Comunitate, educație financiară și lecții de viață la biblioteca publică din Conțești, Dâmbovița. „Cine vine aici, vine din plăcere, nu din obligație”

„La bibliotecă se continuă educația începută la școală”, îi place să spună Anei Antohi, bibliotecară. Are 37 ani, iar din 2012 are grijă de o clădire veche de 119 ani, care a devenit loc de lectură și explorare pentru copiii din comuna Conțești, Dâmbovița. Două săli cu tavan înalt și pereți acoperiți cu cărți sau desene făcute de copii au devenit „principalul centru cultural din localitate”.

Aici au loc activități pentru toată comunitatea: olimpiada de benzi desenate pentru copii, cursuri de coding, ateliere de lectură și scriere creativă, cursuri de educație financiară pentru copii și adulți, ateliere de gătit sau cursuri de formare profesională ori cursuri de pregătire pentru cadre didactice. Toate acestea, „pentru că aici este locul lor”, spune Ana Antohi. „Asta încerc, să-i fac să aprecieze locul acesta, să înțeleagă că biblioteca este o instituție culturală valoroasă pentru comunitate”.

Pe 11 aprilie, de Ziua Națională a Educației Financiare, am mers la Conțești, acolo unde o grupă de copii a luat parte la Școala de Bani din Bibliotecă, un proiect care promovează educația financiară și digitală în mediul rural și mic urban prin intermediul bibliotecilor. Proiectul este dezvoltat de Fundația Progress, cu sprijinul BCR. 

Nevoi și dorințe

Într-o fostă sală de dans, transformată în Sală Multimedia, 20 de copii de gimnaziu așteaptă cuminți să înceapă cursul de educație financiară. Au între 12 și 15 ani și au venit cu autobuzul școlar, de la cealaltă școală din comună și, pentru câțiva dintre ei, este prima oară când ajung în bibliotecă. Bălteni, satul din care vin, este despărțit de comună printr-un drum național, așa că, de multe ori pentru ei „este periculos să vină cu bicicletele la bibliotecă”, spune Ana Antohi.

„Voi știți cum să vă gestionați banii?” întreabă bibliotecara. Din sală se aud răspunsuri diverse: „da”, „nu” sau „deloc”. Lecția începe cu identificarea personajelor de pe bancnotele de 1, 5, 10 sau 100 de lei, apoi continuă cu diferențierea dintre bunuri și servicii.

Unii copii cataloghează cărțile și rechizitele ca fiind nevoi, alții le încadrează la dorințe, alături de telefon, parfum, călătorii, produse de make-up ori de skin care.

Veniturile lor, spun copiii, sunt fie din bursă sau alocație, fie din banii de buzunar pe care îi au de la părinți. O fată își face curaj și își prezintă timidă veniturile: 600 de lei bursa, 290 de lei alocația și 200 de lei bani de buzunar. Apoi adaugă că, de obicei, îi cheltuie pe make-up, produse de skin care, ieșiri cu prietenii sau produse pentru îngrijirea corporală.

Întrebați ce vise au, elevii de gimnaziu spun că își doresc să își deschidă o afacere, poate un magazin. Alții spun că vor să călătorească. Deși dorințele sunt diferite, soluția lor este comună: vor putea să facă asta doar învățând.

La finalul cursului de educație financiară, copiii spun că vor da sfaturile învățate mai departe, către părinți: „să strângă mai mulți bani pentru viitor” sau „să aibă grijă și de dorințele lor”. Fiecare dintre ei primește câte o carte, apoi se retrag în cealaltă sală, unde îi așteaptă o serie de cărți noi, promisă de doamna bibliotecară. 

„Și dacă vine unul singur, se va duce acasă și se va întoarce cu un prieten”

Ana Antohi se ocupă de biblioteca comunală de 18 ani. A început în 2006, după ce a terminat liceul și cel mai mult a stat departe de bibliotecă atunci când a fost în concediile de creștere ale celor doi copii. Din 2012, biblioteca s-a mutat în actuala locație, o clădire veche de 119 ani, care aparținea școlii, dar care s-a desființat după ce nu au mai fost suficienți copii. De atunci, odată cu renovarea clădirii și revenirea Anei la muncă, au început și proiectele.

Biblioteca a fost dotată cu internet, calculatoare, imprimantă și videoproiector. Acum copiii vin aici să-și facă proiectele pentru școală, iar adulții folosesc serviciile oferite gratuit pentru a-și face CV-urile pentru locurile de muncă.

Profesorii organizează cercul pedagogic sau alte activități la bibliotecă, iar în vacanța de vară au loc ateliere pentru copii. „La noi în localitate, pe parcursul verii, biblioteca e singurul loc în care se pot întâlni”, spune Ana.

Toate activitățile n-ar fi posibile fără dedicarea Anei. La rândul ei, ia parte la cursuri de formare, aplică la proiecte organizate de Fundația Progress și alte ONG-uri și chiar a mers într-un proiect de mobilitate în Spania. Parcurge cursurile înainte de a le preda mai departe. A adus delegații de pe trei continente, a învățat să codeze, să programeze, iar, dacă e cazul, se transformă în orice personaj: „Mă pun la mintea lor, mă costumez dacă am vreo activitate tematică”. 

