alte specii au dispărut din orașe. Spre exemplu speciile de mamifere care au nevoie de spațiu mult sau specii cu care ne-am aflat în competiție. Speciile acestea n-au dispărut doar în București, ci și în zona înconjurătoare. 

Specii care încă se găsesc în preajma Bucureștiului, dar au dispărut din zona centrală: mistrețul, căpriorul – ele pot fi observate în Pădurea Băneasa sau în zona înconjurătoare. În trecut, în jurul Bucureștiului, chiar în toată țara, existau lup și urs. Lupul nu este prezent doar în zona Carpaților. El ar putea să se trăiască oriunde, dacă l-am lăsa. 

În trecut erau și urși în zona Bucureștiului. Sunt multe alte animale care au dispărut, chiar și castorul. 

Practic tot ce putea fi găsit în fauna de câmpie a României. Mai ales că erau zone de pădure. Erau păduri extinse de stejari, similare cu cele din pădurea Băneasa. 

Ce animale riscă să dispară acum din cauza dezvoltării orașului?

Toate sunt afectate, pentru că, din câte observ, nu există o gândire pozitivă față de animale. Noi când vrem să eliminăm anumiți dăunători, dăm cu tot felul de pesticide și nu ne gândim că afectăm și alte animale. Spre exemplu, liliecii s-ar putea să dispară din București, având în vedere că tot timpul se fac tratamente.

Liliecii sunt specii insectivore, însă pentru că se fac tot timpul tratamente pentru îndepărtarea țânțarilor, aceștia nu mai au cu ce să se hrănească și, astfel, vor dispărea. Veverițele vor dispărea dacă tot punem otravă pentru rozătoare, pentru că acestea sunt atrase de aceste otrăvuri. Odată cu dezvoltarea orașului vor dispărea și alte specii ce au nevoie de mai mult spațiu precum vulpea, bursucul, jderul sau nevăstuica. Sunt specii care au nevoie de aceste terenuri virane. Însă odată cu dezvoltarea orașului și dacă nu ținem cont de nevoile acestor specii, ele vor dispărea. 

Animalele au nevoie de spații care să rămână sălbatice, să le păstrăm sălbatice și să nu mai folosim atât de multe pesticide, pentru că aceste animale ne ajută, ne fac anumite servicii ecosistemice.

Spre exemplu, un liliac face mult mai mult decât un proprietar care vrea să se scape de țânțari, să dea cu anumite substanțe pentru țânțari. El ne ajută benevol, gratis, să scăpăm de țânțarii din oraș. La fel și ariciul: consumă diferite insecte, pe care noi le considerăm dăunătoare.

Ce mai aduce pozitiv prezența animalelor în orașe?

Pe lângă că ne fac anumite servicii, sunt și frumoase pentru observatori. În foarte multe țări sunt oameni care se bucură de prezența animalelor. Se duc și observă păsările, acel sport numit birdwatching. Sau observă natura, sunt pasionați de observarea naturii. Sunt foarte fericiți să aibă o vulpe în preajma casei, să observe. Asta indică că acea zonă are o calitate bună a mediului. Toate aceste animale sunt indicatoare ale calității mediului. Și noi, oamenii, avem o mare nevoie de spații naturale, de parcuri, de spații mai puțin amenajate. Pentru că suntem sătui de betoane și de această insulă artificială, cum e orașul. Tot timpul căutăm, când ne relaxăm, un spațiu cât mai natural sau care să păstreze elemente naturale.

Vorbeați mai devreme de Dâmbovița. S-ar putea transforma această zonă într-un loc care să găzduiască mai multe animale?

Da. Cu siguranță. Există metode de creare de habitate pe Dâmbovița sau în orice alt spațiu care a fost creat artificial. Dâmbovița nu mai are funcția unui râu, ea nu mai transportă sedimentele. Este un râu total artificial, un canal. Însă ar putea fi îmbogățit cu diferite elemente care să permită apariția unor specii sau ca anumite specii să o ducă mai bine în această zonă.

S-ar putea face insule, s-ar putea face zone cu vegetație pe mal, fără să afecteze rolul de prevenire a inundațiilor pentru oraș.

Există măsuri și putem învăța prin observarea naturii. Ne uităm la natură, vedem ce nevoi au anumite specii și putem crește, putem transforma acea zonă plină de beton, acel canal.

Am vorbit de lucruri pe care ar putea să le facă autoritățile. Dar noi, oameni normali, fără funcții, ce lucruri mici am putea face pentru animale sălbatice din orașe?

Depinde unde locuiți. Dacă locuiți la casă puteți face mult mai multe lucruri. Dacă locuiți la bloc, mai puține. În primul rând, în perioada de iarnă multe animale au nevoie de hrană, pentru că nu toate hibernează și hrana se găsește destul de greu.

Spre exemplu, pentru speciile de păsări, puteți face hrănitori chiar în balcon sau în fața blocului, dacă există o grădină și autoritățile locale permit acest lucru, pentru că odată ce hrănim păsările, putem atrage și alte animale nedorite, precum șoarecii sau șobolanii.

Putem să nu mai punem gazon peste tot, ci să punem diferite plante care oferă hrană speciilor care polenizează, putem ajuta cu realizarea unor cuiburi artificiale pentru insecte, pentru păsări. Să plantăm cât mai mult, să avem anumite zone cu mai multă vegetație arbustivă. Trebuie să observăm natura și să o reproducem. Să ne gândim la ce specie am vrea să atragem în acea zonă pe care dorim și să o amenajăm pentru animalele sălbatice.

Ce v-ați dori pentru animalele din oraș?

Să nu dispară și să le asigurăm condiții cât mai bune de viață și de habitat. Să nu uităm că nu suntem singuri în orașe..