Ana face toate aceste lucruri pentru că îi place meseria ei: „Mă încarc foarte mult din energia copiilor. Copiii mei m-au motivat pentru că ei și-au petrecut copilăria la bibliotecă, și-au adus prietenii, și-au adus colegii. Și suntem ca în familie”. 

„Cine vine la bibliotecă vine din plăcere, nu vine din obligație”, crede ea. Așa că „tot timpul, încerc să îmbin lucrurile. Să îmbinăm educația formală, începută la școală, cu educația non-formală. Adică să și învățăm, dar să și experimentăm prin ateliere practice, prin jocuri. Tot timpul încerc și eu să învăț odată cu ei”, povestește Ana.

Ce o îngrijorează este că „oamenii nu știu ce se întâmplă în biblioteci”. Pentru ea, biblioteca nu mai înseamnă doar să împrumuți o carte. „Biblioteca publică oferă servicii tuturor categoriilor de persoane, indiferent de vârstă, de etnie, de naționalitate”, așa că ce încearcă să facă este să aducă dotări pentru toți membrii comunității.

Astfel, în 2023, biblioteca din Conțești s-a numărat printre primele cinci biblioteci din România care au introdus cărți în limba romani. Au urmat apoi întâlniri și discuții cu copii și adulți din comunitatea rromă.

Ce urmează pentru biblioteca din Conțești? Ana tocmai a aplicat pentru un curs privind utilizarea inteligenței artificiale „pentru că avem nevoie de asta”, mai ales când lucrezi cu tinerii, crede ea. „I-am format încă de la grădiniță, iar acum sunt la liceu. Și atunci ai nevoie să ții pasul cu ei”.

Peste 1.000 de persoane au participat în luna aprilie la activități desfășurate la bibliotecă: Săptămâna Verde, Săptămâna Altfel, cursurile de educație financiară pentru copii și adulți sau cele săptămânale de coding, la care iau parte câte 20 de copii în fiecare vineri. Ana își dorește o astfel de activitate continuă, mai ales că, spune ea, „suferim cu toții când sunt închise bibliotecile, care pot oferi atât de multe servicii”.

În timp ce copiii au învățat noțiuni de bază în cadrul cursului „Inteligența financiară pentru copii”, adulții care au participat la curs au învățat despre tentative de fraudă electronică, site-uri false, metoda „accidentul” sau furtul de identitate online.

„Educația financiară e o necesitate”

Alexandra are 13 ani și învață la școala din sat. Spune că vine la bibliotecă de când era mică. Acum este și voluntară aici. Ajută la pregătirea activităților și ia parte la majoritatea cursurilor care au loc la bibliotecă.

La începutul anului, a luat și ea parte la cursul de educație financiară, iar acum a asistat pentru a doua oară la curs. A câștigat concursul de la finalul primei activități și s-a întors acasă cu 50 de lei pe care i-a adăugat la economii. Acum este în clasa a 7-a și, deși nu învață despre educația financiară la școală, crede că ar trebui introdusă încă din clasele primare.

Și Alexandra crede că „automat când te gândești la bibliotecă te gândești doar că mergi și împrumuți o carte, dar nu este așa”, spune ea. „Sunt o grămadă de proiecte pe care noi aici la bibliotecă le-am parcurs”. Ce și-ar mai dori este ca la școală să existe „un sondaj de opinie al copiilor”, unde să fie întrebați ce fel de cărți și-ar dori să citească. „De exemplu, mie mi-a plăcut foarte mult Harry Potter. Cred că multora le place Harry Potter, pe când în manuale nu găsim nici măcar un fragment să-l studiem”.

Mari are 16 ani. Învață la liceu în București, așa că se trezește la 5 dimineața și face naveta zilnic cu trenul. Ajunge acasă în jur de 5 după amiază și biblioteca este unul dintre locurile în care se întoarce mereu. Vine aici de când era în clasa întâi. „Am fost în aceeași clasă cu fata bibliotecarei și stăteam mereu cu ea, așa că automat stăteam mereu la bibliotecă. Și mi-a plăcut din prima, așa că am continuat să vin”, povestește ea.

Mari a avut parte de primul curs de educație financiară la bibliotecă. I s-a părut foarte util, mai ales pentru copiii mai mici. La rândul ei, crede că educația financiară „este o necesitate” și că ar trebui introdusă timpuriu: „în liceu, începând cu clasa a 11 – a, o să facem economie. Dar mi s-ar părea mult mai ok să implementeze o oră de genul acesta încă din generală, să învețe copiii de mici cum să gestioneze banii”, crede Mari.

În 2021, în România existau 1.877 de biblioteci comunale, se arăta într-un material Recorder despre cum singurele instituții de cultură din mediul rural nu sunt privite cu interes de către  autorități.

Peste 50 de copii cu vârste cuprinse între 9 și 15 ani și 25 de tineri și adulți de peste 16 ani au participat la programul de educație financiară „Școala de bani din bibliotecă” desfășurat în Conțești, implementat de Fundația Progress cu sprijinul BCR.

La nivel național, programul „Școala de bani din bibliotecă” a ajuns în 90 de biblioteci rurale și mic urbane, astfel că peste 4.300 de copii și adulți au învățat noțiuni de bază de educație financiară. Dacă ai curiozități despre educația financiară, găsești mai multe informații pe www.scoaladebani.ro. 

Școala de bani din bibliotecă este un program de educație financiară dezvoltat de Fundația Progress, susținut de BCR și Școala de Bani.